Se așteaptă ca regiunea Balcanilor să se confrunte cu un val de căldură intens și prelungit în următoarele zile, cu un maxim între 21 și 26 iulie 2025. Abaterile de temperatură față de media 1991-2020 vor depăși pe alocuri +8 până la +10°C.

Analiza amprentei ecologice și a limitelor planetare transmite un mesaj clar, mai ales pentru că astăzi este World Overshoot Day ce marchează data la care omenirea a epuizat “bugetul” naturii pentru acest an. Este ca și cum am trăi pe „credit ecologic” pentru restul anului. Practic de aici folosim mai mult decât natura poate reface: tăiem mai mulți copaci, emitem mai mult CO₂ decât planeta poate absorbi etc. Trăim într-o perioadă fără precedent de depășire a resurselor globale. De notat că această dată pică mai devreme decât în 2020, când a fost marcată pe 22 august. Această schimbare indică o accelerare a consumului de resurse naturale, ceea ce înseamnă că umanitatea epuizează capacitatea planetei de regenerare într-un ritm și mai rapid.

Multe orașe din Europa, inclusiv in Romania, au experimentat primul val de căldură extremă al verii în ultima săptămână din iunie și în primele zile ale lunii iulie 2025, după o lună iunie excepțional de caldă, în care s-au înregistrat mai multe recorduri de temperatură în orașele europene. Serbia, de exemplu, a înregistrat cea mai caldă zi din secolul al XIX-lea de la începutul măsurătorilor. Deși era încă devreme în sezon, a fost deja a doua oară când s-au emis alerte de sănătate de nivel portocaliu în sud-estul Regatului Unit, în timp ce orașe de pe întreg continentul au fost vizate de avertismente de sănătate și mai severe, inclusiv Paris, Roma, Milano, Lisabona și mai multe orașe din Balcani. Bucureștiul la rândul său a avut temperaturi de aproape 40 °C.

Zonele urbane din întreaga lume, inclusiv în România, se confruntă cu provocări tot mai mari în gestionarea apelor pluviale, evidențiate de creșterea numărului de incidente de inundații și poluare a apei. Sistemele tradiționale de gestionare a apelor pluviale se dovedesc inadecvate în fața urbanizării și a schimbărilor climatice. Aceste presiuni creează necesitatea urgentă de a adopta o abordare integrată a managementului apelor pluviale urbane care încorporează strategic infrastructura verde albastră și soluțiile bazate pe natură. 

Urbanizarea are un impact semnificativ asupra resurselor de apă potabilă, influențând atât cantitatea, cât și calitatea acesteia. Indicele WEI+ (Water Exploitation Index plus) măsoară consumul de apă ca procent din resursele de apă dulce regenerabile disponibile într-o anumită zonă și perioadă. Acesta este un indicator important pentru evaluarea stresului asupra resurselor de apă, în special în zonele urbane din România, multe aflate într-o constantă expansiune.

Sfârșitul lunii iunie a adus deja temperaturi foarte ridicate. Vara anului trecut a fost una cu extreme de temperaturi cu valuri de căldură persistente. Odată cu aceste temperaturi intervine un factor important: stresul termic, deoarece acesta poate avea impact semnificativ asupra sănătății, productivității, economiei și afectează mai puternic persoanele vulnerabile din punct de vedere socio-economic.

Datele arată că România a experimentat o schimbare climatică semnificativă în ultimii 30–40 de ani iar perioada post-1990 marchează o încălzire rapidă și persistentă, în acord cu tendințele globale. România se confruntă cu valuri de căldură tot mai frecvente, intense și de durată extinsă, ca urmare a schimbărilor climatice. Însă la nivel regional am putea resimți aceste efecte într-un mod diferit ducând la întrebarea: “Cât de mult va fi afectat județul meu de creșterea acestor temperaturi?

Inițiativa „Show Your Stripes Day” este o campanie globală de conștientizare a schimbărilor climatice, desfășurată anual pe 21 iunie, care utilizează un instrument vizual simplu și puternic: „warming stripes” (benzi de încălzire). Fiecare bandă verticală reprezintă temperatura medie a unui an, începând din 1850 până în prezent, cu nuanțe de albastru pentru anii mai reci și roșu pentru cei mai calzi. Această reprezentare evidențiază clar tendința de încălzire globală în ultimele decenii, inclusiv în România.

În următorii ani slăbirea circulației oceanice meridianale din Atlantic (Atlantic Meridional Overturning Circulation - AMOC) va conduce, în România, la ierni și veri mai calde. Cantitățile de precipitații vor scădea semnificativ vara și vor prezenta o creștere modestă pe termen mai lung, de câteva decenii, simulările realizate cu modele de circulație generală a atmosferei și a oceanului indică faptul că o slăbire pronunțată a AMOC conduce la o răcire extinsă la scara întregii emisfere nordice și la o încălzire restrânsă în Atlanticul de Sud.

În perioada 1970–2024, analiza arată că temperatura a crescut cu 1,23°C deasupra mării, cu 1,85°C deasupra uscatului și cu 1,44°C în total. Creșterea temperaturii este, așadar, cu 50% mai mare pe uscat decât pe mare — o diferență care se preconizează că va persista și în viitor. De ce se întâmplă acest lucru?

Acest raport este emis anual de către Organizația Meteorologică Mondială (OMM) și oferă o sinteză a predicțiilor climatice globale anuale și decenale, iar cele mai recente date arată o prognoză îngrijoratoare în ceea ce privește creșterea temperaturileor medii globale.

Peste 70 de cercetători, antreprenori, experți, tineri și membri ai societății civile reprezentând organizații active în domeniile dezvoltării economice, politicilor publice și sustenabilității au semnat o scrisoare deschisă către Președintele ales al României cu încurajarea de a stabili o funcție de înalt nivel în cadrul Administrației Prezidențiale (Consilier Prezidențial sau Consilier de Stat) cu atribuții privind combaterea, transformarea, reziliența și adaptarea în contextul schimbărilor climatice și tranziției către o economie sustenabilă.

Președinția României reprezinta o pârghie strategică pentru accelerarea politicilor climatice. Aceasta poate să impulsioneze angajamentele climatice, să reprezinte o punte între societatea civilă și clasa politică iar președintele României poate fi una din cele mai puternice voci ce poate da o direcție in materie de educație, securitate națională si discurs public cu privire la impactul schimbarilor climatice si ce poate fi făcut pentru a combate efectele acestora.

Turbăriile joacă un rol esențial în menținerea biodiversității și reglarea climei (fiind rezervoare de carbon). Totuși, aceste ecosisteme fragile sunt vulnerabile la drenajul antropic și natural al apei, precum și la schimbările climatice, elemente care duc la pierderea unor specii unice. Proiectele de restaurare, precum cele din cadrul programului „Mediu, Adaptare la Schimbările Climatice şi Ecosisteme”, au demonstrat că soluții precum barajele ecologice pot revitaliza aceste zone prin asigurarea unui stoc minimal de apă, necesar funcționării ecosistemului.

Ciclurile Milanković nu explică încălzirea globală actuală, care are loc mult mai rapid și este legată de activitatea umană. Însă aceste cicluri determină modificări naturale ale climei pe termen lung cum ar fi perioadele glaciare și interglaciare și pot avea efecte semnificative dar diferite în ambele emisfere ale planetei noastre.

Astăzi, de ziua internațională a Pământului, reamintim că restaurarea și protejarea turbăriilor poate sprijini atât lupta împotriva schimbărilor climatice, cât și dezvoltarea durabilă a zonelor rurale.

Din anii 1980, Europa s-a încălzit de două ori mai repede decât media globală, devenind astfel continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ. Valurile de căldură devin tot mai frecvente și mai intense, iar sudul Europei se confruntă cu secete extinse. Ghețarii din toate regiunile Europei continuă să se topească. S-au observat schimbări în tiparul precipitațiilor, inclusiv o creștere a intensității celor mai extreme evenimente. Raport European State of Climate ne oferă o privire de ansamblu asupra impactului schimbărilor climatice asupra continentului nostru.

În 2024, sursele de energie cu emisii scăzute de carbon au generat 40,9% din electricitatea globală, depășind pentru prima dată pragul de 40%. Energia solară a crescut cu 29%, adăugând 474 TWh – cel mai mare salt anual din istorie – și a devenit principala sursă nouă de electricitate la nivel mondial.

Viteza cu care se schimbă clima reprezintă o provocare majoră pentru viabilitatea sectorului agricol. Aceste evoluții amenință economia, securitatea alimentară și bunăstarea generală a unei părți semnificative din populația României.

Viabilitatea sistemelor de încălzire centralizată rămâne o provocare majoră, în special în fața politicilor de decarbonizare, dar se poate întrezări și o oportunitate. Prin implementarea unor politici clare, investiții în tehnologii moderne și integrarea surselor regenerabile de energie, România poate deschide calea către un sistem urban de încălzire sustenabil.