În timp ce România se numără printre statele europene cu cele mai mari reduceri de emisii, adevărata provocare abia acum începe: tranziția climatică intră în casele oamenilor, are un loc semnificativ în bugetele instituțiilor și se va reflecta în competitivitatea industriei. Miza nu mai este conformarea, ci costul exorbitant al inacțiunii.

75% - Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) față de 1990 s-a datorat în principal colapsului industrial, nu politicilor climatice.

~ 500 g CO₂ - Cantitatea de emisii pentru fiecare euro produs în economia românească arată că „miracolul" reducerilor nu poate fi replicat

> 31 miliarde euro - Suma pe care România o poate accesa prin fondurile climatice europene până în 2032: Fondul de Modernizare și Fondul Social pentru Climă 

476 milioane euro - Veniturile România din vânzarea certificatelor de carbon pe piața ETS în 2023

22% - Procentul din emisiile totale ale României acoperite de prețul european al carbonului

Judecând după unele date europene, România poate fi așezată la masa premianților, cu o reducere a emisiilor de peste 75% față de 1990, aproape dublu față de media Uniunii Europene (40%). În spatele acestei performanțe se află, însă, un adevăr de neomis: scăderea s-a produs prin închiderea masivă a unor industrii energofage în anii 1990, nu printr-un pachet inteligent de politici climatice.

Astăzi, emisiile românești picteză un tablou mai puțin optimist. 

• Industria românească este extrem de poluantă: emitem aproape 500 g CO₂ pentru fiecare euro pe care îl producem, de peste două ori mai mult decât media europeană;
• Reducerile viitoare se anunță dificile: deși ultimele două decenii au adus scăderi importante în sectorul energetic (57%), în industrie (44%), România are mult de recuperat în sectoarele care acumulează din ce în ce mai multe emisii: transportul, încălzirea și răcirea clădirilor, gestionarea deșeurilor, dar și în agricultură.

Citește mai mult despre emisiile României în raportul Starea Climei - România 2025.

Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) este principalul instrument al pentru reducerea emisiilor în Uniunea Europeană și este bazat pe un principiu simplu: pentru fiecare tonă de CO₂ emisă, companiile trebuie să predea anual un certificat de emisii.Prin acest mecanism, poluarea capătă un preț, iar în timp devine mai avantajos economic să reduci emisiile decât să continui activitatea poluantă.

ETS a devenit o sursă financiară esențială pentru România: între 2013 și 2023, România a obținut peste 4,8 miliarde EUR din licitațiile de certificate, iar până în 2030 poate accesa aproximativ 21 miliarde EUR prin Fondul de Modernizare.

„Direcționarea acestor fonduri către modernizarea rețelelor, electrificare și sprijinirea consumatorilor vulnerabili va fi decisivă pentru succesul tranziției energetice.” subliniază Mihnea Cătuți în raportul Starea Climei - România 2025 care este disponibil în integralitate aici.

În practică, însă, o parte semnificativă a banilor a fost blocată în proiecte pe gaze cu întârzieri mari, transparența utilizării fondurilor rămâne limitată, iar capacitatea administrativă de a genera proiecte solide este insuficientă.Prețul inacțiunii devine clar: Prin nevalorificarea potențialului pe care îl are pentru modernizare, România riscă să piardă atât resurse financiare, cât și credibilitate la nivel european.

Sistemul ETS2 va intra în vigoare în 2026 și va impune furnizorilor de combustibili să cumpere certificate pentru emisiile generate de combustibilii pe care îi vând. 

Într-o țară în care peste 35% dintre gospodării se încălzesc cu gaz, iar peste 70% din flota auto este mai veche de 10 ani, impactul va fi vizibil și va afecta direct consumatorii finali și întreprinderile mici și mijlocii: prețul gazului ar putea crește cu 10–20%, iar carburanții s-ar putea scumpi cu 0,5–0,6 lei/l în primii ani, depășind 1 leu/l până în 2030.

Fondul Social pentru Climă: șansa de a amortiza șocul

Fondul Social pentru Climă este instrumentul prin care UE ajută statele membre să atenueze impactul ETS2 asupra gospodăriilor vulnerabile. România poate primi aproximativ 10 miliarde EUR între 2026–2032, dar numai dacă îndeplinește două condiții: finalizează un plan național bine fundamentat și transpune ETS2 în legislația națională. La acest moment, niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită, iar riscul pierderii fondurilor este semnificativ.

Pădurile și solurile rămân un atu

Regulamentul privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF) stabilește cum trebuie gestionate emisiile și absorbțiile de carbon din păduri, terenuri agricole și alte utilizări ale solului. Obiectivul pentru 2030 este ca UE să atingă un nivel net de absorbții de 310 milioane tone CO2e, ceea ce presupune protejarea pădurilor, reducerea pierderilor de carbon, extinderea împăduririlor și a practici agricole mai durabile.

România a raportat în 2023 absorbții nete de 46 MtCO₂e, demonstrând că pădurile continuă să joace un rol esențial în echilibrarea bilanțului național de emisii. Pentru a-și îndeplini obiectivul ambițios - creșterea de 87% a absorbțiilor de carbon până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990 - România are progrese importante de făcut în: gestionarea integrată a incendiilor de pădure, extinderea suprafețelor împădurite și limitarea utilizării biomasei ca sursă de energie regenerabilă.

În iulie 2025, Comisia Europeană a propus o reducere de 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040 față de nivelul din 1990. Această țintă reprezintă o etapă intermediară între obiectivele pentru 2030 și neutralitatea climatică în 2050 și oferă o direcție clară pentru următorii 15 ani.

Pe hârtie, România are o Strategie pe termen lung care propune ținte naționale și sectoriale pentru a atinge neutralitatea climatică în 2050, dar și jaloane intermediare, stabilite pe perioade de cinci ani. De asemenea, România dispune de Planul Național Integrat Energie-Schimbări Climatice care reflectă un nivel și mai ambițios al obiectivelor de reducere decât Strategia pe termen lung.

Ceea ce lipsește este:

• O lege națională a climei care să fixeze ținte în legislație, să definească mecanisme de planificare, monitorizare și raportare care ar încuraja consultarea constantă a comunității științifice și a societății civile și ar crește predictibilitatea pentru mediul de afaceri;
• O arhitectură de guvernanță coerentă care să creeze strategiile sectoriale (transport, agricultură, industrie, deșeuri) integrate, să introducă publicul la masa discuțiilor pentru elaborarea și implementarea politicilor climatice și să consolideze capacitatea administrativă

Priorități imediate (2025–2027)

1. Transpunerea completă a ETS2, astfel încât prețul carbonului în clădiri și transport să poată fi aplicat din 2026.
   
   
2. Adoptarea rapidă a Planului Social pentru Climă, cu măsuri clare pentru:

• Proteajarea gospodăriilor vulnerabile,
• Investiții în transport public și mobilitate verde,
• Sprijin financiar direct
  

3. Adoptarea unei legi naționale a climei, pentru obiective clare, predictibilitate și guvernanță coerentă.
4. Crearea unei structuri dedicate de coordonare climatică cu mandate clare
5. Consolidarea capacității administrative, prin expertiză tehnică și economică și folosirea unor instrumente de evaluare socio-economică a politicilor.

Provocări pe termen mediu (2027–2030)

1. Accelerarea decarbonizării industriei grele, aflată sub presiunea costurilor ETS și care necesită investiții în tehnologii curate, infrastructură de hidrogen și captare și stocare a carbonului.
   
   
2. Electrificarea accelerată a clădirilor și transporturilor, dublată de modernizarea rapidă a rețelelor electrice.
   
   
3. Extinderea producției și a stocării de energie regenerabilă

4. Integrarea tranziției energetice în strategia economică a României, ca instrument de competitivitate industrială și reducere a dependențelor externe.
   
   
5. Transformarea acțiunii climatice într-un motor de dezvoltare economică, nu doar într-o obligație de conformare europeană.

‍

Capitolul Politici Climatice în România face parte din raportul Starea Climei - România 2025 care este disponibil în integralitate aici.