Deși iulie 2025 nu a fost, în general, luna cu cele mai ridicate temperaturi medii la nivel local, abaterile față de media climatologică 1991–2020 au fost semnificative. În sudul și sud-vestul țării, anomaliile au depășit +2.5°C, iar în orașe precum Craiova și București temperatura medie lunară a fost cu peste 2°C mai ridicată decât normalul. Aceste rezultate evidențiază caracterul deosebit de cald al lunii iulie 2025 și ilustrează tendința recentă de accentuare a valurilor de căldură în contextul schimbărilor climatice. Stresul termic accentuat, alături de fenomene extreme precum furtunile violente, au afectat întinse regiuni ale țcrii în această vară, semnalând tot mai clar efectele accelerate ale schimbărilor climatice asupra României.

‍

Figura 1 arată cum a evoluat temperatura medie zilnică la nivel global, din 1 ianuarie până la 31 iulie 2025, comparativ cu anii anteriori, începând din 1940. 2025 a început cu temperaturi record (punctele de culoare roșii din ianuarie 2025). În primele 7 luni din 2025, s-au înregistrat 39 de zile în care temperatura medie globală zilnică a fost cea mai ridicată din toate timpurile (față de aceeași zi din anii 1940–2024, punctele de culoare roșie). 14 iulie 2025 a fost cea mai caldă zi la nivel global din 2025, cu o temperatură medie de 16,9°C. Recordul temperaturii medii la nivel global a fost stabilit pe 22 iulie 2024 ( 17,2°C). Valorile din 2025 se situează constant peste toate celelalte curbe ale anilor trecuți, indicând încălzirea globală. Iar diferențele față de climatologia 1991–2020 și 1961–1990 sunt vizibile pe tot parcursul anului 2025.

Figura 2 prezintă o analiză a temperaturii în România în luna iulie 2025, pe baza datelor reanalizei ERA5, un set de date climatice care combină observații meteorologice cu un model numeric al atmosferei. Temperatura medie lunară a atins valori ridicate, de peste 27°C în sudul țării. Deși iulie 2025 nu a fost, în general, luna cu cele mai ridicate temperaturi medii la nivel local, abaterile față de media climatologică 1991–2020 au fost semnificative. În sudul și sud-vestul țării, anomaliile au depășit +2.5°C, iar în orașe precum Craiova și București temperatura medie lunară a fost cu peste 2°C mai ridicată decât normalul. Aceste rezultate evidențiază caracterul deosebit de cald al lunii iulie 2025 și ilustrează tendința recentă de accentuare a valurilor de căldură în contextul schimbărilor climatice.

În Figura 3 este reprezentat numărul de ore din iulie 2025 în care s-au înregistrat valori mari ale stresului termic (conform indicelui UTCI – Universal Thermal Climate Index), comparând aceste date cu media climatologică a perioadei 1991–2020 și evidențiind tendințele pe termen lung (din 1940 până în prezent). În multe regiuni din sudul țării s-au înregistrat peste 210 ore cu stres termic intens, foarte intens sau extrem (echivalentul a aproape 9 zile continue). Cele mai afectate zone au fost sudul Olteniei, sudul Munteniei și sudul Dobrogei. În sud și sud-est s-au înregistrat cu 100–120 de ore mai multe decât în mod normal (media lunii iulie din perioada 1991–2020). Stresul termic foarte intens și extrem (echivalent UTCI > 38°C) a fost prezent în mod special în sud-vestul țării, cu valori ridicate în Dolj, Olt, Mehedinți și Teleorman. Pe termen lung (1940–2025), tendințele climatice arată că în multe zone din România, numărul de ore cu stres termic a crescut cu 6–10 ore la fiecare deceniu, în special în sud și sud-vest.

Figura 4 arată cum s-au desfășurat incendiile de vegetație în România în 2025 (linie roșie), comparativ cu media ultimilor 19 ani (2006–2024, linie neagră) și cu valorile extreme înregistrate în acest interval (zona gri). Informațiile sunt oferite de sistemul european EFFIS (European Forest Fire Information System), care monitorizează nu doar pădurile, ci toate tipurile de terenuri afectate de incendii. În februarie–martie 2025, România a înregistrat un vârf exploziv de incendii, cu suprafețe arse mult peste medie. În unele săptămâni au fost afectate peste 40.000 hectare, de aproximativ 2 ori mai mare decât în maximul anii precedenți.

Emisiile de dioxid de carbon (CO₂) provenite din arderea vegetației urmează același tipar: valori foarte mari în februarie–martie, dar cu valori minime în iulie. Indicele săptămânal al severității (Weekly Severity Rating) arată cât de periculos ar fi putut deveni un incendiu dacă ar fi început. În iulie 2025, nivelul de severitate a fost cel mai ridicat din întregul an, mai mare chiar decât media sau maximul multianual. Cu toate acestea, nu au izbucnit incendii semnificative, ceea ce poate însemna fie că măsurile de prevenire au fost eficiente, fie că factorii declanșatori au lipsit.

Nord-estul României (în special în județele Suceava, Botoșani și Iași) prezintă o densitate ridicată de fenomene severe: grindină, vijelii și ploi abundente.Sud-vestul țării și zona subcarpatică au înregistrat mai ales episoade de vânt intens. Munteniei și Oltenia au fost afectate de rafale puternice și grindină, dar cu o frecvență mai mică decât în nord. Este esențial ca date să fie colectate pentru a înțelege cum se schimbă fenomenele severe din România și cum ne putem pregăti mai bine pentru aceste evenimente.

În ultimii 3 ani, în luna iulie au fost înregistrate cele mai ridicate temperaturi medii globale din istorie, iar 2023 a fost liderul absolut. Chiar și 2025, deși puțin mai rece, se încadrează în topul celor mai fierbinți luni iulie începând cu 1940. Aceste date confirmă realitatea accelerată a schimbărilor climatice.

Temperaturile medii zilnice au atins valori record în acest an, depășind constant nivelurile din deceniile anterioare, ceea ce reflectă o accelerare a încălzirii globale. Așadar, chiar dacă nu au atins valori constant valori record, s-au situat constant peste media anilor trecuți, indicând încălzirea globală.

‍