De Ziua Copilului, tema viitorului sigur pentru noile generații devine tot mai strâns legată de efectele schimbărilor climatice și ale poluării. În România, ultimii ani au adus temperaturi record, valuri de căldură extreme, secetă și inundații care afectează direct viața copiilor, în special în comunitățile vulnerabile. Verile anilor 2024 și 2025 au fost printre cele mai intense episoade de caniculă din istoria recentă a țării, cu impact asupra sănătății, accesului la apă, condițiilor din școli și calității aerului. Specialiștii avertizează că cei mici, deși nu sunt responsabili pentru efectele negative ale schimbărilor climatice , suportă printre cele mai severe consecințe: probleme respiratorii, anxietate, abandon școlar și acces redus la servicii esențiale. În același timp, deși exista legislație dar ramane insuficient integrată în școli. rămâne insuficient integrată în școli. În acest context, protejarea copiilor înseamnă asumarea unor măsuri reale pentru un viitor sigur și sănătos.

Raportul Starea Climei în România 2024 evidențiază impactul tot mai puternic al schimbărilor climatice asupra țării, marcat prin intensificarea valurilor de căldură, a secetei și a furtunilor în ultimele șapte decenii.

Raportul Starea Climei Romania 2025 aduce în prim plan faptul că “Schimbările climatice nu mai reprezintă o amenințare viitoare, ci o realitate prezentă cu efecte profunde asupra sănătății publice în România Creșterea temperaturilor, intensificarea valurilor de căldură, extinderea arealului bolilor infecțioase și agravarea problemelor respiratorii, cardiovasculare și psihice conturează o criză medicală complexă. Dovezile științifice prezentate în raport arată clar că stresul termic nu este un fenomen izolat, ci un catalizator al vulnerabilităților preexistente, afectând disproporționat persoanele în vârstă, copiii, bolnavii cronici și comunitățile cu venituri reduse.”

Între 1950 și 2023, durata și frecvența valurilor de căldură au crescut semnificativ, majoritatea regiunilor înregistrând o extindere de 10–15 zile, iar zonele din Sud-Vest și Est consemnând creșteri de peste 25–30 de zile. Se estimează că această tendință va continua pe parcursul secolului, generând amenințări serioase pentru sănătatea publică și economie.

Seceta a devenit, de asemenea, o preocupare majoră, suprafețele afectate de secetă moderată până la extremă extinzându-se considerabil. Vârfuri semnificative au fost înregistrate în perioadele 2018–2020 și 2021–2023, iar seceta din 2018–2021 a fost cea mai lungă consemnată până în prezent, afectând grav agricultura și securitatea alimentară. Tendința continuă de aridizare perturbă ecosistemele și productivitatea agricolă.

Furtunile severe devin tot mai frecvente, în special în regiunile estice și nordice, deoarece condițiile favorabile producerii acestor fenomene s-au intensificat între 1940 și 2023. Proiecțiile pentru perioada 2025–2050 și pentru sfârșitul secolului indică o amplificare suplimentară, care va genera riscuri semnificative pentru agricultură și infrastructură.

Urbanizarea accentuează efectele schimbărilor climatice, orașele devenind din ce în ce mai calde și mai uscate decât zonele rurale, din cauza efectului de „insulă de căldură urbană”. Diferențele de temperatură dintre mediul urban și cel rural au ajuns până la 7–8°C, amplificând provocările generate de schimbările climatice.

România a făcut progrese constante de la aderarea la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, abordarea provocărilor climatice și de mediu (CE) rămâne esențială, în special prin metode care recunosc și includ copiii. Deși țara și-a asumat obiective internaționale precum Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), eforturile de integrare a copiilor în strategiile climatice sunt încă limitate.

Copiii care trăiesc în sărăcie, copiii romi sau copiii cu dizabilități sunt mai expuși la inundații, secetă, poluare și fenomene meteorologice extreme, deoarece adesea nu au acces la locuințe sigure, apă curată, servicii medicale și alte servicii esențiale care îi protejează împotriva riscurilor climatice. Aceste vulnerabilități suprapuse sărăcia, excluziunea socială și accesul limitat la resurse și servicii,intensifică efectele riscurilor climatice, făcând ca acești copii să fie afectați în mod disproporționat de degradarea mediului și schimbările climatice.

De exemplu, perioadele prelungite de temperaturi extrem de ridicate sau scăzute pot pune în pericol sănătatea copiilor, afectând în același timp culturile agricole și mijloacele de trai ale familiilor. Condițiile meteorologice extreme, precum furtunile și inundațiile, nu doar distrug locuințe, școli și infrastructură critică, ci pot pune direct în pericol siguranța și bunăstarea copiilor.

Există și exemple pozitive. Unele municipalități implică copiii în acțiuni climatice locale. Strategiile mai ample privind clima și mediul încă nu includ abordări sensibile la nevoile copiilor, iar datele necesare pentru o planificare mai incluzivă sunt limitate, inconsistente și rareori dezagregate în funcție de vârstă sau vulnerabilitate.

Problemele de sănătate mintală în rândul copiilor sunt, de asemenea, în creștere, amplificate de anxietatea climatică, stresul post-pandemic și conflictele din apropiere. În ciuda interesului tot mai mare al copiilor — care, într-un sondaj din 2023, au clasat schimbările climatice printre primele trei preocupări ale lor. Un progres major a avut loc în noiembrie 2024, când România a devenit prima țară din lume care a introdus prin lege obligativitatea participării copiilor în procesul decizional, prin modificările aduse Legii 272/2004. Începând cu anul 2025, toate autoritățile trebuie să organizeze cel puțin o consultare anuală cu copiii și să furnizeze informații accesibile și adaptate acestora. Această schimbare reprezintă o oportunitate importantă de a integra vocea copiilor în centrul politicilor climatice și de mediu.

Pe măsură ce interesul profesorilor pentru educația climatică crește și inițiative naționale precum „Săptămâna Verde” încep să se consolideze, se creează un nou impuls. Acum este momentul pentru investiții în parteneriate, date și resurse care să plaseze copiii în centrul răspunsului României la schimbările climatice — nu doar ca populații vulnerabile, și ca agenți ai schimbării care își modelează propriul viitor.

• Consolidarea capacităților privind atenuarea și adaptarea la schimbările climatice 
• Crearea unui departament dedicat sustenabilității și schimbărilor climatice și dezvoltarea unei Strategii de Sustenabilitate pentru orientarea planificării și a activităților de implicare.
• Atragerea de fonduri din partea companiilor private și accesarea fondurilor internaționale/europene pentru abordarea problemelor climatice și de mediu.
• Dezvoltarea de parteneriate pentru combaterea schimbărilor climatice și consolidarea rezilienței împreună cu guvernul, corporațiile și ONG-urile de mediu. 
• Promovarea unor politici climatice sensibile la nevoile copiilor, care să țină cont de necesitățile și vulnerabilitățile acestora în contextul schimbărilor climatice.
• Asigurarea protejării și promovării drepturilor copiilor în politicile naționale de acțiune climatică.
• Sprijinirea colectării și modelării datelor dezagregate, sensibile la nevoile copiilor, pentru a asigura o înțelegere completă a vulnerabilităților și oportunităților climatice specifice copiilor și tinerilor, conducând astfel la politici bazate pe dovezi și adaptate acestor provocări.
• Echiparea copiilor cu cunoștințele și competențele necesare pentru a se adapta, a supraviețui și a prospera într-o lume transformată de schimbările climatice, pregătindu-i să contribuie semnificativ la economia verde emergentă, unde dezvoltarea economică și sustenabilitatea mediului sunt strâns interconectate.
• Sprijinirea și încurajarea copiilor și tinerilor să participe la procese și inițiative de advocacy privind clima.
• Consolidarea capacității comunităților locale pentru acțiuni climatice incluzive.

Copiii și tinerii din România sunt aproape complet absenți din deciziile care le vor modela viitorul. Dintre tinerii chestionați, 38% declară că nu au încredere că Guvernul va respecta angajamentele climatice, iar 19% spun că nu cunosc aceste angajamente.

România nu are o strategie națională pentru educație climatică sau pentru participarea tinerilor la elaborarea politicilor de mediu. ONG-urile au o prezență minimă în comitetele guvernamentale de specialitate, iar organizațiile de tineret și copii nu există în aceste spații. O propunere de strategie elaborată cu studenții și elevii a fost respinsă de Guvern în 2022-2023.

În 2024, UNICEF și Guvernul au organizat primul Summit al Copiilor care a inclus si o sesiune dedicată climei dedicată pe teme de climă. De asemenea, Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate împreună cu UNICEF iar au găzduit prima Conferință Locală a Tinerilor pentru Climă în 2024 (LCOY România) unde s-a lansat și prima Declarație a Tinerilor și Copiilor privind Schimbările Climatice (DNATSC), și ulterior în 2025, în cadrul aceleași conferințe anuale, s-a lansat Planul Național de Acțiune al Tinerilor și Copiilor privind Schimbările Climatice (PNATSC). Toate acestea s-au desfășurat cu sprijinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, precum și cu Guvernul României și Administrația Națională de Meteorologie, printre mai mulți parteneri staretgici. 

De Ziua Copilului, ar trebui să vorbim despre viitor. Copilăria ar trebui să fie un spațiu sigur, în care fiecare copil să poată crește sănătos, să se joace în aer curat, să meargă la școală fără teamă și să privească viitorul cu încredere. Dar pentru milioane de copii din România, această siguranță începe să fie amenințată de o realitate tot mai greu de ignorat, în fața efectelor tot mai vizibile ale poluării și schimbărilor climatice.

Ultimul deceniu a fost caracterizat, atât la nivel global, cât și în România, printr-o accelerare evidentă a efectelor schimbărilor climatice. Tendința dominantă a fost creșterea constantă a temperaturilor medii, însoțită de fenomene meteorologice extreme tot mai frecvente și mai intense.

În vara anului 2024, România a traversat cel mai lung și intens val de căldură din istoria sa recentă. Zeci de zile cu temperaturi extreme au însemnat, dincolo de recorduri meteorologice, copii care au respirat aer poluat, au mers la școală în săli sufocante sau au avut acces limitat la apă sigură. În comunitățile vulnerabile, efectele au fost și mai dure: seceta a afectat hrana, inundațiile au distrus locuințe, iar sărăcia a devenit și mai apăsătoare.

Copiii nu sunt responsabili pentru criza climatică, însă ei sunt printre cei care îi suportă cel mai puternic consecințele. De la probleme respiratorii și riscuri pentru sănătatea mintală, până la abandon școlar și lipsa accesului la servicii esențiale, schimbările climatice amplifică inegalitățile deja existente și lovesc cel mai puternic în cei care au cele mai puține resurse pentru a se proteja.

Educația climatică rămâne încă insuficient prezentă în școlile din România, chiar dacă legislația există, privând astfel copiii, de informația utilă și necesară, pentru a se adapta la noile condiții climatice și lăsându-i adesea pradă dezinformării și anxietății.

De 1 Iunie, poate că cel mai important lucru pe care îl putem oferi copiilor nu este doar o zi de sărbătoare, ci garanția că vor avea un viitor în care să poată trăi în siguranță, sănătos și cu demnitate. Să le oferim nu doar protecție, ci și șansa de a fi ascultați și implicați în deciziile care le vor modela viitorul. Pentru că o Românie rezilientă se construiește împreună cu generațiile care vor trăi cel mai mult efectele acestei crize.