Vor fi politicile climatice ale Statelor Unite influențate de alegeri?

Update: Inundații, Dunărea în România și Delta în actualul context

Vin apele! Când și cum crește Nivelul Mării?

De ce România oscilează, de la un an la altul, între statutul de exportator și cel de importator de energie?

Privind evoluția consumului intern și a capacităților instalate în România, apare un paradox greu de ignorat: deși rețeaua națională (SEN) dispune în 2025 de peste 19.000 MW instalați – mai mult decât în 2021 sau 2023, importurile de energie electrică sunt în creștere. Această aparentă contradicție ridică o întrebare firească: de ce este nevoie să importăm energie, dacă avem un program de producție mai ridicat?

Un nou val canicular și domul de căldură din zona Balcanilor

Ziua în care planeta intră pe datorie: Economia globală vs. limitele naturii

Apele Pluviale urbane: Cum putem preveni inundațiile din orașele noastre

Orașele cresc, resursele de apă scad: ce spun prognozele WEI+

Președintele și riscurile climatice: e nevoie de o voce dedicată?

Apa din turbării, un barometru al sănătății naturii. Cum ne afectează starea acestor ecosisteme din România?

Turbăriile joacă un rol esențial în menținerea biodiversității și reglarea climei (fiind rezervoare de carbon). Totuși, aceste ecosisteme fragile sunt vulnerabile la drenajul antropic și natural al apei, precum și la schimbările climatice, elemente care duc la pierderea unor specii unice.

Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice?

Dincolo de mituri și legende populare - Ce trebuie să știm despre turbării și rolul acestora în lupta împotriva schimbărilor climatice

Orașele burete: o soluție urbană la schimbările climatice din România?

Schimbările climatice nu mai sunt o ipoteză, ci o realitate tot mai vizibilă: valuri de căldură, secete, furtuni și ploi torențiale pun presiune pe orașe, iar soluțiile inovatoare precum „orașele burete” devin esențiale pentru adaptare.

Vara 2025 - Una de foc pentru Europa și România

Datele ne arată nu doar o tendință pe termen lung de încălzire a verilor la nivel global, ci și faptul că verile recente, inclusiv 2024 și 2025, se află la extremele seriei. Aceasta confirmă accelerarea încălzirii climatice și frecvența tot mai mare a verilor record.

Aerul din orașele noastre și cum putem reduce poluarea excesivă din mediile urbane? Exemplul Clujului

De Ziua Aerului Curat, datele din Cluj arată o ușoară îmbunătățire: mai puține episoade severe de poluare, dar problema rămâne

Strategia Europeană pentru Reziliența Apei – Un plan de acțiune necesar și pentru România

Europa se încălzește cel mai rapid, iar crizele de apă afectează sănătatea, economia și ecosistemele, România fiind deja la pragul de deficit, ceea ce face ca strategia UE de reziliență la apă până în 2050 să fie esențială.

Schimbările climatice și sănătatea publică - Impactul valurilor de căldură și al temperaturilor extreme în România

În contextul valurilor de căldură fără precedent și al presiunii crescânde asupra sănătății publice, am decis să publicăm anticipat capitolul ”Shimbările climatice și sănătatea publică” din raportul Starea Climei - România 2025 – programat integral pentru luna octombrie – pentru că realitatea ne arată că nu mai putem aștepta. Gravitatea datelor și urgența acțiunilor necesare impun ca această analiză să fie disponibilă acum, pentru a sprijini factorii de decizie și comunitatea medicală în protejarea sănătății populației.

Climatul urban - Provocări actuale pentru România

În mediul urban din România, cele mai frecvente hazarduri climatice sunt temperaturile extreme și furtunile violente, adesea însoțite de inundații și vijelii. Fenomenul de Insulă de Căldură Urbană amplifică diferențele termice dintre orașe și zonele învecinate cu 2–3°C, iar în cazuri extreme până la 4–6°C, afectând confortul termic și crescând riscurile pentru sănătate, în special bolile cardiovasculare, renale și cerebrale. Analiza de față prezintă principalele caracteristici ale climatului urban actual, tendințele pentru următoarele decenii și direcțiile-cheie de adaptare la schimbările climatice adoptate de orașele din România.

Puterea din spatele rețelei verzi: bateriile ca infrastructură critică în România

Într-un sistem energetic în care energia regenerabilă are o pondere tot mai mare, stocarea energiei este o necesitate.

De ce România oscilează, de la un an la altul, între statutul de exportator și cel de importator de energie?

Privind evoluția consumului intern și a capacităților instalate în România, apare un paradox greu de ignorat: deși rețeaua națională (SEN) dispune în 2025 de peste 19.000 MW instalați – mai mult decât în 2021 sau 2023, importurile de energie electrică sunt în creștere. Această aparentă contradicție ridică o întrebare firească: de ce este nevoie să importăm energie, dacă avem un program de producție mai ridicat?

Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice?

Soarele ia locul cărbunelui: energia solară propulsează lumea spre o eră electrică curată

Viitorul încălzirii urbane în România: Necesitatea unei transformări strategice

Revoluția Energiei Solare: Trenduri și Previziuni pentru 2025

Apele Pluviale urbane: Cum putem preveni inundațiile din orașele noastre

Orașele cresc, resursele de apă scad: ce spun prognozele WEI+

Apa din turbării, un barometru al sănătății naturii. Cum ne afectează starea acestor ecosisteme din România?

Turbăriile joacă un rol esențial în menținerea biodiversității și reglarea climei (fiind rezervoare de carbon). Totuși, aceste ecosisteme fragile sunt vulnerabile la drenajul antropic și natural al apei, precum și la schimbările climatice, elemente care duc la pierderea unor specii unice.

DELTA-Hub: Știință și Educație pentru Viitorul Deltei Dunării

Revoluția Energiei Solare: Trenduri și Previziuni pentru 2025

Raportul EMBER - Tranziția energetică în prim plan dar ce se întâmplă în România?