În Europa, se formează din ce în ce mai multe comunități de energie. Conform unui raport publicat de Interreg Danube Region, în UE existau mai mult de 9.000 de astfel de comunități în 2024. În România, situația este una specială: cadrul legislativ este unul care permite înființarea de comunități de energie, dar nu și chintesența acestei forme de organizare cetățenești, anume partajarea directă de energie produsă de comunitate către membrii acesteia. În absența acestui avantaj de bază, în România s-au format și funcționează doar două comunități de energie, Cooperativa de Energie (comunitate bazată exclusiv pe consum) și Între Vecini (unde există active de producție deținute la comun de asociațiile de proprietari, dar ele nu acoperă decât consumurile comune ale blocului, excedentul neputând fi împărțit membrilor individuali pentru a reduce facturile individuale ale acestora). În acest context, s-a lansat Coaliția Energie Comunitară (CEC) cu rolul de a susține formarea și dezvoltarea comunităților de energie.

Conform APCE o comunitate de energie este „un grup care colaborează pentru a produce, distribui, stoca și consuma energie într-un areal geografic determinat. Aceste comunități se concentrează pe surse regenerabile de energie, cum ar fi energia solară, eoliană sau biomasa, și sunt structurate pentru a maximiza beneficiile economice, sociale și ecologice pentru membrii săi și pentru o comunitate mai largă, dacă este cazul”.

CEC este o inițiativă prin care se urmărește sprijinirea, dezvoltarea și implementarea proiectelor locale de producție și consum sustenabil de energie regenerabilă. Obiectivul principal al coaliției este facilitarea creării și dezvoltării comunităților de energie, oferind sprijin membrilor săi în crearea unui cadru pentru a face schimb de experiență și susținând dialogul cu decidenții pentru a crea un cadru legislativ secundar favorabil. CEC a adoptat un model descentralizat în modul de funcționare și este formată din reprezentanți din sectorul energetic, autorități locale, organizații non-guvernamentale și cetățeni. 

În 2022, au apărut primele obligații ale autorităților de a contribui la crearea unui cadru favorabil pentru existența comunităților de energie prin transpunerea directivei RED2. Interesul demonstrat de diferite grupuri informale sau inovatori sociali din România pentru această formă de organizare și imperativul rezultat din legislația europeană de a crea un cadru favorabil dezvoltării comunităților de energie era în contradicție cu oferta instituțională. În februarie 2024, peste 50 de municipii, orașe, comune și organizații din România au solicitat printr-un memorandum ca autoritățile centrale să creeze cadrul de reglementare și să ofere fonduri dedicate pentru comunități de energie, în condițiile în care un studiu publicat în același timp a indicat atât interes ridicat din partea comunităților din România cu privire la acest model, cât și fezabilitate economică reală. Cu toate acestea, până în 2025, prevederile legale ale OUG 163/2022 nu au fost implementate, nu existau stimulente dedicate persoanelor dornice să se implice sau campanii naționale de informare.

Adoptarea cadrului legal prin OUG 59/2025 permite înființarea unor astfel de comunități iar deblocarea fondurilor din Programul pentru Tranziție Justă ajută în sfârșit la demararea proiectelor în România. Prin fondurile în valoare de 170 de milioane de euro din PTJ, în județele Gorj, Hunedoara, Dolj, Prahova și Mureș, primăriile pot instala surse de energie regenerabilă care să acopere consumurile clădirilor publice și primesc punctaj suplimentar semnificativ dacă  implică locuitorii orașului în aceste proiecte. 

Comunitățile de energie se află la început în România cu un cadrul legislativ nou implementat și fonduri deblocate după mai mulți ani. Scopul Coaliției devine astfel clar, fiind o inițiativă care poate să susțină interesele comunităților în implementarea unor astfel de proiecte și să mențină dialogul cu autoritățile publice.

‍

Cel mai direct beneficiu al comunităților de energie este reducerea costurilor. Prin investiții comune, costurile sunt mai mici decât dacă fiecare gospodărie ar acționa pe cont propriu, iar economiile se reflectă în facturile de energie. Împărțirea investiției și mentenanței reduce presiunea financiară individuală și scade dependența de fluctuațiile prețurilor din piața energetică.

Un alt beneficiu este că un astfel de model comunitar lărgește accesul la energie regenerabilă. Gospodăriile care nu pot instala panouri fotovoltaice, pot beneficia de energia produsă în cadrul comunității. Acesta este și un mecanism de combatere a sărăciei energetice, pentru că grupurile vulnerabile, care ar fi excluse de pe piața soluțiilor individuale, pot accesa energie la prețuri mai mici.

Prosumatorii, cei care consumă dar și produc energie, împreună cu comunitatea, pot să beneficieze de avantajele oferite de un astfel de cadru. Consumul de energie al locuințelor are două vârfuri: dimineața când oamenii se pregătesc de plecare, și seara, când se întorc. Între timp, producția solară atinge maximul la mijlocul zile atunci când, în mare parte, casele sunt goale. Un centru comercial sau o grădiniță au un program diferit prin faptul că funcționează exact în intervalul în care panourile solare produc cel mai mult. Asta înseamnă că prin integrarea lor într-o comunitate de energie, acestea pot folosi direct energia generată, fără pierderi și fără să depindă de stocare sau rețea.

Comunitățile de energie au efecte și asupra economiei locale. Acestea creează locuri de muncă verzi care pot să aibă legătură cu instalarea, întreținerea și managementul sistemelor. Cercetările arată că proiectele de energie regenerabilă gestionate și finanțate local pot aduce de două până la opt ori mai mult profit economiei locale față de proiectele dezvoltate de investitori externi. O comunitate de energie poate contribui și la creșterea valorii proprietăților. 

Pe lângă beneficiile economice, modelul are și o dimensiune socială. Implicarea cetățenilor în decizii comune promovează colaborarea, responsabilitatea și sentimentul de apartenență la comunitate, îmbunătățind în același timp relația dintre administrație și locuitori. Sustenabilitatea locală se îmbunătățește prin producerea și distribuția inteligentă a energiei în cadrul comunității, reducând dependența de surse externe și contribuind la obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Comunitățile de energie sunt una dintre soluțiile inovatoare emergente care răspund la nevoia de a sprijini tranziția energetică pentru atingerea obiectivelor climatice și de securitate energetică. Coaliția Energie Comunitară este o inițiativă necesară care vine să sprijine dezvoltarea și implementarea proiectelor locale, oferind un spațiu de colaborare între cetățeni, autorități și sectorul energetic.

‍