Industria prelucrătoare a contribuit cu 16,5 % la valoarea adăugată brută (VAB) națională în 2021, cu 11 % mai mult decât media UE. Această ramură din economie angajează aproximativ o cincime din totalul forței de muncă active. Pentru a ne asigura că aceste contribuții și locuri de muncă rămân stabile, sau chiar pot crește, e necesar să avem o strategie clară a tranziției industriale care profită din plin de oportunitățile de finanțare existente la nivel European pentru România.

India, a cincea economie a lumii dar totodată unul din cei mai mari emițători de GES, caută noi modalități de a își maximiza potențialul energetic în paralel cu o accelerare a tranziției sale energetice. Astfel răsare întrebarea -- putem combina potențialul canalelor de irigație cu cel al panourilor solare? Iar România, țară unde teoretic sunt planificate reconstrucții extensive ale sistemului sau de irigații, ar putea lua exemplu?

Industria prelucrătoare a contribuit cu 16,5 % la valoarea adăugată brută (VAB) națională în 2021, cu 11 % mai mult decât media UE. Această ramură din economie angajează aproximativ o cincime din totalul forței de muncă active. Pentru a ne asigura că aceste contribuții și locuri de muncă rămân stabile, sau chiar pot crește, e necesar să avem o strategie clară a tranziției industriale care profită din plin de oportunitățile de finanțare existente la nivel European pentru România.

Decizia de a se alătura Alianței Solare, în cadrul conferinței internaționale COP 28, reprezintă un moment de cotitură în modalitatea în care țara noastră generează și consumă energie. Angajamentul României este de a instala o capacitate de energie solară de peste 8 Gigawați până în 2030, reprezentând 24% din consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile.

2023 va deveni cel mai călduros înregistrat vreodată, conform cercetărilor.

Limitarea încălzirii globale la 1,5°C devine tot mai urgentă, în condițiile în care am depășit deja  1,2°C, iar vremea continuă să se încălzească. Pe de altă parte, numărul prosumatorilor a crescut, capacitatea eoliană e în plină expansiune, iar emisiile UE din sectorul energiei au fost cele mai scăzute din istorie.  

Vă lăsăm cu subiectele cheie pe care am pus lupa în 2023.

36% dintre noi suntem dispuși să ne implicăm în protejarea mediului și să contribuim la binele comunității, arată Barometrul României Responsabile. Iar această calitate pe care o regăsim mai ales în generațiile mature, poate fi transferată către cele mai tinere, precum gen Z.

Studiul arată că suntem interesați consistent de ecologie, dar și de consumarea unui tip de energie din surse regenerabile — concluzii importante pentru construirea unor comportamente mai responsabile față de mediu, la nivel național.

Capacitatea eoliană onshore existentă în România ar putea permite generarea unei cantități de 2 ori mai mare de energie decât consumul actual de electricitate. Aplicând constrângerile spațiale existent și având o abordăre orientată către optimizarea eficienței financiare a proiectelor, putem genera aproximativ 122.6TWh (consumul de electricitate al României în 2021 a fost 61 TWh) doar exploatând capacitatea din 5 județe cu cel mai mare potențial.

Industria României va trebui să se transforme fundamental pentru a se alinia cu angajementele climatice naționale, și pentru a își păstra competitivitatea într-o lume cu emisii reduse de carbon. Sub presiunea crescută a politicilor europene și în mijlocul întrecerii între statele membre UE pentru a-și decarboniza producția industrială, există din ce în ce mai puține ferestre de oportunitate pentru a implementa noile procese și tehnologii necesare decarbonizării industriei grele.

Cea mai spectaculoasă evoluție din sectorul energetic național al ultimilor ani este creșterea numărului de prosumatori. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energie spune că pe final de 2023 ne așteptăm la un număr de prosumatori de 10 ori mai mare față de începutul lui 2022. Dar este sistemului național pregătit să-i primească?

ESMAP (Global Photovoltaic Power Potential by Country) pentru România ne furnizează o valoare de 3,574 kWh/m2 pe zi, iar acest lucru ne plasează pe locul 182 din 210 țări analizate. Totodată Germania, deși este pe locul 197 ESMAP, este una dintre țările lider în ceea ce privește producția de energie solară per capita.

Conform unui nou raport, anul 2022 va rămâne în istoria recentă ca fiind anul în care energia solară a cunoscut cel mai mare adaos de capacitate energetică, determinată de creșterea prețurilor la energie, de stabilizarea lanțului de aprovizionare și de programele de redresare post-pandemică.

Lumina zilei reprezintă un parametru important în designul energetic al unei clădiri. Într-o casă fără ferestre în care iluminatul s-ar face doar artificial, consumul total de energie ar ajunge să fie de 5 ori mai ridicat.

Un sistem de iluminat natural utilizează lumina provenită direct de la soare, împrăștiată de nori sau reflectată de mediul înconjurător pentru iluminatul diurn al clădirilor. Utilizată corespunzător, lumina zilei poate reduce consumul de energie pentru iluminat cu 16-20%

Iarna trecută, țările membre UE au consumat mai puțină energie și au produs mai multăregenerabilă. Doar România,  Slovacia și Grecia și-au atins sau au depășit obiectivul de reducere a cererii lunare de energie electrică cu 10%.  România are, de asemenea, cea mai mare reducere a consumului în orele de varf din UE (15%).Emisiile din sectorul energetic al UE în timpul iernii au fost cele mai scăzute din istorie .

De ce pare că am descoperit abia acum pompele de căldură, deși există de zeci de ani și de ce puțini dintre noi le avem în case, deși sunt o bună alternativă la centralele pe gaz, cu emisii scăzute de carbon?

Pe fondul crizei energetice actuale, pompele de căldură pot juca un rol important în nevoia de a reduce dependența de gaze naturale — nevoie motivată atât de impactul asupra climei, de creșterea prețurilor, cât și de implicațiile geopolitice legate de proveniența acestora.

În contextul crizei energetice, reducerea consumului de energie a devenit o preocupare majoră pentru majoritatea consumatorilor. La nivel european, cu un consum de numai 2,7 MWh pe cap de locuitor, România este ţara cu cel mai mic consum de energie. Chiar și în aceste condiții, comportamentul consumatorului trebuie să se adapteze la noile reglementări introduse în sistemul de taxare al energiei electrice.

Energia eoliană și cea solară au produs o cincime, un nou record (22%) din energia electrică din UE în 2022, depășind pentru prima dată gazele fosile (20%), relevă raportul European Electricity Review al grupului de reflecție în domeniul energiei Ember.

Important de știut despre viitorul sistemului energetic al țării:

• România poate ajunge să consume doar energie regenerabilă până în 2050

• Eficiența energetică este esențială pentru a ajunge acolo

• România are suficiente resurse eoliene și solare

• Electrificarea acoperă sectoarele încălzirii, transportului și industriei

• Rețelele de termoficare devin parte integrantă a sistemului energetic

Devalorizarea monedelor cripto din ultimele săptămâni (prăbușirea activelor cripto) la cel mai mic nivel din ultimii ani reprezintă, așadar, un moment oportun pentru a deschide o discuție nu doar despre volatilitatea acestor instrumente și impactul lor social, ci și despre impactul lor climatic: încotro ne poate duce investirea banilor în mecanisme neprietenoase cu tranziția energetică?

Instalând panouri fotovoltaice, o gospodărie mediae din Iași ar reuși să economisească anual 3.085 ron/an, in timp ce în în Constanța - 3.464 ron/an.

Parlamentul European ar trebui să voteze în 7 Iunie pentru ca toate autoturismelor și autoutilitarelor noi, începând din 2035 să nu producă emisii de CO2.