În urma precipitațiilor extreme din centrul Europei volumul Dunării a crescut exponențial provocând motive de îngrijorare pentru orașe precum Viena și Budapesta. Austriecii au avut un sistem de apărare foarte bine pus la punct, unul menit să reziste unor viituri de 14,000 m³/s iar pagubele au fost relativ minore. În Budapesta Dunărea a avut caracteristici de viitură și a atins un nivel maxim de 829 cm (8188 m³/s) pe data de 20 Septembrie ducând la închiderea drumurilor aflate în vecinătatea Dunării. Însă în România ne putem confrunta cu o situație paradoxală.

Debitul Dunării în România este la minimul anual conform experților și unul foarte scăzut în comparație cu alți ani. Datorită lungimii Dunării pe teritoriul României este nevoie de precipitații excepționale în tot bazinul, inclusiv în țară, pentru a duce la un fenomen extrem care de asemenea ar afecta delta. Datorită unor probabile alimentări ale hidrocentralelor de la Porțile de fier, situația ar putea fi ameliorată. Cu cât un fluviu se propagă în aval cu atât îi scade debitul maxim pentru că e frânat (amortizat) de curgere.

Un fenomen neobișnuit este faptul că inundația anuală a Dunării a avut loc în perioada Decembrie-Februarie iar debitul Dunării a fost mai scăzut în perioada aprilie-iulie 2024 când ar fi trebuit să avem maximul, un revers a ceea ce experții ar consideră a fi normal. Astfel de situații au mai fost întâlnite în anii 1980 dar cert este că aceste fenomene sunt rare iar impactul schimbărilor climatice trebuie analizat pentru că un astfel de comportament hidrologic e caracteristic mai degrabă climatului mediteranean.

În secolele 19-20 zona umedă a albiei Dunării pe teritoriul României a fost desecată, îndiguită și înlocuită cu terenuri agricole în cea mai mare parte. Inundațiile erau 'amortizate' și de propagarea apei în această zona umedă care funcționa că un burete. Amenajările create de om înrăutățesc efectele extreme climatice.

Cert este că pe viitor va fi nevoie de adoptarea unor măsuri de adaptare și mitigare precum cele ale Vienei și la noi pentru prevenirea unor potențiale inundații și dezastre naturale de acest tip. Restaurarea zonelor umede este o prioritate pentru UE pentru a combate efectele evenimentelor extreme asociate schimbărilor climatice.

Prognoza pentru următoarele 7 zile a debitului Dunării pe suprafață țării noastre este disponibil aici.

Dr. Florin Zăinescu

A obținut un doctorat în cotutelă în 2019 de la Universitatea din București și Universitatea Aix-Marseille în Franța în care a studiat interacțiunile hidrodinamice la gurile de vărsare ale Dunării. În prezent derulează un proiect la un institut din Franța finanțat de Agenția Spațială Franceză (CNES) în care analizează efectul schimbărilor climatice și al creșterii nivelului mării asupra deltelor globului cu ajutorul datelor satelitare și al modelelor numerice.

FeaturedMay 29, 2025Raport OMM 2025-2029 - Noi recorduri globale de temperaturi iminente până la finalul deceniuluiMay 29, 2025May 29, 2025May 23, 2025Președintele și riscurile climatice: e nevoie de o voce dedicată?May 23, 2025May 23, 2025May 16, 2025Președinția României – un actor cheie în definirea direcției climatice pentru viitorMay 16, 2025May 16, 2025May 8, 2025Apa din turbării, un barometru al sănătății naturii. Cum ne afectează starea acestor ecosisteme din România? May 8, 2025May 8, 2025May 1, 2025Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice? May 1, 2025May 1, 2025Apr 22, 2025Dincolo de mituri și legende populare - Ce trebuie să știm despre turbării și rolul acestora în lupta împotriva schimbărilor climaticeApr 22, 2025Apr 22, 2025Apr 17, 2025Schimbările climatice nu mai sunt un avertisment abstract, ci o realitate concretă - Raport European State of ClimateApr 17, 2025Apr 17, 2025Apr 15, 2025Soarele ia locul cărbunelui: energia solară propulsează lumea spre o eră electrică curatăApr 15, 2025Apr 15, 2025Apr 9, 2025Impactul Schimbărilor Climatice asupra Agriculturii din RomâniaApr 9, 2025Apr 9, 2025Apr 2, 2025Viitorul încălzirii urbane în România: Necesitatea unei transformări strategiceApr 2, 2025Apr 2, 2025Mar 28, 2025DELTA-Hub: Știință și Educație pentru Viitorul Deltei Dunării Mar 28, 2025Mar 28, 2025Mar 25, 2025Iarna 2024-2025 - Anomalii, recorduri și semnale de luat în seamă Mar 25, 2025Mar 25, 2025Mar 20, 2025Modernizarea hidrocentralelor: O cale spre energie curată și independență energeticăMar 20, 2025Mar 20, 2025Mar 13, 2025Revoluția Energiei Solare: Trenduri și Previziuni pentru 2025 Mar 13, 2025Mar 13, 2025Mar 11, 2025Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice?Mar 11, 2025Mar 11, 2025Mar 4, 2025Raportul EMBER - Tranziția energetică în prim plan dar ce se întâmplă în România?Mar 4, 2025Mar 4, 2025Feb 25, 2025Mai avem unde schia în România pe viitor?Feb 25, 2025Feb 25, 2025Feb 20, 2025Panouri solare N-type: O generație nouă cu noi beneficiiFeb 20, 2025Feb 20, 2025Feb 6, 2025Cum evităm scăderea eficienței panourilor solare datorate zăpezii?Feb 6, 2025Feb 6, 2025Jan 28, 2025Punctele climatice cheie ale anului 2025 și la ce trebuie să fim atențiJan 28, 2025Jan 28, 2025