În următorii ani slăbirea circulației oceanice meridianale din Atlantic (Atlantic Meridional Overturning Circulation - AMOC) va conduce, în România, la ierni și veri mai calde. Cantitățile de precipitații vor scădea semnificativ vara și vor prezenta o creștere modestă pe termen mai lung, de câteva decenii, simulările realizate cu modele de circulație generală a atmosferei și a oceanului indică faptul că o slăbire pronunțată a AMOC conduce la o răcire extinsă la scara întregii emisfere nordice și la o încălzire restrânsă în Atlanticul de Sud.

În perioada 1970–2024, analiza arată că temperatura a crescut cu 1,23°C deasupra mării, cu 1,85°C deasupra uscatului și cu 1,44°C în total. Creșterea temperaturii este, așadar, cu 50% mai mare pe uscat decât pe mare — o diferență care se preconizează că va persista și în viitor. De ce se întâmplă acest lucru?

Acest raport este emis anual de către Organizația Meteorologică Mondială (OMM) și oferă o sinteză a predicțiilor climatice globale anuale și decenale, iar cele mai recente date arată o prognoză îngrijoratoare în ceea ce privește creșterea temperaturileor medii globale.

Peste 70 de cercetători, antreprenori, experți, tineri și membri ai societății civile reprezentând organizații active în domeniile dezvoltării economice, politicilor publice și sustenabilității au semnat o scrisoare deschisă către Președintele ales al României cu încurajarea de a stabili o funcție de înalt nivel în cadrul Administrației Prezidențiale (Consilier Prezidențial sau Consilier de Stat) cu atribuții privind combaterea, transformarea, reziliența și adaptarea în contextul schimbărilor climatice și tranziției către o economie sustenabilă.

Președinția României reprezinta o pârghie strategică pentru accelerarea politicilor climatice. Aceasta poate să impulsioneze angajamentele climatice, să reprezinte o punte între societatea civilă și clasa politică iar președintele României poate fi una din cele mai puternice voci ce poate da o direcție in materie de educație, securitate națională si discurs public cu privire la impactul schimbarilor climatice si ce poate fi făcut pentru a combate efectele acestora.

Turbăriile joacă un rol esențial în menținerea biodiversității și reglarea climei (fiind rezervoare de carbon). Totuși, aceste ecosisteme fragile sunt vulnerabile la drenajul antropic și natural al apei, precum și la schimbările climatice, elemente care duc la pierderea unor specii unice. Proiectele de restaurare, precum cele din cadrul programului „Mediu, Adaptare la Schimbările Climatice şi Ecosisteme”, au demonstrat că soluții precum barajele ecologice pot revitaliza aceste zone prin asigurarea unui stoc minimal de apă, necesar funcționării ecosistemului.

Ciclurile Milanković nu explică încălzirea globală actuală, care are loc mult mai rapid și este legată de activitatea umană. Însă aceste cicluri determină modificări naturale ale climei pe termen lung cum ar fi perioadele glaciare și interglaciare și pot avea efecte semnificative dar diferite în ambele emisfere ale planetei noastre.

Astăzi, de ziua internațională a Pământului, reamintim că restaurarea și protejarea turbăriilor poate sprijini atât lupta împotriva schimbărilor climatice, cât și dezvoltarea durabilă a zonelor rurale.

Din anii 1980, Europa s-a încălzit de două ori mai repede decât media globală, devenind astfel continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ. Valurile de căldură devin tot mai frecvente și mai intense, iar sudul Europei se confruntă cu secete extinse. Ghețarii din toate regiunile Europei continuă să se topească. S-au observat schimbări în tiparul precipitațiilor, inclusiv o creștere a intensității celor mai extreme evenimente. Raport European State of Climate ne oferă o privire de ansamblu asupra impactului schimbărilor climatice asupra continentului nostru.

În 2024, sursele de energie cu emisii scăzute de carbon au generat 40,9% din electricitatea globală, depășind pentru prima dată pragul de 40%. Energia solară a crescut cu 29%, adăugând 474 TWh – cel mai mare salt anual din istorie – și a devenit principala sursă nouă de electricitate la nivel mondial.

Viteza cu care se schimbă clima reprezintă o provocare majoră pentru viabilitatea sectorului agricol. Aceste evoluții amenință economia, securitatea alimentară și bunăstarea generală a unei părți semnificative din populația României.

Viabilitatea sistemelor de încălzire centralizată rămâne o provocare majoră, în special în fața politicilor de decarbonizare, dar se poate întrezări și o oportunitate. Prin implementarea unor politici clare, investiții în tehnologii moderne și integrarea surselor regenerabile de energie, România poate deschide calea către un sistem urban de încălzire sustenabil.

DELTA-HUB este un proiect de cercetare Orizont Europa făurit pentru înțelegerea și protejarea unui ecosistem unic, amenințat de schimbările climatice și intervențiile umane. Recunoscută ca Rezervație a Biosferei UNESCO, Delta Dunării este un sanctuar al biodiversității și o destinație ideală pentru turismul lent și responsabil. De aceea, merită toată atenția noastră pentru a o înțelege și proteja.

În România, după două luni consecutive (decembrie și ianuarie) cu temperaturi mult peste medie, februarie a adus un contrast termic accentuat, cu valori sub cele normale. Aceste fluctuații extreme ilustrează complexitatea și impredictibilitatea tot mai mare a sistemelor climatice în contextul încălzirii globale, subliniind necesitatea urgentă a acțiunilor climatice concertate la toate nivelurile societății.

Spre deosebire de construirea unor centrale noi, care presupune costuri ridicate și un impact ecologic semnificativ, retehnologizarea este cu 40-50% mai ieftină și poate fi implementată într-un timp mult mai scurt (3-5 ani față de peste 8 ani pentru construcții noi). Prin modernizarea infrastructurii existente, producția de energie hidroelectrică ar putea crește cu până la 7%, contribuind la securitatea energetică și la atingerea obiectivelor climatice ale României.

Analizând rapoartele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) și concluziile summit-urilor recente, se observă un interes tot mai mare pentru dezvoltarea energiei solare la nivel global. În special, raportul EMBER indică o creștere semnificativă a ponderii energiei solare în mixtul energetic global, susținută de investiții record și subvenții guvernamentale. Summit-urile internaționale, precum Forumul Economic Mondial de la Davos și COP29, au pus un accent deosebit pe accelerarea tranziției energetice, iar numeroase țări și-au anunțat noi planuri de investiții în energie regenerabilă. Cu o combinație de politici de sprijin, avansuri tehnologice și cerere crescută, sectorul energiei solare este pregătit să joace un rol esențial în tranziția energetică globală, iar acest an poate fi unul determinant.

Tranziția nu se referă doar la atingerea unor ținte – aceasta este necesară pentru un aer mai curat, o mai mare independență energetică, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, și un viitor mai durabil pentru toată lumea. Povestea Europei arată că, investind în surse regenerabile, combustibilii fosili pot deveni marginali și ne putem astfel îndrepta către o lume alimentată cu energie abundentă, depășind penuria generată de conflictul din Ucraina.

Iernile din România au devenit din ce în ce mai blânde iar drept urmare cantitățile de zăpadă observate au avut de suferit. Zonele montane sunt și ele afectate iar în cadrul acestui material examinăm cum și cât, punând apoi întrebarea ce se va întâmplă cu zonele noastre schiabile, un sector important pentru turism și economiile locale a multor regiuni.

Panourile solare N-type se remarcă cu o evoluție semnificativă în domeniul fotovoltaic, de la o cotă de piață de 20% pentru anul 2022 și prognozată pentru 70% în 2032, deoarece oferă o serie de avantaje majore comparativ cu panourile P-type tradiționale. Pe măsură ce costurile scad și producția crește, panourile N-type sunt așteptate să devină o opțiune tot mai populară pentru cei care doresc un sistem solar mai eficient, durabil și productiv.