Anul 2025 a confirmat ceea ce datele climatice indică de mai mulți ani: schimbările climatice nu mai sunt un scenariu de viitor, ci o realitate prezentă, cu efecte vizibile și tot mai frecvente. Episoadele de temperaturi extreme, perioadele prelungite de secetă, precipitațiile intense și fenomenele meteo neobișnuite au pus presiune pe ecosisteme, infrastructură și comunități, inclusiv în România. În acest context, 2025 a fost un an al contrastelor și al provocărilor, dar și al lecțiilor importante despre adaptare, reziliență și nevoia de acțiune informată. Pornind de la aceste realități, următoarele 10 idei sintetizează la final de an principalele teme și direcții care au definit climatul anului 2025.

1. În ce parte a Pământului, dar și României ne-am putea muta ca să simțim mai puțin efectele schimbărilor climatice?

Evenimentele meteorologice extreme, care cresc în frecvență din cauza schimbărilor climatice, afectează diferite regiuni ale planetei la diferite niveluri, precum și adaptabilitatea societăților locale. Astfel răsare întrebarea – în ce țări ar trebui să „scăpăm” sau mai realistic vorbind, unde am resimți cel mai puțin efectele schimbărilor climatice?

Pe baza unui indice global de adaptare, România se află pe poziția 79 (vulnerabilitate) și 84 (grad de pregătire) din 182 de țări analizate. Vecinii unguri se află pe locul 34 din 182, în timp ce Austria se află pe 7. Cel mai sigur loc este acolo unde există un efort conștient de a atenua schimbările climatice și de a construi societăți și așezări rezistente cu ajutorul unor politici puternice.

‍

2. Raportul EMBER - Tranziția energetică în prim plan dar ce se întâmplă în România?

În 5 ani de Green Deal al UE, energia eoliană și solară a economisit UE 59 MILIARDE de euro în importurile de combustibili fosili. Fără noile capacități solare și eoliene adăugate începând cu 2019, UE ar fi trebuit să ardă încă 92 de miliarde de metri cubi de gaze fosile și 55 de milioane de tone de cărbune.

‍

3. Mai avem unde schia în România pe viitor?

Pentru toate stațiunile analize, cu excepția celor de la Vatra Dornei și Bâlea Lac, se poate observa o scădere a stratului mediu de zăpadă pentru perioada 1991-2000 comparativ cu perioadele recente. Pentru intervalul 1991-2000, cele mai mare strat de zăpadă a fost observat la Bușteni (aproximativ 0,7 m în februarie) și Sinaia (aproximativ 0,6 m în februarie). Pentru toate stațiile grosimea anuală medie a stratului de zăpadă este în descreștere (linia roșie punctată) cu excepția stațiunii Bâlea Lac unde tendința de scădere este mai puțin accentuată.

‍

4. Impactul Schimbărilor Climatice asupra Agriculturii din România

• Porumbul, una dintre cele mai importante culturi din România, este deja afectat de încălzirea globală. Proiecțiile arată scăderi clare ale producției până în 2050 și 2070, chiar și în scenarii moderate. Temperaturile mai mari grăbesc înflorirea și maturizarea plantei, scurtând perioada de dezvoltare a boabelor și reducând randamentul — mai ales în anii secetoși și în fermele fără irigații.
• Producția poate scădea cu 10–15% până în 2070
• Înflorire mai devreme cu 6–10 zile
• Temperaturile crescute reduc eficiența fertilizării

5. Dincolo de mituri și legende populare - Ce trebuie să știm despre turbării și rolul acestora în lupta împotriva schimbărilor climatice

• România are 204 turbării degradate (Ministerul Mediului)
• Doar una are protecție internațională (Tinovul Poiana Stampei)
• Restaurarea ecosistemelor poate elimina până la 26 gigatone CO₂ global (ONU)

6. Unde verifici evoluțiile climatice din județul tău? Pe www.climex.ro

Datele arată că România a experimentat o schimbare climatică semnificativă în ultimii 30–40 de ani iar perioada post-1990 marchează o încălzire rapidă și persistentă, în acord cu tendințele globale. România se confruntă cu valuri de căldură tot mai frecvente, intense și de durată extinsă, ca urmare a schimbărilor climatice.Însă la nivel regional am putea resimți aceste efecte într-un mod diferit ducând la întrebarea: “Cât de mult va fi afectat județul meu de creșterea acestor temperaturi?"

7. De ce România oscilează, de la un an la altul, între statutul de exportator și cel de importator de energie?

•  deși rețeaua națională (SEN) dispune în 2025 de peste 19.000 MW instalați – mai mult decât în 2021 sau 2023, importurile de energie electrică sunt în creștere. Această aparentă contradicție ridică o întrebare firească: de ce este nevoie să importăm energie, dacă avem un program de producție mai ridicat?

8. Iulie 2025 - Al treilea cel mai cald unde stresul termic și-a făcut pe deplin resimțită prezența

• În ultimii 3 ani, în luna iulie au fost înregistrate cele mai ridicate temperaturi medii globale din istorie, iar 2023 a fost liderul absolut. Chiar și 2025, deși puțin mai rece, se încadrează în topul celor mai fierbinți luni iulie începând cu 1940.

• +3,01°C – creșterea temperaturii medii anuale în România față de perioada 1971–2000 (anul 2024).
• 41 de luni – durata celei mai lungi secete din istoria recentă a României (martie 2022 – iulie 2025).
• Peste 1.000 de fenomene asociate furtunilor severe raportate în 2024 – printre ele peste 200 de cazuri cu grindină mare, peste 706 cu vânt intens sau aproape 200 cu precipitații extreme.
• 2035-2045 este deceniul în care e estimat a avea loc colapsul convecției curentului subpolar din Atlanticul de Nord (CSPG), care ar atrage după sine efecte în cascadă, climatice, dar și sociale
  

• +3–8°C – diferența maximă de temperatură dintre centrul Bucureștiului și zonele rurale adiacente, cauzată de efectul Insulei de Căldură Urbană (ICU).
• Pentru fiecare euro produs, economia română emite aproape 500g CO₂, de peste două ori mai mult decât media UE
• 70% – ponderea combustibililor fosili în consumul de energie primară al României în 2023 (circa 250 TWh).
• 50.000 locuri de muncă verzi – potențial estimate până în 2030, prin tranziția la economia circulară.
• 17,2 miliarde USD – pierderile economice provocate de cele peste 100 de dezastre climatice între 1900 și 2021.
• Până în 2040, 50% din populația urbană din România va fi afectată de valuri de căldură extreme.
• Circa 2 milioane de hectare de porumb și floarea soarelui, însămânțate în primăvara anului 2024 au fost compromise
• 70% dintre români ar fi dispuși să participe la proiecte comunitare de energie regenerabilă, dacă acestea ar fi disponibile local
• 4,84 este indicele de alfabetizare științifică în România, în comparație cu media UE de 6,72
• 17 km/deceniu spre poli și 11 m/deceniu în altitudine – Deplasarea arealelor speciilor terestre ca răspuns la încălzirea globală.

Raportul întreg Starea Climei România2025 poate fi accesat aici.

Anul 2025 se conturează ca un nou reper în evoluția schimbărilor climatice din România, confirmând tendințele observate în ultimele decenii. Creșterea temperaturilor medii, frecvența mai mare a valurilor de căldură, alternanța dintre perioade de secetă severă și episoade de precipitații intense, precum și impactul asupra resurselor de apă, agriculturii și sănătății populației evidențiază vulnerabilitatea crescută a teritoriului național în fața riscurilor climatice. Datele și analizele din 2025 arată clar că schimbările climatice nu mai pot fi tratate ca evenimente izolate, ci ca procese sistemice, cu efecte cumulative.

În același timp, 2025 a subliniat importanța monitorizării științifice, a comunicării corecte a informațiilor climatice și a integrării acestora în politicile publice. Adaptarea la schimbările climatice, alături de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, devine o necesitate strategică pentru România, nu doar o opțiune. Lecțiile anului 2025 indică faptul că reziliența climatică depinde de cooperarea dintre cercetare, autorități și societate, precum și de transformarea informației climatice în decizii concrete și acțiuni pe termen lung.

‍