August 2025 a fost a treia cea mai caldă lună august la nivel global, cu o temperatură medie a aerului de 16,6°C, adică +0,49°C peste media 1991–2020. În Europa, temperatura medie din august 2025 a fost de 19,46°C, adică +0,3°C peste medie, dar luna nu a intrat în top 10 cele mai calde luni august din istorie. Totuși, întreaga vară europeană 2025 a fost a patra cea mai caldă înregistrată, cu +0,9°C peste media 1991–2020.

Datele ne arată nu doar o tendință pe termen lung de încălzire a verilor la nivel global, ci și faptul că verile recente, inclusiv 2024 și 2025, se află la extremele seriei. Aceasta confirmă accelerarea încălzirii climatice și frecvența tot mai mare a verilor record.

Datele arată că România a experimentat o schimbare climatică semnificativă în ultimii 30–40 de ani iar perioada post-1990 marchează o încălzire rapidă și persistentă, în acord cu tendințele globale. România se confruntă cu valuri de căldură tot mai frecvente, intense și de durată extinsă, ca urmare a schimbărilor climatice. Însă la nivel regional am putea resimți aceste efecte într-un mod diferit.

În ultimele șapte decenii, frecvența și durata valurilor de căldură au crescut semnificativ – majoritatea regiunilor au înregistrat cu 10–15 zile mai multe de val pe an, iar estul și sud-vestul țării chiar cu 25–30 de zile; media pe țară a urcat cu ~0,4 valuri pe deceniu în timpul verii

Vara 2024 a fost deosebită: între 31 mai și 31 iulie, au existat nu mai puțin de 46 de zile consecutive de val de căldură – 75% din acel interval – marcând cel mai lung și intens episod din istoria recentă.

‍

Deși iulie 2025 nu a fost, în general, luna cu cele mai ridicate temperaturi medii la nivel local, abaterile față de media climatologică 1991–2020 au fost semnificative. În sudul și sud-vestul țării, anomaliile au depășit +2.5°C, iar în orașe precum Craiova și București temperatura medie lunară a fost cu peste 2°C mai ridicată decât normalul. Aceste rezultate evidențiază caracterul deosebit de cald al lunii iulie 2025 și ilustrează tendința recentă de accentuare a valurilor de căldură în contextul schimbărilor climatice. Stresul termic accentuat, alături de fenomene extreme precum furtunile violente, au afectat întinse regiuni ale țării în această vară, semnalând tot mai clar efectele accelerate ale schimbărilor climatice asupra României. 14 iulie 2025 a fost cea mai caldă zi la nivel global din 2025.

Împreună, Figurile 1 și 2 demonstrează nu doar o tendință pe termen lung de încălzire a verilor la nivel global, ci și faptul că verile recente, inclusiv 2024 și 2025, se află la extremele seriei. Aceasta confirmă accelerarea încălzirii climatice și frecvența tot mai mare a verilor record.

Sfârșitul lunii iunie 2025 a adus deja temperaturi foarte ridicate. Vara anului trecut a fost una cu extreme de temperaturi cu valuri de căldură persistente. Odată cu aceste temperaturi intervine un factor important: stresul termic, deoarece acesta poate avea impact semnificativ asupra sănătății, productivității, economiei și afectează mai puternic persoanele vulnerabile din punct de vedere socio-economic.

Stresul termic apare atunci când corpul uman nu mai reușește să își mențină temperatura internă normală din cauza căldurii excesive din mediu. În asemenea condiții, organismul se suprasolicită pentru a se răcori (de exemplu, prin transpirație, dilatarea vaselor de sânge), ceea ce poate duce la probleme de sănătate de la disconfort și epuizare, până la afecțiuni grave sau chiar deces. Cu cât expunerea la căldură extremă este mai lungă, cu atât riscurile cresc, mai ales pentru persoanele vulnerabile (vârstnici, copii mici, persoane cu boli cronice sau care lucrează în aer liber). Stresul termic generat de căldură a devenit o preocupare tot mai mare pe fondul verilor cu temperaturi tot mai ridicate. Valurile de căldură din ultimii ani, tot mai frecvente, mai intense și de durată mai mare, expun tot mai mulți oameni la aceste riscuri.

Stresul termic de căldură nu mai este doar o situație excepțională, ci o realitate tot mai frecventă în România. Analiza pe baza indicelui UTCI (care măsoară stresul termic resimțit de corpul uman în funcție de condițiile meteorologice) arată clar că:

• Severitatea căldurii s-a intensificat în ultimele opt decenii, iar sudul și sud-vestul țării suportă cea mai mare povară — cu sute de ore caniculare pe an și o creștere de peste 15–20 ore pe deceniu.
• Distribuția geografică este inegală: zonele montane rămân relativ protejate, însă vaste regiuni de câmpie se confruntă cu un risc termic tot mai mare.
• Diferențele față de media națională evidențiază “puncte fierbinți” unde populația este expusă constant unui stres termic peste medie.

 Un recent studiu din Marea Britanie a arătat că valurile caniculare sunt în parte responsabile și pentru creșterea mortalității iar printre punctele cheie se numără:

1. Valurile de căldură pot fi extrem de mortale, iar datele oficiale privind decesele sunt, cel mai probabil, serios subestimate. Pentru prima dată, un studiu rapid a reușit să estimeze numărul victimelor cauzate de caniculă în 12 orașe europene, dar și cât din acest impact poate fi pus pe seama schimbărilor climatice. Cercetarea, bazată pe o metodologie recunoscută științific și revizuită de experți, arată că temperaturile influențate de criza climatică au dus la 1.504 decese în exces. Marja statistică variază între 1.262 și 1.709 victime. Concluziile vin pe fondul unor veri tot mai fierbinți în Europa și a unor avertismente tot mai grave din partea comunității științifice.
2. Valul de căldură din începutul verii a declanșat alerte de sănătate în multe țări europene, inclusiv o alertă roșie pentru Paris și una portocalie pentru Londra. Asta înseamnă un risc crescut semnificativ de deces pentru persoanele vulnerabile – în special cele peste 65 de ani sau cu afecțiuni medicale preexistente – dar și un risc sporit de supraîncălzire a spațiilor interioare. Situația pune o presiune tot mai mare atât pe serviciile de sănătate, cât și pe rețelele de electricitate, din cauza cererii ridicate de energie.
3. Valul de căldură a lovit neobișnuit de devreme în multe zone din Europa, unde astfel de temperaturi sunt, de regulă, așteptate abia la sfârșitul lunii iulie sau în august. Căldura extremă care apare devreme în sezon este, de obicei, mai periculoasă, deoarece oamenii nu sunt încă adaptați la temperaturile estivale. Deși schimbările climatice influențează toate valurile de căldură, concluziile cercetării arată că intensitatea celor din luna iunie a crescut mai brusc decât a celor din iulie — ceea ce sporește riscul apariției timpurii a unor episoade extreme de caniculă.
4. Analizând 12 mari orașe din Europa, cu o populație combinată de peste 30 de milioane de locuitori, cercetarea a estimat că 2.305 decese în exces au fost provocate de temperaturile ridicate. Dintre acestea, 65% pot fi atribuite schimbărilor climatice generate de activitatea umană — ceea ce înseamnă că numărul a fost, practic, triplat din cauza crizei climatice. Peste 80% dintre aceste decese afectează persoane cu vârsta de peste 65 de ani.
5. Milano este estimat ca fiind orașul cel mai grav afectat în termeni absoluți, cu aproximativ 317 dintre cele 499 de decese provocate de căldură atribuite schimbărilor climatice (Interval de Încredere Empiric de 95%: între 258 și 370). În termeni relativi, Madridul este cel mai puternic lovit, cu peste 90% dintre decesele în exces cauzate de căldură atribuite crizei climatice.

1. Mortalitatea cauzată de căldură în România a crescut cu circa 8% în perioada 2013-2022 comparativ cu perioada 2003-2012.

2. Până în 2040, 50% din populația urbană din România va fi afectată de valuri de căldură extreme.

3. Sistemul de avertizare din România permite existența "ferestrelor de risc" de 3-5°C în care populația este expusă riscului termic fără avertizări.

4. 3 sisteme vitale sub atacul căldurii: - sistemele cardiovascular, respirator și nervos

5. Decesele asociate căldurii înregistrate la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani au atins cel mai înalt nivel înregistrat în 2023 în Europa,cu 167% mai mare decât în 1990-1999.

Schimbările climatice nu mai reprezintă o amenințare viitoare, ci o realitate prezentă cu efecte profunde asupra sănătății publice în România.‍

Creșterea temperaturilor, intensificarea valurilor de căldură, extinderea arealului bolilor infecțioase și agravarea problemelor respiratorii, cardiovasculare și psihice conturează o criză medicală complexă. Dovezile științifice prezentate în raportul privind Schimbările climatice și sănătatea publică - Impactul valurilor de căldură și al temperaturilor extreme în România arată clar că stresul termic nu este un fenomen izolat, ci un catalizator al vulnerabilităților preexistente, afectând disproporționat persoanele în vârstă, copiii, bolnavii cronici și comunitățile cu venituri reduse.