În 2024, sursele de energie cu emisii scăzute de carbon au generat 40,9% din electricitatea globală, depășind pentru prima dată pragul de 40%. Energia solară a crescut cu 29%, adăugând 474 TWh – cel mai mare salt anual din istorie – și a devenit principala sursă nouă de electricitate la nivel mondial.

Spre deosebire de construirea unor centrale noi, care presupune costuri ridicate și un impact ecologic semnificativ, retehnologizarea este cu 40-50% mai ieftină și poate fi implementată într-un timp mult mai scurt (3-5 ani față de peste 8 ani pentru construcții noi). Prin modernizarea infrastructurii existente, producția de energie hidroelectrică ar putea crește cu până la 7%, contribuind la securitatea energetică și la atingerea obiectivelor climatice ale României.

Capacitatea eoliană onshore existentă în România ar putea permite generarea unei cantități de 2 ori mai mare de energie decât consumul actual de electricitate. Aplicând constrângerile spațiale existent și având o abordăre orientată către optimizarea eficienței financiare a proiectelor, putem genera aproximativ 122.6TWh (consumul de electricitate al României în 2021 a fost 61 TWh) doar exploatând capacitatea din 5 județe cu cel mai mare potențial.

Conform unui nou raport, anul 2022 va rămâne în istoria recentă ca fiind anul în care energia solară a cunoscut cel mai mare adaos de capacitate energetică, determinată de creșterea prețurilor la energie, de stabilizarea lanțului de aprovizionare și de programele de redresare post-pandemică.

În contextul crizei energetice, reducerea consumului de energie a devenit o preocupare majoră pentru majoritatea consumatorilor. La nivel european, cu un consum de numai 2,7 MWh pe cap de locuitor, România este ţara cu cel mai mic consum de energie. Chiar și în aceste condiții, comportamentul consumatorului trebuie să se adapteze la noile reglementări introduse în sistemul de taxare al energiei electrice.

Energia eoliană și cea solară au produs o cincime, un nou record (22%) din energia electrică din UE în 2022, depășind pentru prima dată gazele fosile (20%), relevă raportul European Electricity Review al grupului de reflecție în domeniul energiei Ember.

Important de știut despre viitorul sistemului energetic al țării:

• România poate ajunge să consume doar energie regenerabilă până în 2050

• Eficiența energetică este esențială pentru a ajunge acolo

• România are suficiente resurse eoliene și solare

• Electrificarea acoperă sectoarele încălzirii, transportului și industriei

• Rețelele de termoficare devin parte integrantă a sistemului energetic

În prezent, în România sunt circa 7.5 milioane de locuințe individuale, dintre care 3.4 ar fi potrivite pentru instalarea de sisteme fotovoltaice, din păcate în Mai 2020 în România erau doar 514 prosumatori (455 persoane fizice, 59 persoane juridice) care își instalase capacități de generare a energiei.

O analiză în detaliu arată că energia nucleară este mai puțin avantajoasă ca și instrument de tranziție energetică comparativ cu regenerabilele.

Pe termen lung, prețurile energiei vor scădea, dar numai dacă vom folosi tehnologiile cu cel mai mic preț de producție a energiei, ca energia solară și energia eoliană.

Cresc prețurile energiei din cauza implementării reformelor de decarbonizare a economiei? Putem folosi resursele de cărbune și gaze naturale pentru a reduce presiunea de preț? Ce putem face cu variabilitatea energiei regenerabile? sau De ce este important să avem această tranziție energetică? Sunt întrebările la care răspundem în cadrul acestui articol.

Un număr tot mai larg de distilerii din Scoția folosesc materialul rămas ca urmarea a producției whisky-ului ca și biomasă pentru producerea energiei termice sau electrice. Această energie alimentează atât procesele industriale din distilerii cât și comunitățile din apropiere. În România doar…

UE a stabilit un traseu ambițios în vederea atingerii neutralității carbonului până în 2050. Acest plan, conex Acordului de la Paris, presupune o serie de măsuri imediate de reducere a poluării cu CO2. Printre aceste măsuri se numără și reducerea consumului de combustibili fosili. Acest lucru, însă…

În iunie 2014 am început primul meu job full-time în cadrul Schneider Electric în Budapesta. În termeni practici acesta presupunea negocierea contractelor de furnizare a energiei electrice și gazelor naturale în numele unor mari consumatori comerciali din regiune. Într-un curs grăbit am reușit să înțeleg că…

Scoția își schimbă treptat strategia energetică, trecând de la dependența de combustibilii fosili la surse de energie regenerabilă. În ultimii ani, Scoția și-a propus să devină lider în domeniul energiei regenerabile, în special a energiei eoliene și solare.

SUA sunt unul dintre cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră din lume, și au un rol important în lupta împotriva încălzirii globale. În ultimii ani, SUA și-au asumat angajamente de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și au fost implicați în negocierile internaționale privind schimbările climatice.

Cu toții am auzit despre schimbările climatice și despre emisiile de carbon din sistemul energetic și de transport. În fiecare zi, țările Uniunii Europene cheltuie aproximativ 1 miliard €/zi [1] doar pentru a achizitiona combustibili fosili. Acești bani pot fi folosiți de exemplu pentru a investi într-un nou sistem energetic fără emisii de carbon. Deși pare destul de dificil, putem…

Hidrogenul este un gaz care poate fi utilizat ca sursă de energie curată și regenerabilă, deoarece, în procesul de ardere, el produce doar apă și nu emite gaze cu efect de seră sau alte substanțe poluante. În ultimii ani, interesul pentru utilizarea hidrogenului ca sursă de energie s-a intensificat, iar mai multe țări și companii au început să investească în dezvoltarea acestei tehnologii.