Fenomene Climatice
Europa, continentul care se încălzește cel mai repede. Partea a II-a - Impactul asupra Mării Mediterane
Distribuie acest articol
Distribuie acest articol

Proiecțiile climatice indică faptul că Europa va deveni mai caldă, mai vulnerabilă la extreme climatice și mai afectată de secete, incendii și inundații. Impactul va varia de la o regiune la alta. Ȋn timp ce sudul Europei va deveni mai cald și mai uscat, partea de nord a continentului va deveni mai umedă și mai predispusă la inundații. Zonele montane sunt foarte vulnerabile la schimbări rapide și ireversibile. Două dintre consecințele importante ale încălzirii rapide a Europei sunt reprezentate de topirea ghețarilor alpini (discutate într-un material anterior) și de creșterea riscului de secetă în regiunea mediteraneană.

Aspecte climatice specifice acestui bazin

Climatul mediteranean este, în mod natural cald, cu veri uscate și cu precipitații limitate vara. De aceea, o mică reducere a precipitațiilor sau creștere a temperaturii poate împinge rapid regiunea către secetă severă, aridizare, deșertificare. Ȋn timp ce seceta este un fenomen care se poate ȋntinde pe luni și ani, aridizarea este o transformare climatică care se poate ȋntinde pe decenii. Spre deosebire de acestea, deșertificarea reflectă degradarea ecologică și funcțională a terenului, ȋntinsă pe decenii și secole. Astfel, practic, sistemul mediteranean este deja aproape de un prag critic hidrologic.

Ȋn contextul schimbării climatice actuale, temperatura medie din regiunea mediteraneană crește cu ~20% mai repede decât media globală a temperaturii, avȃnd parte de valuri de căldură mai frecvente, de veri mai lungi și mai fierbinți, de temperaturi extreme și de furtuni mai intense. Aceste fenomene induc un stres termic semnificativ.

Figura 1 Numărul de zile ȋn care a fost înregistrat un stres termic puternic ȋn anul 2025 (cadranul din stȃnga) și anomalii ale numărului de zile (față de perioada de referință 1991-2020) cu un stres termic puternic. O zi cu stres termic puternic corespunde unei temperaturi resimțite de cel puțin 32 grade C (European State of the Climate – Report 2025).
Principala cauză a încălzirii din această zonă

Bazinul Mediteranean este o regiune de tranziție climatică, aflȃndu-se între zona temperată a Europei și centura atmosferică subtropicală aridă. Pe măsură ce planeta se ȋncălzește, această centură și condițiile uscate asociate acesteia se extind spre nord, către sudul Europei. Acesta este unul dintre motivele esențiale pentru care bazinul Mediteranean devine mai uscat și mai cald.

Amplificarea locală a încălzirii

Prin creșterea temperaturii, solul devine mai uscat, ceea ce reduce evaporarea. Ȋn mod normal, prin evaporare se consumă energie calorică din atmosferă. Ȋnsă, ȋn absența acestui proces, o cantitate mai mare de energie termică rămȃne ȋn atmosferă, ceea ce conduce la o încălzire suplimentară a aerului. Astfel, se formează un feedback pozitiv, prin care încălzirea este amplificată. Astfel de feedback-uri pozitive pot conduce la modificări climatice semnificative, rapide. Impactul acestora poate fi amplificat de faptul că ȋn această regiune ecosistemele și societățile sunt foarte sensibile la variații climatice.

Impactul încălzirii din această regiune

Veri mai calde și mai secetoase conduc la reducerea precipitațiilor estivale, la creșterea evaporației, la scăderea umidității solului, la secete mai severe. Deși precipitațiile totale scad, episoadele de ploi intense conduc la inundații rapide, la furtuni violente și la alternanțe între secetă și precipitații extreme. Asupra Mării Mediterane, impactul ȋncălzirii constă și ȋn creșterea frecvenței undelor marine de căldură, ȋn creșterea stresului asupra ecosistemelor marine, ȋn reducerea oxigenului în apă și ȋn intensificarea furtunilor mediteraneene.

Combinația dintre temperaturi ridicate, vegetație uscată, vânturi estivale și secetă generează condiții ideale pentru incendii de vegetație. Țări precum Grecia, Spania și Italia se confruntă cu sezoane de incendii mai lungi și mai întinse. Regiunea are o densitate mare a populației, o agricultură dependentă de apă, un turism sezonier semnificativ și multe zone costiere vulnerabile. Astfel, impactul climatic se extinde ȋn plan economic, social și geopolitic.

Ce indică proiecțiile climatice realizate cu modele?

Modelele climatice proiectează reducerea precipitațiilor estivale, creșterea duratei secetelor, reducerea resurselor de apă. Acestea afectează agricultura, alimentarea cu apă, producția hidroenergetică și ecosistemele naturale. De asemenea, simulările numerice anticipează sezoane de incendii mai lungi, mai intense și extinderea zonelor vulnerabile.

Bazinul mediteranean este un „hotspot” climatic

Ȋncălzirea accelerată, reducerea precipitațiilor și persistența secetelor, manifestate ȋn această regiune, amplificate de feedback-uri pozitive locale, conduc la un risc ridicat de incendii, la presiune mare asupra apei și a agriculturii și la o sensibilitate socio-economică ridicată. Ȋn cadrul raportului realizat de Intergovernmental Panel on Climate Change, Mediterana este una dintre cele mai vulnerabile „hotspoturi climatice” ale lumii.

Ȋn contextul creșterii accelerate a temperaturii medii globale din ultimele decenii, Europa este continentul care se încălzește cel mai repede. Această încălzire pronunțată a continentului este asociată cu veri mai calde și mai secetoase, ȋnsă și cu episoade locale de ploi intense, cu inundații rapide, cu furtuni violente și cu risc crescut de incendii.

Regiunea mediteraneană este considerată cea mai vulnerabilă zonă europeană și una dintre cele mai expuse regiuni la nivel global. Proiecțiile climatice indică amplificarea acestor anomalii climatice și a consecințelor acestora.

 

Autorul acestui articol
Prof. Mihai Dima
Profesor la Facultatea de Fizică a Universității din București. Autor a numeroase articole științifice referitoare la mecanismele fizice ale schimbărilor climatice, publicate în cele mai prestigioase reviste pe plan internațional. A fost președinte al Consiliului Național al Cercetării Științifice și secretar de stat pentru cercetare științifică și inovare. Director al Școlii Interdisciplinare de Studii Doctorale a Universității din București. În prezent este și ambasador științific al Fundației Humboldt, din Germania.
Articole recomandate
Alătură-te rețelei InfoClima
Dacă ai ajuns pe pagina asta și ești cercetător sau expert în domeniul schimbărilor climatice sau domenii conexe te invităm să te alături rețelei InfoClima.
Thank you! Your submission has been received!
Oops! Something went wrong while submitting the form.
© 2026. Toate drepturile de autor rezervate.
Info Clima Journalistic Fellowship

Programul de formare jurnalistică de 12 luni pentru reporteri curioși și curajoși. Mentorat, workshopuri, bursă lunară de 400 EUR și acces la o rețea de experți.

Aplică acumX
This is some text inside of a div block.