Pentru a răspunde la această întrebare am folosit un set de date de reanaliză numit ERA5. Datele de reanaliză sunt o reconstrucție completă și uniformă a condițiilor meteorologice din trecut Aceste date sunt obținute prin combinarea unui model numeric de prognoză cu toate observațiile istorice disponibile, de la stații meteo și baloane meteorologice până la sateliți. Practic, modelul numeric de prognoză simulează condițiile meteorologice din trecut și folosește observațiile pentru a se corecta permanent, umplând golurile acolo unde nu existau măsurători directe. Rezultatul este un set de date continuu, oră cu oră, pentru fiecare regiune a planetei și pentru fiecare zi începând cu 1940, fără pauze și fără zone neacoperite.  

Din setul de date de reanaliză ERA5 am extras temperatura medie zilnică de la București din fiecare zi de Paște din ultimii 86 de ani (1940–2025).

Cel mai rece Paşte? 13 aprilie 1947, cu doar 5,6°C temperatură medie cu peste 5,4°C grade sub normal (1961–1990).  

Cel mai cald Paşte? 2 mai 2021, cu aproape 22°C medie, o anomalie pozitivă de peste 7,7°C grade față de normal (1961–1990).

Cum comparăm anii între ei?

Însă, pentru fiecare zi de Paşte, putem comparam temperatura cu media aceleași date calendaristice dintr-o perioadă de referință de 30 de ani. De exemplu, Paştele 2025 (20 aprilie) poate fi comparat cu media tuturor zilelor de 20 aprilie din 1961 până în 1990 (periodă de referință). Aşa ne dăm seama dacă a fost cu adevărat o zi mai caldă sau mai rece decât ne-am fi aşteptat.

În infografic putem observa că pentru perioada 1940–1989 diferențele față de perioada de referință (1961–1990) sunt reprezentate mai mult cu albastru. Temperatura medie din ziua de Paște pentru acești ani a fost în mod repetat mai rece decât în mod normal. Începând cu 1990, și mai ales după 2010, tabloul se schimbă, roșul devenind culoarea dominantă, iar anii cu temperatura medie de Paște sub sau la nivelul normei devin din ce în ce mai rari.  

Această schimbare de culoare nu înseamnă neapărat că fiecare an individual a fost neobișnuit. Ceea ce este semnificativ este acumularea: faptul că anomaliile pozitive apar an după an, în timp ce anomaliile negative sunt din ce în ce mai puține. Din 1940 până în 1989, au existat 8 ani cu Paște mai rece cu peste 3°C față de normal. Din 1990 până în 2025 au fost doar 3.

Trebuie spus că dintr-un singur indicator, temperatura dintr-o zi pe an, nu se pot trage concluzii climatologice riguroase. Dar seria de 86 de ani se suprapune cu tendințele documentate în diferite seturi de date la nivel regional și global, ceea ce face ca imaginea de ansamblu să fie consistentă cu ce știm din alte surse. 

Datele ERA5 au o rezoluție de 0.25°, ceea ce înseamnă că fiecare valoare reprezintă media unei suprafețe, nu o măsurătoare punctuală în centrul orașului. În realitate, în oraş temperaturile pot fi mai ridicate din cauza insulei de căldură urbană.  

‍