Ziua Internațională a Aerului Curat pentru un Cer Albastru a fost pe 7 septembrie și este o ocazie de a reaminti faptul că poluarea aerului reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății umane și a mediului. În cadrul acestui material venim cu un studiu de caz al Clujului, unde trendul general este unul de îmbunătățire lentă: media anuală pare să scadă de la ani cu episoade severe (2020-2021), spre ani mai echilibrați (2022–2025), cu episoade de poluare mai rare și cu durată mai scurtă.

‍

Poluarea aerului era responsabilă pentru 1 din 9 decese la nivel global (6.7 milioane fiind raportate în anul 2019). Din acel total mai mult de 4 milioane erau datorate parțial expunerii particulelor poluante fine (PM2.5) Cifre mai recente arată un trend ingrijorator în 2021, poluarea aerului a contribuit la 8,1 milioane de decese — adică mai mult de 1 din 8 decese la nivel mondial. Însă acest raport ne arată că există deja exemple de bune practici și modalități efective de combatere ale acestor tipuri de poluare urbană. Starea Aerului Global (State of Global Air- SoGA) reprezintă o inițiativă de cercetare și o sursă de informare în privința calității aerului la nivel global. Acest raport reprezintă un sumar anual al nivelului poluării în mediile urbane și implicit consecințele ce privesc impactul acesteia asupra sănătății. Principalele elemente poluatoare discutate în acest articol sunt particulele fine (PM2.5) și Dioxidul de azot (NO₂), cel din urmă fiind un produs secundar al motoarelor pe combustie internă și o problemă pentru orașele cu foarte multe mașini.

1. Aerul poluat = al doilea risc global de mortalitate

În anul 2021, poluarea aerului a cauzat 8,1 milioane de decese la nivel global, devenind al doilea cel mai mare factor de risc pentru deces (după hipertensiunea arterială)

2. Impactul asupra bolilor cronice

Aproape 90% din povara bolilor legate de poluarea aerului provine din boli netransmisibile: boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, diabet, cancer pulmonar ș.a. 

De notat aici este ca poluarea poate exacerba efectele semnificative a fenomenelor extreme, precum valurile caniculare, unde spre exemplu 3 sisteme vitale sub atacul căldurii: - sistemele cardiovascular, respirator și nervos, conform unui nou studiu din cadrul Raportului Starea Climei România 2025. Practic, atunci când căldura se combină cu umezeala ridicată și poluarea din orașe (o situație frecvent întâlnită în București în lunile de vară), impactul asupra sănătății inimii poate fi semnificativ și necesită o atenție sporită.

3. Copiii sub 5 ani

Peste 700.000 de decese la copiii sub cinci ani au fost asociate cu poluarea aerului în 2021, reprezentând 15% din decesele globale în această categorie de vârstă.

Din acestea, circa 70% au fost cauzate de poluarea aerului în interior (combustibili solizi pentru gătit/încălzit), în special în Asia de Sud și Africa Totuși, se observă o scădere semnificativă (≈ 36%) a deceselor asociate cu poluarea casnică față de anul 2000.

4.Dioxidul de azot – un poluant tot mai menționat

Raportul discută expunerea la dioxid de azot (NO₂), un gaz majoritar derivat din traficul rutier. Expunerea urbană, în special în țări cu venituri ridicate, este un punct de interes major în această ediție‍.

5. Detalii regionale: India & China

Împreună, India și China au generat aproximativ 54% din povara globală a bolilor cauzate de poluarea aerului în 2021. În India, poluarea aerului a provocat circa 2,1 milioane de decese, iar în China aproximativ 2,3 milioane.

În ceea ce privește copiii sub cinci ani, India are cea mai mare mortalitate din cauza poluării aerului – aproximativ 169.400 de copii au murit în 2021, echivalentul unor 464 decese pe zi. De asemenea, aproape jumătate din decesele COPD legate de ozon au avut loc în India.

6. Calitatea aerului – o criză curentă

Raportul consolidează ideea că poluarea atmosferică reprezintă o urgență pentru sănătate publică. Societatea Europeană de Pneumologie subliniază necesitatea imperioasă ca factorii de decizie să acorde prioritate îmbunătățirii calității aerului

Respirând aer poluat riscurile ce privesc sănătatea pentru o persoană cresc semnificativ mai ales pentru cei cu afecțiuni cardio-vasculare, pulmonare, hepatice ș.a.m.d. Speranța de viață poate fi redusă semnificativ datorită nivelurilor ridicate ale poluării aerului iar per total la nivel socio-economic impactul poluării poate fi unul profund.

Acest raport subliniază faptul că publicul a devenit din ce în ce mai îngrijorat cu privire la calitatea aerului din orașul sau comunitatea lor. Deja prin intermediul a diverse aplicații și instrumente precum cel al Agentiei Europene de Mediu cetățenii poate verifica și compara live calitatea aerului în orașele lor. Raportul subliniază foarte clar că mediul urban este cel mai afectat de poluarea aerului,o situație îngrijorătoare țînând cont de faptul că până în anul 2050 aproximativ 68% din populația planetei va locui in medii urbane. Procesul de urbanizare este deja unul foarte rapid în țări cu economii emergente și cu populații de peste 50 milioane de locuitori.

În ultimii cinci ani, datele colectate de cele patru stații oficiale de monitorizare a aerului (CJ-1, CJ-2, CJ-3, CJ-4) împreună cu rețeaua civică „Strop de aer” arată o imagine clară: poluarea cu particule în suspensie (PM2.5 și PM10) este puternic sezonieră, cu vârfuri clare iarna și perioade relativ curate primăvara și vara. În paralel, se observă o scădere graduală a mediei anuale, semn că planurile de mobilitate urbană și democratizarea monitorizarii aerului pot da rezultate palpabile.

1. Ce ne spun stațiile oficiale

Analiza mediilor zilnice pentru perioada 2020–2025 arată:
• vârfuri clare în ianuarie-februarie (ex. iarna 2020 cu valori PM10 ce au depășit 150 µg/m³ și PM2.5 între 40‐70 µg/m³),
• un al doilea salt tipic de poluare la începutul iernii / toamna târzie (noiembrie – decembrie),
• veri și primăveri relativ curate, cu perioade de medii zilnice de PM2.5 între 2–6 µg/m³ și PM10 sub 10-15 µg/m³, în special în 2025.

Trendul general este unul de îmbunătățire lentă: media anuală pare să scadă de la ani cu episoade severe (2020-2021), spre ani mai echilibrați (2022–2025), cu episoade de poluare mai rare și cu durată mai scurtă.

Din această perspectivă:
• 2022 este anul cu cea mai echilibrată acoperire geografică (toate cele 4 stații funcționale la peste 80%).
• Începând cu 2023, stația CJ-1 a fost practic inoperabilă, ceea ce înseamnă că datele din rețeaua oficială reflectă mai degrabă CJ-2, CJ-3 și CJ-4.
• În 2025, rețeaua oficială pare stabilă și fiabilă pe partea de măsurare.

Episoade tipice de poluare

• Ianuarie-februarie 2020: un val sever de poluare, cu durata de aproximativ o săptămână, în care PM10 a atins valori de peste 150 µg/m³.
• Noiembrie-decembrie 2021: valori PM10 de 50–65 µg/m³, cu zile succesive de poluare severă.
• Final de octombrie–noiembrie 2023: episoade moderate, dar notabile.
• Mai–august 2025: multe zile cu PM2.5 de 2–6 µg/m³ și PM10 între 4–10 µg/m³, aer semnificativ mai curat.

2. Datele de la „Strop de aer”

Rețeaua „Strop de aer” oferă o perspectivă complementară, granulară și continuă a calității aerului în cartiere. Senzorii comunitari Strop de aer, amplasați în cartiere din Cluj-Napoca (ex. Observatorului, Teodor Mihali, Ferdinand), confirmă același tipar:

·        Maxime în lunile reci (ianuarie, februarie, noiembrie, decembrie).

·        Minime vara, cu valori de multe ori sub 5 µg/m³ la PM2.5.

·        Scădere anuală vizibilă: datele arată că în 2025 mediile anuale sunt mai mici decât în 2020, în linie cu RNMCA.

Avantaje cheie:
1. Granularitate sporită: surprinde variații locale (de cartier) completând imaginea oficială RNMCA
2. Continuitate civică: rețeaua acționează ca o plasă de siguranță atunci când stațiile oficiale sunt offline.

3. Interpretare combinată

Trendul de îmbunătățire este real: datele oficiale și cele civice arată o scădere graduală a mediilor anuale de PM2.5 și PM10. Sezonier, iarna rămâne problematică, iar episoadele de poluare rămân posibile.

Senzorii civici umplu golurile și oferă rezoluție mai mare. Recomandările includ menținerea monitorizării hibride, alerte sezoniere, reducerea surselor și implicarea comunității.

4. Instrumente digitale pentru comunitate

Un element important al proiectului Strop de aer este faptul că datele nu rămân doar în grafice de laborator sau în rapoarte tehnice, ci sunt puse la dispoziția publicului larg prin instrumente digitale ușor de folosit.

🔹 Am dezvoltat o serie de tooluri interactive prin care oricine din comunitate poate explora calitatea aerului:

• Istoric orar: fiecare oră din ziua curentă și până la 60 de zile în urmă este disponibilă online, pentru ca oamenii să poată compara direct momentele de trafic intens, serile de iarnă cu sobele pornite sau diminețile de primăvară mai curate. 👉 Vezi aici

‍

• Evoluție în ultimele 24 de ore: pentru a înțelege mai bine cum „respiră” orașul de la un moment la altul, există o hartă și un grafic dinamic ce arată evoluția vizibilă a măsurătorilor în timp real. 👉 Vezi aici

📊 Observații principale:
• Atât pentru PM2.5, cât și pentru PM10 există o tendință descendentă clară de-a lungul celor 5 ani.
• PM10 a scăzut de la ~25 µg/m³ în 2020 la ~16 µg/m³ în 2025.
• PM2.5 a scăzut de la ~11 µg/m³ în 2020 la ~8.6 µg/m³ în 2025.

Această evoluție nu este întâmplătoare, ci rezultatul unor măsuri locale: flota de vehicule electrice, benzi dedicate autobuze și taxiuri , transport public îmbunătățit, piste de biciclete, plantări de copaci, zone centrale transformate în zone pietonale. Toate aceste schimbări arată că, prin politici locale și implicarea comunității, calitatea aerului poate fi îmbunătățită.

‍

‍‍

Cercetările internaționale arată că încălzirea globală poate contribui indirect la scăderea concentrațiilor de particule PM2.5 și PM10. Motivele includ ierni mai blânde, perioade mai lungi fără inversiuni termice și dispersie mai bună a poluanților. Totuși, această „scădere” are un revers: temperaturile mai ridicate favorizează formarea ozonului troposferic (ozonul de la nivelul solului), un poluant secundar cu impact semnificativ asupra sănătății. Astfel, deși vedem o reducere a pulberilor în suspensie, există riscul ca verile mai calde să aducă episoade mai dese de ozon ridicat. Acest aspect trebuie inclus în planurile locale de mediu, pentru a evita substituirea unei probleme cu alta.

Acest raport evidențiază în mod clar că un factor cheie în reducerea poluării cu particule fine PM2.5 și NO2 este cel al îmbunătățirii capacităților de monitorizare și colectare a datelor științifice. Campaniile publice de informare ale publicului sunt de asemenea un factor determinant ce pot influența semnificativ la nivel politic factorii de decizie, fie cei locali și/sau cei naționali.

Raportul subliniază că discrepanțele socio-economice și industriale joacă un rol important unde oamenii cei mai afectați de aceste tipuri de poluare atmosferică provin din țări cu economii emergente, preponderent din zona Asiei și Africii. Alte elemente precum starea precară a infrastructurii, sărăcia energetică și stările de conflict exacerbează și amplifică efectele acestor tipuri de poluare, în vreme ce țările cu cele mai puternice economii au un avans considerabil în ceea ce privește combaterea poluării atmosferice din mediul urban.

‍