Schimbările climatice nu mai sunt o ipoteză, ci o realitate tot mai vizibilă: valuri de căldură, secete, furtuni și ploi torențiale pun presiune pe orașe, iar soluțiile inovatoare precum „orașele burete” devin esențiale pentru adaptare. Aceste orașe sunt proiectate să absoarbă, să filtreze, să stocheze și să utilizeze apa de ploaie în mod prietenos din punct de vedere ecologic. Scopul lor este să crească reziliența urbană, să reducă riscul de inundații și să economisească resursele de apă.

• Odată cu extinderea orașelor, spațiile verzi sunt înlocuite cu clădiri și zone betonate. Asta în timp ce solul și vegetația sunt cea mai eficientă metodă de reținere a apei pluviale, pentru că funcționează exact ca un burete: apa este păstrată în loc, iar surplusul se scurge treptat. Atunci când solul este acoperit de straturi de beton, doar o cantitate foarte mică de apă mai poate pătrunde în pământ, iar o cantitate semnificativă devine apă de scurgere care prezintă risc de inundații și spală poluanții de pe suprafețele urbane. 
• Reducerea spațiilor verzi și extinderea zonelor gri a dus la mai multe probleme, pentru că solul nu mai reține apa și nu o mai evaporă, temperaturile cresc și apar ploi torențiale mai mult mai frecvent și apa de ploaie se scurge mult mai rapid, ceea ce provoacă blocaje și supraîncărcarea canalizării. ‍
• Temperatura medie anuală ar putea să crească cu 3°C în Europa până în 2100. Asta înseamnă că precipitațiile se vor reduce cu aproximativ 10-15% în timpul verii, dar intensitatea acestora va crește. Acest lucru va cauza probleme operatorilor de canalizare. Ca răspuns la schimbările climatice și la precipitațiile neregulate, orașele burete și Low Impact Development (LID)/Dezvoltarea cu impact redus (DezIR) reprezintă soluții moderne de gestionare a apei de ploaie, care se bazează pe infrastructură verde și materiale permeabile pentru a reduce scurgerile de apă.

DezIR este o strategie de dezvoltare durabilă de gestionare a apelor pluviale care folosește sau imită procesele naturale: infiltrarea, evapotranspirația și reutilizarea apei. Acolo unde infiltrarea directă la sursă prin bioretenție, grădini de ploaie, nu este posibilă, pot fi implementate diverse soluții alternative: acoperișuri înverzite și rezervoare de ape pluviale care vor stoca, evapora, reține și/ sau trata scurgerile. 

‍„Orașele burete” reprezintă o implementare la scară mare a DezIR, prin introducerea infrastructurii verzi în orașe. Aceste orașe sunt proiectate să absoarbă, să filtreze, să stocheze și să utilizeze apa de ploaie în mod prietenos din punct de vedere ecologic. Scopul lor este să crească reziliența urbană, să reducă riscul de inundații și să economisească resursele de apă.

1. Absorb și stochează apa de ploaie pentru că spațiile verzi, acoperișurile verzi și grădinile de ploaie permit infiltrarea apei în sol. Pentru a crește suprafața spațiilor verzi, „Orașele burete” încurajează desigilarea extensivă, adică înlăturarea betonului și înlocuirea lui cu arbori și/sau suprafețe permeabile. 
2. Reduc inundațiile prin crearea unor spații, cum ar fi șanțurile înierbate și grădinile de ploaie situate de-a lungul drumurilor și în apropierea clădirilor, care să stocheze și mai apoi să elibereze treptat apa de ploaie.
3. Reutilizează apa, ceea ce scade dependența de surse externe de apă. Apa poate fi colectată de pe acoperișuri sau alte suprafețe și folosită ulterior pentru irigații, spălarea străzilor sau alimentarea toaletelor. „Orașele Burete” încurajează refolosirea apei gri - apa folosită la toalete și irigații, care poate fi tratată și reutilizată în scopuri care nu necesită apă potabilă. ‍
4. Cresc calitatea vieții și a esteticii urbane, pentru că zonele verzi nu doar că gestionează eficient apele pluviale, dar oferă și zone de recreere, reduc efectul de seră și contribuie la creșterea biodiversității. În plus, solul și plantele filtrează apa pluvială de scurgere înainte ca ea să ajungă în alte surse naturale de apă.

Relația dintre economie și ecologie:

Orașele burete par a fi o soluție pentru secetă și lipsa de apă. Relația dintre economie și ecologie în orașele burete este profund interconectată, cele două aspecte întărindu-se reciproc: orașele burete valorifică gestionarea apei bazată pe natură, sporind reziliența ecologică și aducând beneficii economice substanțiale prin reducerea inundațiilor, creșterea valorii proprietăților și îmbunătățirea calității vieții urbane. Resursele ecologice de apă sunt esențiale pentru dezvoltarea economică — dacă sunt epuizate, acestea limitează creșterea populației și viabilitatea urbană.

Chiar dacă orașele burete necesită investiții inițiale ridicate, studiile arată că costurile implementării DezIR sunt compensate de beneficii pe termen lung legate de reducerea riscului de inundații și de creșterea rezilienței urbane prin reducerea semnificativă a scurgerilor de apă și îmbunătățirea calității apei. 

În cazul orașelor care au implementat DezIR, debitul maxim a scăzut cu 15%, volumul anual al scurgerilor cu 40%, iar poluarea cu cel puțin 60%, spre deosebire de orașele care nu au luat măsuri DezIR și al căror volum anual de scurgeri a crescut cu 120%, arată un studiu din 2016.

În România, majoritatea rețelelor de canalizare urbane sunt de tip unitar, similar cu multe alte țări, și de cele mai multe ori nu au fost dimensionate pentru extremele meteorice din prezent - ceea ce duce la inundarea frecventă a acestora. Și chiar și atunci când canalizarea face față, ne confruntăm cu apariția unor solicitări hidraulice suplimentare ale stațiilor de epurare. Deseori acestea nu au capacitatea necesară preluării volumului de ape uzate din timpul unor evenimente de ploaie torențială, fiind nevoite să deverseze direct în emisari, cu urmări negative asupra corpurilor de apă locale ca urmare a creșterii bruște de debit și a creșterii gradului de poluare. Pe de altă parte au loc dereglări ale proceselor din stațiile de epurare cu urmări negative asupra funcționării și a consumului energetic. Pe de altă parte, nici sistemele separative de canalizare a apelor pluviale nu sunt lipsite de probleme, așa cum o demonstrează experiența țărilor care dețin un număr semnificativ de astfel de sisteme de canalizare. De aici nevoia stringentă de adaptare. În contextul urbanizării actuale rapide și a creșterii variabilității climatice, în situația în care majoritatea orașelor țării se confruntă cu provocări tot mai mari legate de inundațiile urbane, deficitul de apă și degradarea mediului, găsim a fi absolut necesară implementarea unor sisteme sustenabile de drenaj urban obținute prin adoptarea unor concepte moderne și durabile, care să promoveze echilibrul natural al apei.

‍

Exemple din România

‍Municipiul Roman este partener în proiectul Water Sensitive City, parte din inițiativa Agenda Urbană pentru UE. Prin participarea la acest consorțiu, administrația locală din Roman poate beneficia de Proiectarea Sensibilă la Apă (WSD), care reprezintă o abordare cuprinzătoare a managementului durabil al apei, similar cu „orașele burete”, oferind un cadru de a crea medii urbane mai vibrante și mai sănătoase, cu resurse de apă rezistente.

Asociația Parcului Natural Văcărești este responsabilă pentru coordonarea activităților legate de un caz demonstrativ în cadrul proiectului UE NATALIE. Printre acestea se numără dezvoltarea soluțiilor bazate pe natură pentru restaurarea iazurilor temporare afectate de secetă în parc sau în zonele adiacente. Un alt partener al proiectului este Primăria Sectorului 4, prin studiul de caz Orășelul Copiilor, unde planul este de a transforma parcul într-o zonă de captare a apei de ploaie pentru a aborda inundațiile stradale în timpul ploilor abundente. Această transformare are ca scop, de asemenea, creșterea biodiversității și contribuția la reziliența climatică a zonei. NATALIE este un proiect de cercetare care contribuie la obiectivele misiunii Uniunii Europene „Adaptarea la schimbările climatice”, cu scopul de a împuternici cel puțin 150 de regiuni și comunități locale să devină rezistente la climă până în 2030.

Un grup de cercetători de la Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB) coordonează un caz demonstrativ în zona Parcului Circului din Sectorul 2 în cadrul proiectului UE AWARD care investighează soluții de resurse alternative de apă (RAA) în planificarea urbană strategică a aprovizionării cu apă. Soluțiile RAA investigate sunt: captarea apei pluviale în zona Tei, reutilizarea acesteia pentru controlul nivelului apei din lac, susținerea realimentării acviferului, menținerea calității mediului natural.

1. Orașul Rotterdam din Olanda este și el preocupat de soluțiile pentru gestionarea apei. Asta din cauza poziționării sale geografice, având un nivel coborât. În 2013 a implementat proiectul Watersquare Benthemplein, care integrează zone de stocare a apelor pluviale cu spații publice multifuncționale, alături de numeroasele acoperișuri verzi ale orașului.
2. Din 2006, Singapore folosește rigole de bioretenție, grădini de ploaie și zone umede construite.  În prezent, aproape 30% din necesarul de apă al orașului este acoperit de rețeaua de rezervoare și zonele de captare pentru a maximiza colectarea apelor pluviale. 
3. Orașul Calgary din Canada a adoptat în urmă cu trei ani o strategie privind schimbările climatice, care urmărește neutralizarea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050, dar și gestionarea apelor pluviale cu ajutorul soluțiilor naturale. ‍
4. China, țara în care a luat naștere acest concept, a lansat în 2015 un program în 30 de orașe pentru ca 80% din zonele urbane să absoarbă și să reutilizeze mai mult de jumătate din apa de ploaie până în 2030.

Deși această strategie s-a dovedit eficientă în China, și în alte părți, ea nu poate fi replicată instantaneu în toate locurile. Orașele burete sunt cu adevărat rentabile în orașele de coastă sau cu precipitații bogate. În schimb, pentru regiunile mai uscate, unde riscul este mai scăzut, transformarea completă ar necesita investiții foarte mari care nu ar fi justificate. Totuși, ele rămân vulnerabile în cazul ploilor abundente sau creșterii nivelului apelor. O soluție mai rentabilă ar fi aplicarea strategică a practicilor DezIR: înlocuirea treptată a infrastructurii gri cu cea verde și albastră, iar pentru dezvoltările noi, aplicarea de la bun început a principiilor sale.