Anul 2026 se prefigurează a fi unul încărcat din perspectiva climatică. 2025 a confirmat ceea ce datele climatice indică de mai mulți ani: schimbările climatice nu mai sunt un scenariu de viitor, ci o realitate prezentă, cu efecte vizibile și tot mai frecvente. Episoadele de temperaturi extreme, perioadele prelungite de secetă, precipitațiile intense și fenomenele meteo neobișnuite au pus presiune pe ecosisteme, infrastructură și comunități, inclusiv în România. Astfel oferim o prefață climatică cu un calendar al celor mai importante summit-uri, conferințe și evenimente ce ar putea defini direcția acțiunii privind schimbările climatice anul acesta.
Ziua internațională a energiei curate, celebrată pe 26 ianuarie, a fost declarată de Adunarea Generală ca un apel la sensibilizare și mobilizare în vederea unei tranziții echitabile și incluzive către energia curată, în beneficiul oamenilor și al planetei.
Data de 26 ianuarie este, de asemenea, data înființării Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă (IRENA), o agenție interguvernamentală globală înființată în 2009 pentru a sprijini țările în tranziția lor energetică, pentru a servi drept platformă de cooperare internațională și pentru a furniza date și analize privind tehnologiile, inovarea, politicile, finanțarea și investițiile în domeniul energiei curate.
Zonele umede sunt ecosisteme în care apa este factorul principal care controlează mediul și viața vegetală și animală asociată. O definiție largă a zonelor umede include atât ecosistemele de apă dulce, cât și cele marine și costiere, cum ar fi toate lacurile și râurile, acviferele subterane, mlaștinile și bălțile, pajiștile umede, turbăriile, estuarele, deltele și zonele intertidale, mangrovele și alte zone costiere, recifele de corali și toate siturile create de om, cum ar fi iazurile piscicole, câmpurile de orez, rezervoarele și salinele. Despre turbării, ecosisteme vitale din perspectiva climatică, am discutat anul trecut aici.
Această conferință este un eveniment științific internațional organizat în aprilie 2026 la Berlin/Elveția. Scopul său este să reunească cercetători, factori de decizie și profesioniști pentru a discuta despre schimbările climatice și știința mediului, împărtășind cercetări, politici și soluții practice pentru protecția mediului și dezvoltarea durabilă.
Acest eveniment este important pentru că facilitează colaborări internaționale, stimulează noi idei și strategii de adaptare/atenuare a schimbărilor climatice și ajută la implementarea cunoștințelor științifice direct în politici și practici reale de mediu.
Conferința va promova cooperarea internațională în ceea ce privește renunțarea la extracția combustibililor fosili, consolidând obiectivele Acordului de la Paris și aliniindu-se la recentul aviz consultativ al Curții Internaționale de Justiție, care a confirmat că statele au obligația legală de a proteja clima, inclusiv prin abordarea producției, acordării de licențe și subvenționării combustibililor fosili. Simbolica este si locatia, în orașul portuar Santa Marta, Columbia, care joacă un rol important în exporturile de cărbune.
Această a cincea ediție “Climate week” are ca temă „Soluții pentru climă: inovare, echitate și durabilitate”, concentrându-se pe strategii aplicabile pentru combaterea schimbărilor climatice, promovând în același timp incluziunea și durabilitatea pe termen lung.
Aici cercetători și experți discută despre schimbările climatice, încălzirea globală și soluții practice pentru adaptare și reducerea emisiilor. Evenimentul include prezentări științifice evaluate și publicate, acoperind subiecte de la biodiversitate și energie regenerabilă la politici climatice și tehnologie verde, oferind o platformă globală pentru colaborare și inovare în lupta împotriva crizei climatice.
Aceasta va fi cea de-a 17-a sesiune a Conferinței Părților a Convenției ONU pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD), care va avea loc în Ulaanbaatar, Mongolia în august 2026. Aceasta reunește reprezentanți din ~197 țări pentru a accelera acțiuni globale împotriva deșertificării, degradării terenurilor și secetei, promovând restaurarea terenurilor, gestionarea durabilă a solurilor și reziliența climatică. Evenimentul este important deoarece land degradation afectează ecosisteme, securitatea alimentară și clima, iar COP17 stabilește politici, parteneriate și soluții practice la nivel mondial.
Tema va fi „Crearea unei baze unite pentru dezvoltarea durabilă: cercetare, practică și educație”, abordând sustenabilitatea ecologică, economică și socio-culturală și încurajând cooperarea interdisciplinară și schimbul de idei pentru soluții globale de mediu și societate
Într-un context geopolitic tulbure conferințele COP reiterează necesitatea colaborării internaționale pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice. Anul trecut la COP30 din Belém, a devenit tot mai clar că această ediție se desfășura într-un context fără precedent. 2024 depășise temporar pragul de 1,5°C, iar avizul consultativ emis de Curtea Internațională de Justiție în iulie 2025 stabilea explicit că statele au obligații juridice de a reduce emisiile, de a proteja sistemul climatic și de a sprijini țările vulnerabile. Lipsa acțiunii poate genera răspundere internațională și obligația de reparații. Această realitate a schimbat tonul negocierilor în mod fundamental, ce se va transpune și în cadrul COP 31 din Turcia.
Anul 2026 va fi un moment-cheie pentru acțiunea climatică, pe fondul accelerării efectelor schimbărilor climatice confirmate deja în 2025. Frecvența fenomenelor extreme a crescut, afectând ecosisteme, economii și comunități. În acest context, 2026 concentrează un calendar dens de evenimente internaționale – de la energie curată și protecția ecosistemelor, la tranziția justă de la combustibili fosili, degradarea terenurilor și dezvoltarea durabilă. Conferințele științifice și summit-urile ONU, culminând cu COP31, vor defini politici, obligații legale și direcții concrete de acțiune, într-un cadru geopolitic tensionat, dar decisiv pentru viitorul climatic global
