Schimbările climatice și evenimentele meteorologice extreme asociate pot afecta direct rețelele electrice în moduri dificil de prognozat sau gestionat. Temperaturile caniculare cauzează creșterea rezistenței electrice. Dilatarea conductorilor face ca aceștia să se apropie, prin încovoiere, de alte linii de tensiune și de vegetația din jur, putând cauza scurt-circuite și incendii. Creșterea bruscă a consumului de energie prin utilizarea intensă a instalațiilor de climatizare poate duce la supraîncărcarea rețelelor și la căderi de tensiune. Inundațiile pot deteriora transformatoarele subterane, iar furtunile puternice pot provoca îndoirea sau ruperea stâlpilor de electricitate sau căderea copacilor pe linii electrice. Astfel de evenimente cauzează costuri majore pentru operatori și pierderi pentru economie prin întreruperea activității în centre industriale, pe lanțurile de aprovizionare sau alte în operațiuni energo-intensive. Cum ne putem adapta pe viitor?

Vulnerabilitatea sistemul electroenergetic național în fața schimbărilor climatice

Valul de căldură din vara anului 2024, cu temperaturi de circa 40°C la umbră timp de săptămâni, a supus sistemul energetic național unor dificultăți vădite de satisfacere a cererii de energie electrică, în special la orele de vârf de consum, pe fondul utilizării intense a instalațiilor de climatizare de către populație.

Seceta severă din luna august a provocat secarea completă a două râuri din bazinul hidrografic Argeș-Vedea, afectând 658 de localități care au fost nevoite să aplice restricții în aprovizionarea cu apă, potrivit Apele Române. Cele mai afectate județe au fost Botoșani, Vaslui, Iași și Vrancea. De asemenea, alte două râuri din spațiul hidrografic Prut-Bârlad au secat.

Producția de energie electrică a fost puternic afectată de valul de căldură prin limitarea producției din surse de energie eoliană, dat fiind că vântul nu a bătut îndeajuns și prin reducerea coeficientului de umplere a lacurilor de acumulare pentru producerea hidroenergiei, din cauza secetei. Mai mult, un reactor nuclear al Centralei de la Cernavodă s-a deconectat automat de la sistem, din cauza unei disfuncționalități. Astfel, nevoia de consum a trebuit acoperită prin importuri semnificative, cu impact asupra prețurilor energiei electrice pe piețele spot, în condițiile în care România a continuat exporturile de energie către Ucraina, aflată în situație de mare urgență.

Sursa foto: Pexels.com

Pentru rețelele de transport și distribuției de energie electrică, creșterea bruscă a cererii de electricitate poate cauza supraîncărcare și căderi de tensiune în anumite zone. Variațiile semnificative ale tensiunii pot afecta stabilitatea generală a rețelei electrice, iar fluctuațiile frecvente pot conduce la opriri de sistem, ceea ce necesită măsuri de intervenție pentru a restabili echilibrarea și siguranța rețelei. În România, aprovizionarea cu energie electrică nu a fost întreruptă în vara anului 2024, dar s-au înregistrat căderi locale de tensiune, afectând consumatorii finali.

Ploile torențiale și viiturile din 13 și 14 septembrie au dus la „inundații-fulger”, conform Apele Române, provocând decese și pagube semnificative în județul Galați. Peste 25.000 de gospodării au rămas fără energie electrică. Cu toate că echipele tehnice au intervenit rapid, restabilind alimentarea în peste 90% dintre cazuri, impactul socio-economic va fi resimțit pe o perioadă îndelungată de timp.  

Efectele valului de căldură și a ploilor torențiale asupra rețelei naționale de energie

2024 nu este primul an în care România se confruntă cu valuri de căldură, însă se distinge de perioadele anterioare prin caracterul său atipic. Conform datelor furnizate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), temperaturile din acest an au atins niveluri record, depășind medii istorice și accentuând efectele secetei prelungite. Seceta severă a avut un impact asupra producerii de  hidroenergie. De asemenea, temperaturile record au mărit cererea de energie electrică pentru răcire.  

Efectele valului de căldură și a ploilor torențiale asupra sistemului electroenergetic național au fost amplificate de deficitul de investiții din ultimii ani pe întregul lanț valoric, de la producție la consumatorul final. De exemplu, o parte semnificativă a rețelei de distribuție a energiei electrice din România a fost dezvoltată în anii 1960-80. Deși o parte din această rețea a fost modernizată de-a lungul timpului, există încă multe zone neacoperite.

Indicatorii SAIDI (durata medie de întreruperi min/an) și SAIFI (numărul mediu de întreruperi per client) sunt relevanți pentru evaluarea performanței rețelei de distribuție de energie electrică. Deși ambii indicatori au scăzut semnificativ în România în ultimii ani, valorile lor rămân ridicate în comparație cu media europeană. SAIDI a scăzut de la 480 de minute/an în 2014 la 130 de minute/an în 2021 (de mai mult de trei ori), iar SAIFI de la 5,1 întreruperi neplanificate pe an în 2014 la 2,3 în 2021.

Unele state europene au început să ia în considerare modalități de revizuire a cadrelor de reglementare pentru reducerea impactului schimbărilor climatice asupra rețelelor electrice. În Italia, Autoritatea de Reglementare (ARERA) a introdus un sistem de stimulente în 2018 pentru companiile de distribuție, pentru a încuraja investițiile menite să crească reziliența rețelei.

Ce trebuie să facă România pentru a-și adapta rețeaua de energie la o „normalitate” cu temperaturi din ce în ce mai mari și inundații?

România nu este, în prezent suficient de pregătită pentru a răspunde și a se adapta efectelor schimbărilor climatice. Deși au fost depuse eforturi în ultimul deceniu pentru a consolida cadrul instituțional de răspuns la dezastre, cu implementarea unui sistem de avertizare timpurie performant și adoptarea și publicarea Strategia naționale privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024–2030, cu perspectiva anului 2050 (SNASC) în Monitorul Oficial, în luna august 2024, mult mai multe măsuri sunt necesare pentru atenuarea riscurilor de dezastre naturale.

SNASC propune opt măsuri pentru sectorul energetic, precum investiții în capacități de producție și stocare, un program pentru identificarea infrastructurii critice, creșterea gradului de conștientizare la nivel național privind impactul schimbărilor climatice, implementarea de metode și practici de reducere a consumului de energie în perioadele cu temperaturi extreme. Totuși, pe fondul infrastructurii energetice învechite, nu valorificăm pe deplin potențialul de energie verde și întâmpinăm dificultăți în integrarea prosumatorilor în rețea.

Recomandări cu privire la îmbunătățirea rețelelor de energie electrică:

• Dezvoltarea infrastructurii, inclusiv a celei energetice, într-o manieră care integrează măsuri de adaptare la schimbările climatice. Aceasta presupune extinderea și modernizarea rețelelor de transport și distribuție de energie, capabile să facă față riscurilor asociate schimbărilor climatice, cum ar fi fenomenele meteorologice extreme, creșterea temperaturilor sau inundații.
• Accelerarea investițiilor în rețelele de transport și de distribuție a energiei electrice, respectiv modernizarea și digitalizarea acestoraîn vederea creșterii rezilienței la schimbările climatice (adaptare) și a capacității de a prelua surse regenerabile de energie (impact indirect al atenuării schimbărilor climatice).
• Creșterea capacității de stocare a energiei în sisteme dispecerizabile, pentru a asigura echilibrul între cererea și oferta de energie, ceea ce va conferi flexibilitate sistemului și va favoriza integrarea producției din surse regenerabile, caracterizate de variabilitate.

Cum vor afecta schimbările climatice, respectiv valurile de căldură sistemele de energie și cum le putem adapta?

Impactul legăturii dintre sistemul energetic și valurile de căldură va avea multiple fațete, afectând atât consumatorii individuali, cât și întreaga economie. Proiecțiile din noua Strategie Națională privind Adaptarea indică o creștere a numărului de zile cu temperaturi de peste 30°C și o intensificare a nopților foarte călduroase („tropicale”). Pe măsură ce temperaturile cresc și cererea de energie electrică pentru răcire devine tot mai mare, în lipsa investițiilor, sistemul devine din ce în ce mai vulnerabil la suprasolicitări și va conduce la creșterea frecvenței întreruperilor, în special în perioadele de vârf de consum. Consumatorii vor fi nevoiți să-și ajusteze obiceiurile de consum pentru a evita întreruperile și potențialele facturi mai mari, într-o piață fără schema de plafonare, iar acest fenomen poate avea un impact major asupra stilului de viață, a confortului  și, implicit, asupra sănătății.

În același timp, creșterea abruptă a cererii de energie electrică duce inevitabil la majorarea prețurilor în contextul unei oferte limitate, așa cum s-a observat în lunile recente. Deși consumatorii nu au resimțit direct acest impact de preț datorită schemei de plafonare a prețurilor, odată cu eliminarea acesteia după martie 2025, efectul creșterii prețurilor va avea un impact semnificativ la consumatorul final. Atât consumatorii casnici, cât și companiile se vor confrunta cu costuri mai mari și cu întreruperi frecvente ale energiei electrice, ceea ce va afecta activitatea socio-economică.

În acest context critic, adaptarea sistemului energetic din România la efectele schimbărilor climatice a devenit o necesitate. Este esențial să susținem investițiile în capacități noi din surse regenerabile și soluții de stocare a energiei, să modernizăm rețeaua electrică și să creștem eficiența energetică. Doar astfel putem asigura reziliența sistemului energetic și adaptarea eficientă la noile condiții climatice, protejând astfel economia și bunăstarea cetățenilor în fața pericolului climatic iminent.

‍

Conduce Programul Sisteme Energetice al EPG. Are experiență în analiză (macro)economică și afaceri publice, fiind specializată în evaluarea politicilor publice. Este doctorand la Universitatea de Studii Economice București, unde a predat cursuri de microeconomie și macroeconomie pentru studenți.

Înainte de a se alătura EPG, Alina a lucrat pentru Departamentul pentru Investiții Străine și Comerț din cadrul Guvernului României, precum și expert în afaceri publice pentru una dintre cele mai mari companii de utilități din România și ca manager pentru PwC România.

Ioana Vasiliu

Ioana este cercetător principal în Programul Economie Curată al EPG, cu o diplomă în management pentru administrație publică și o specializare în dezvoltare durabilă de la Academia Economică din București.

Anterior, a fost consilier pentru afaceri europene la Ministerul Mediului, unde a contribuit la dezvoltarea politicilor de reducere a emisiilor și adaptare la schimbările climatice.

La nivel internațional, a fost raportor pentru politici de adaptare climatică, membră a experților UNFCCC și a coordonat aderarea României la OCDE în domeniul schimbărilor climatice.