Cupa Mondială, amenințată de temperaturi extreme. Protocolul și regulile FIFA sunt insuficiente

Actuala ediție a Cupei Mondiale a venit la pachet cu riscuri ridicate de stres termic, care ar putea afecta sănătatea jucătorilor, a staff-ului și a publicului.

Câți oameni ucide, de fapt, căldura?

În vara anului 2024 au murit din cauza căldurii, în România, aproape 5.000 de oameni. Nu în evenimente ce au implicat intervenția echipelor de prim ajutor, ci pe tăcute, mai ales printre vârstnici. Despre asta vorbesc, în cifre, câteva studii recente.

1 Iunie - Vulnerabilitatea Copiilor în fața schimbărilor Climatice din România

Specialiștii avertizează că cei mici, deși nu sunt responsabili pentru efectele negative ale schimbărilor climatice , suportă printre cele mai severe consecințe: probleme respiratorii, anxietate, abandon școlar și acces redus la servicii esențiale.

Vara 2025 - Una de foc pentru Europa și România

Datele ne arată nu doar o tendință pe termen lung de încălzire a verilor la nivel global, ci și faptul că verile recente, inclusiv 2024 și 2025, se află la extremele seriei. Aceasta confirmă accelerarea încălzirii climatice și frecvența tot mai mare a verilor record.

Aerul din orașele noastre și cum putem reduce poluarea excesivă din mediile urbane? Exemplul Clujului

De Ziua Aerului Curat, datele din Cluj arată o ușoară îmbunătățire: mai puține episoade severe de poluare, dar problema rămâne

Schimbările climatice și sănătatea publică - Impactul valurilor de căldură și al temperaturilor extreme în România

În contextul valurilor de căldură fără precedent și al presiunii crescânde asupra sănătății publice, am decis să publicăm anticipat capitolul ”Shimbările climatice și sănătatea publică” din raportul Starea Climei - România 2025 – programat integral pentru luna octombrie – pentru că realitatea ne arată că nu mai putem aștepta. Gravitatea datelor și urgența acțiunilor necesare impun ca această analiză să fie disponibilă acum, pentru a sprijini factorii de decizie și comunitatea medicală în protejarea sănătății populației.

Prinși în insula de căldură urbană - Cum ne adaptăm noilor realități în București și marile orașe din România?

Schimbările climatice au adus modificări importante în ceea ce privește calitatea vieții în așezările urbane. Valurile de căldură din perioada verilor afectează în mod disproporționat zonele urbane față de zonele înconjurătoare, în parte și din motive ce țin de procesul de urbanizare prost gestionat. Urbanismul slab reglementat sau care a permis excepții de la reguli după perioada anilor 1990, la care se adaugă traficul motorizat individual (cauzat, în mare parte, de modul în care s-a construit și de slabul interes al autorităților publice locale pentru o politică de transport public în comun timp de decenii) sunt parte dintre factorii care contribuie la accentuarea valurilor de căldură extreme de pe perioada verii în Municipiul București, resimțită pe deplin recent. Mortalitatea cauzată de valurile de căldură și temperaturile extreme este estimată să crească semnificativ până la sfârșitul secolului, Bucureștiul situându-se pe locul al treilea între capitalele europene în ceea ce privește această creștere, după Istanbul și Atena, conform datelor WBG.

Climatul urban - Provocări actuale pentru România

În mediul urban din România, cele mai frecvente hazarduri climatice sunt temperaturile extreme și furtunile violente, adesea însoțite de inundații și vijelii. Fenomenul de Insulă de Căldură Urbană amplifică diferențele termice dintre orașe și zonele învecinate cu 2–3°C, iar în cazuri extreme până la 4–6°C, afectând confortul termic și crescând riscurile pentru sănătate, în special bolile cardiovasculare, renale și cerebrale. Analiza de față prezintă principalele caracteristici ale climatului urban actual, tendințele pentru următoarele decenii și direcțiile-cheie de adaptare la schimbările climatice adoptate de orașele din România.

Iulie 2025 - Al treilea cel mai cald unde stresul termic și-a făcut pe deplin resimțită prezența

Luna iulie 2025 nu a adus doar temperaturi ridicate în România, ci și ceea ce specialiștii numesc stres termic. Stresul termic este o combinație între temperatură, umiditate, radiație solară și vânt, care afectează direct capacitatea corpului uman de a-și menține temperatura internă normală.

De ce vorbesc economiștii tot mai mult despre climă? Rapoartele World Economic Forum 2025 și 2026

În ultimii ani, schimbările climatice au trecut de la statutul de risc de mediu la unul dintre principalii factori care modelează economia globală și relațiile geopolitice. Rapoartele Forumului Economic Mondial pentru 2025 și 2026 surprind această tranziție: dacă raportul din 2025 reflectă o alarmă crescândă legată de riscuri imediate, raportul din 2026 arată că schimbările climatice amplifică aproape toate celelalte riscuri globale, contribuind la o policriză de amploare.

Anul 2025 și clima - 10 idei despre climă pentru 2025

Anul 2025 a confirmat ceea ce datele climatice indică de mai mulți ani: schimbările climatice nu mai sunt un scenariu de viitor, ci o realitate prezentă, cu efecte vizibile și tot mai frecvente

COP 30: Moment decisiv pentru acţiunea climatică globală… sau doar o nouă rundă de promisiuni?

COP 30 din Belém, Brazilia, ar putea rămâne în istorie fie ca un moment de clarificare, fie ca o nouă rundă de promisiuni fără consecințe. 

De ce România oscilează, de la un an la altul, între statutul de exportator și cel de importator de energie?

Privind evoluția consumului intern și a capacităților instalate în România, apare un paradox greu de ignorat: deși rețeaua națională (SEN) dispune în 2025 de peste 19.000 MW instalați – mai mult decât în 2021 sau 2023, importurile de energie electrică sunt în creștere. Această aparentă contradicție ridică o întrebare firească: de ce este nevoie să importăm energie, dacă avem un program de producție mai ridicat?

Un nou val canicular și domul de căldură din zona Balcanilor

Ziua în care planeta intră pe datorie: Economia globală vs. limitele naturii

Planul lui Antipa pentru Delta Dunării - O ecologie înaintea vremii sale, încă aplicabilă în era schimbărilor climatice

La începutul secolului trecut, Delta Dunării era încă foarte puțin studiată. Grigore Antipa avea să schimbe acest lucru, publicând o serie de studii care rămân și azi de referință: Regiunea inundabilă a Dunării (1910), Câteva probleme științifice și economice privitoare la Delta Dunării (1914) și, mai târziu, la analiza geofizică a navigabilității gurilor fluviului (1938). Pentru el, Delta era o resursă vie atât pentru localnici cât și pentru întreaga țară, nu o mlaștină de cucerit.

Mediul între drepturile omului și drepturi proprii

Dreptul a inventat personalitatea juridică pentru a proteja capitalul. Întrebarea acestui secol este dacă poate face același lucru pentru a proteja viața, mediul înconjurător și natura?

5 idei despre climă de ziua Mondială a Mediului în România

Ziua Mondială a Mediului este cea mai importantă zi internațională dedicată protecției mediului înconjurător. Organizată sub egida Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (PNUM) și celebrată anual începând din 1973, aceasta a devenit cea mai amplă platformă globală de sensibilizare ecologică, reunind în fiecare an milioane de oameni din întreaga lume. Totodată este o zi ce ne reamintește că planeta nu negociază — ea trimite semnale clare: nivel al mărilor în creștere, incendii devastatoare, glacieri în topire. În contextul accelerării crizei climatice, specialiștii atrag atenția asupra importanței cruciale a protejării mediului. Astfel prezentăm cinci idei relevante pe data de 5 iunie legate de aceasta temă.

10 lucruri esențiale despre climă pe care copiii (și nu numai) ar trebui să le știe

Am realizat un set de 10 ilustrații pentru copii, profesori și oricine vrea să înțeleagă mai bine procesele complexe din spatele schimbărilor climatice. Vizuale, ușor de parcurs și numai bune pentru a deschide conversații care nu se termină odată cu Săptămâna Verde.

Apa din turbării, un barometru al sănătății naturii. Cum ne afectează starea acestor ecosisteme din România?

Turbăriile joacă un rol esențial în menținerea biodiversității și reglarea climei (fiind rezervoare de carbon). Totuși, aceste ecosisteme fragile sunt vulnerabile la drenajul antropic și natural al apei, precum și la schimbările climatice, elemente care duc la pierderea unor specii unice.

Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice?

Furtunile severe din România în contextul schimbărilor climatice

Ce soluții avem când multiple crize energetice lovesc simultan: bateriile ca infrastructură critică în România

2026 se prefigurează a fi un an al unei policrize pe piața de energie. Războiul din Orientul Mijlociu blochează intermitent producția și transportul de hidrocarburi. La Cernavodă reactoarele au fost oprite datorită nivelului foarte scăzut al Dunării. România traversează în prezent o perioadă dificilă din punct de vedere energetic. Investițiile în tehnologia de stocare a energiei prin baterii ar putea reprezenta însă o soluție esențială pentru creșterea rezilienței sistemului energetic în viitor.

De ce se stinge lumina în România? De ce se repetă crizele energetice în România?

Criza actuală este rezultatul a trei decenii în care structura producției și a consumului de energie electrică s-a transformat complet, în lipsa unor măsuri care să prevină provocările acestor schimbări.

România are deja hidrocentralele pentru tranziția energetică. Trebuie doar să le modernizeze.

O nouă analiză susține că retehnologizarea hidrocentralelor românești ar trebui tratată drept o prioritate națională, nu ca o simplă reparație. Modernizarea acestor centrale poate aduce până la 1.100 GWh de energie suplimentară pe an, la un cost cu 50-70% mai mic decât construcția unor centrale noi.

România face primul pas concret, deși întârziat, spre cel puțin 11 GW de energie eoliană offshore

România a făcut un pas important, deși întârziat, în dezvoltarea energiei eoliene offshore.

Stocarea energiei devine cheia tranziției verzi: rolul strategic al centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompaj

Pe măsură ce România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, accelerează tranziția către surse de energie regenerabilă, devine esențială asigurarea unui echilibru între producția și cererea de energie electrică, întrucât principalele surse de energie curată, reprezentate de energia eoliană și cea fotovoltaică, prezintă o variabilitate sezonieră și aleatorie, fiind dependente de condițiile meteorologice. Stocarea energiei reprezintă una dintre soluțiile principale pentru această problemă, iar centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP) constituie o tehnologie matură și fiabilă.

România, între gaz și energie electrică - De ce întârzie electrificarea?

Accelerarea electrificării devine, astfel, una dintre principalele soluții pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili, consolidarea securității energetice și creșterea competitivității economiei europene. Așadar, electrificarea nu reprezintă doar o politică climatică, ci și una industrială, socială și de securitate energetică.

Ce soluții avem când multiple crize energetice lovesc simultan: bateriile ca infrastructură critică în România

2026 se prefigurează a fi un an al unei policrize pe piața de energie. Războiul din Orientul Mijlociu blochează intermitent producția și transportul de hidrocarburi. La Cernavodă reactoarele au fost oprite datorită nivelului foarte scăzut al Dunării. România traversează în prezent o perioadă dificilă din punct de vedere energetic. Investițiile în tehnologia de stocare a energiei prin baterii ar putea reprezenta însă o soluție esențială pentru creșterea rezilienței sistemului energetic în viitor.

De ce se stinge lumina în România? De ce se repetă crizele energetice în România?

Criza actuală este rezultatul a trei decenii în care structura producției și a consumului de energie electrică s-a transformat complet, în lipsa unor măsuri care să prevină provocările acestor schimbări.

România are deja hidrocentralele pentru tranziția energetică. Trebuie doar să le modernizeze.

O nouă analiză susține că retehnologizarea hidrocentralelor românești ar trebui tratată drept o prioritate națională, nu ca o simplă reparație. Modernizarea acestor centrale poate aduce până la 1.100 GWh de energie suplimentară pe an, la un cost cu 50-70% mai mic decât construcția unor centrale noi.

România face primul pas concret, deși întârziat, spre cel puțin 11 GW de energie eoliană offshore

România a făcut un pas important, deși întârziat, în dezvoltarea energiei eoliene offshore.

Cluj, între valuri de căldură și inundații: ce arată prima hartă detaliată a riscurilor climatice din zona metropolitană

Valurile de căldură reprezintă un risc foarte ridicat pentru regiunea Clujului, iar inundațiile pluviale, cele provocate de ploile torențiale de vară, devin o problemă tot mai serioasă chiar în inima orașului.

Stocarea energiei devine cheia tranziției verzi: rolul strategic al centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompaj

Pe măsură ce România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, accelerează tranziția către surse de energie regenerabilă, devine esențială asigurarea unui echilibru între producția și cererea de energie electrică, întrucât principalele surse de energie curată, reprezentate de energia eoliană și cea fotovoltaică, prezintă o variabilitate sezonieră și aleatorie, fiind dependente de condițiile meteorologice. Stocarea energiei reprezintă una dintre soluțiile principale pentru această problemă, iar centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP) constituie o tehnologie matură și fiabilă.