Fenomene Climatice
August 2026 - Unul de “cuptor” cu extreme și recorduri în Europa
Distribuie acest articol
Distribuie acest articol

August 2026 a fost, la egalitate cu iulie 2023, cea mai caldă lună înregistrată vreodată la nivel global. Luna trecută a marcat și un record al temperaturii medii a suprafeței oceanice (SST) în zonele extrapolare, pe fondul încălzirii globale cauzate de arderea combustibililor fosili și al creșterii accelerate a temperaturilor din Pacificul ecuatorial, asociate unui episod El Niño puternic — potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S), implementat de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF).

Temperatura medie globală a aerului la suprafață (°C) pentru anii 2023 (portocaliu), 2024 (galben) și 2026 (roșu închis). Toți ceilalți ani din perioada 1940–2025 sunt reprezentați prin linii gri. Sursa datelor: ERA5. Credit: C3S/ECMWF

Cu o temperatură medie globală a aerului la suprafață mai mare cu 1,65°C față de nivelul preindustrial estimat, august 2026 este prima lună care depășește pragul de 1,5°C de la noiembrie 2025 încoace. Luna a înregistrat, de asemenea, cea mai ridicată medie lunară a SST din zonele extrapolare ale oceanului*, la egalitate cu martie 2024, precum și cea mai mare valoare zilnică a SST global extrapolar înregistrată vreodată, de 21,11°C. Temperaturi record ale suprafeței oceanice au fost observate și în Pacificul tropical, regiune în care un posibil episod El Niño extrem continuă să se intensifice. Efectele acestui fenomen se resimt deja pe uscat, favorizând intensificarea incendiilor sezoniere din Indonezia, ale căror fumuri afectează emisfera nordică, potrivit Serviciului Copernicus de Monitorizare a Atmosferei (CAMS).

Luna august a marcat, totodată, finalul celei mai călduroase veri din istoria măsurătorilor pentru Europa de Vest, depășind recordul anterior stabilit în 2003. Regiunea a fost afectată în august de noi valuri de căldură, continuând un episod excepțional de caniculă început încă din mai. O mare parte a Europei de Vest, dar și zone extinse din centrul și estul continentului, s-au confruntat cu secetă generalizată în august, în unele cazuri persistentă încă din mai, condiții de secetă severă fiind raportate în Franța, Regatul Unit, Ungaria, România și Serbia. În regiunile afectate de secetă, debitele principalelor fluvii europene au fost extrem de scăzute, inclusiv — de la vest la est — Rin, Dunăre, Bugul de Sud și Nipru.

(Stânga) Anomalii și valori extreme ale temperaturii aerului la suprafață pentru iunie–august 2026. Categoriile de culoare corespund percentilelor distribuției temperaturii pentru perioada de referință 1991–2020. Categoriile „cele mai scăzute” și „cele mai ridicate” indică zonele unde temperaturile au fost cele mai mici, respectiv cele mai mari pentru intervalul iunie–august din perioada 1979–2026.(Dreapta) Anomaliile medii ale temperaturii aerului la suprafață pentru iunie–august, pentru Europa de Vest (11°V–15°E, 37°–55°N). Anomaliile sunt raportate la media iunie–august pentru perioada 1991–2020.Sursa datelor: ERA5. Credit: C3S/ECMWF
O lună remarcabilă în istoricul climatic global

Samantha Burgess, coordonator strategic pentru climă la ECMWF, a declarat:

„August 2026 a fost o lună remarcabilă în istoricul climatic global. A fost, deopotrivă, cea mai caldă lună de august și cea mai caldă lună înregistrată vreodată, cu temperaturi globale ajunse la 1,65°C peste nivelul preindustrial, marcând revenirea temperaturilor globale peste pragul de 1,5°C. Combinate cu temperaturile record ale suprafeței oceanice și cu cea mai călduroasă vară din istorie pentru Europa de Vest, aceste observații arată modul în care schimbările climatice generează fenomene extreme atât în atmosferă, cât și în oceane. Efectele acestor condiții se resimt tot mai puternic asupra comunităților, economiilor și ecosistemelor din întreaga lume.”

8 puncte ale acestei veri în Europa:
  1. August 2026: 16,96°C, cu 0,85°C peste media 1991–2020 — cel mai cald august din setul de date ERA5, depășind recordul anterior (egalat în 2023 și 2024)
  2. August 2026 este, la egalitate cu iulie 2023, cea mai caldă lună înregistrată vreodată la nivel global, din toate lunile calendaristice
  3. Temperatura a fost cu 1,65°C peste media preindustrială estimată (1850–1900) — prima lună peste pragul de 1,5°C de la noiembrie 2025
  4. Perioada iunie–august 2026 a fost, la egalitate cu 2024, cea mai caldă vară înregistrată la nivel global
  5. August 2026: 20,26°C pe uscatul european, cu 1,10°C peste media 1991–2020 pentru luna august — al patrulea cel mai cald august înregistrat
  6. Vara 2026 (iunie–august) a fost a treia cea mai caldă din istoria măsurătorilor pentru Europa, după 2024 și 2022
  7. Europa de Vest a avut cea mai călduroasă vară din istorie, depășind vechiul record din 2003, marcată de o succesiune de valuri de căldură neobișnuit de timpurii, persistente și intense
  8. Debitele fluviilor au fost, în general, sub medie în regiunile afectate de secetă, situația agravându-se în centrul și estul Europei față de luna iulie. Dunărea, Rinul, Bugul de Sud și Niprul au înregistrat debite excepțional de scăzute. Vistula, Glomma, Rhône, Sena și Po au atins, de asemenea, niveluri excepțional de scăzute, înregistrând o ușoară revenire după ploile de la finalul lunii august. Despre Dunăre și impactul schimbărilor climatice asupra acesteia am documentat aici.
Recordul de temperatură din august nu este un eveniment izolat, ci parte a unui tipar climatic tot mai greu de ignorat

Un record de temperatură pentru august (și care se adaugă la seria tot mai lungă a recordurilor) este un motiv clar de îngrijorare pentru că efectele se simt dincolo de simplă doborâre a unui record. Pe măsură ce temperatura medie globală crește, valurile de căldură sunt observate mai des, aduc temperaturi mai ridicate și sunt mai persistente comparativ cu deceniile anterioare. Dacă la aceasta mai adăugam și perioade cu secetă prelungită, vedem că impactul este din ce în ce mai mare. Valurile de căldură au un impact asupra sănătății noastre, iar perioadele cu secetă duc la creșterea costurilor prin impactul pe care îl au asupra agriculturii și rezervei de apă. Acestea recorduri de temperatură sunt un semnal clar că este nevoie urgent de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și în același timp de pregătirea noastră pentru aceste noi condiții climatice. 

Autorul acestui articol
Dr. Bogdan Antonescu
Este cercetător în domeniul meteorologiei și climatologiei, lector la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetător la Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cu expertiză în studiul furtunilor severe și al fenomenelor meteorologice extreme în contextul schimbărilor climatice. Printre contribuțiile sale se numără dezvoltarea primei climatologii a tornadelor din România și a unei climatologii detaliate a tornadelor din Europa. Bogdan este implicat în proiecte de cercetare și colaborează cu instituții academice și de cercetare pentru a studia impactul schimbărilor climatice asupra fenomenelor meteorologice extreme. Bogdan este, de asemenea, implicat activ în comunicarea științei, promovând înțelegerea publică a schimbărilor climatice și a impactului acestora asupra fenomenelor extreme.
Articole recomandate
Alătură-te rețelei InfoClima
Dacă ai ajuns pe pagina asta și ești cercetător sau expert în domeniul schimbărilor climatice sau domenii conexe te invităm să te alături rețelei InfoClima.
Thank you! Your submission has been received!
Oops! Something went wrong while submitting the form.
© 2026. Toate drepturile de autor rezervate.
Info Clima Journalistic Fellowship

Programul de formare jurnalistică de 12 luni pentru reporteri curioși și curajoși. Mentorat, workshopuri, bursă lunară de 400 EUR și acces la o rețea de experți.

Aplică acumX
This is some text inside of a div block.