Infrastructură
Percepția asupra Sistemului de Garanție–Returnare pare să fie variabilă. La nivel național, peste 70% dintre respondenții unui chestionar îl consideră cea mai bună soluție pentru colectare și reciclare, în timp ce în București, 35% dintre locuitori au foarte puțină încredere în program, iar doar 14% au foarte mare încredere, conform unui studiu.
Această discrepanță arată că există încă provocări legate de imaginea programului și de încerederea pe care cetățenii o au în SGR.
Conceptul de strategie de infrastructură verde – deși cunoscut în multe colțuri ale lumii – este mai puțin cunoscut în România. La noi în țară, unul dintre primele proiecte care propun o strategie pe termen lung pentru spațiile verzi se întâmplă în Brașov.
Strategia verde e un cumul de programe, proiecte sau ghiduri pentru grădini private, pentru următorii 20 ani. Aceasta ia în calcul, printre altele, legislația națională a spațiilor verzi sau directivele UE legate de infrastructura verde. Majoritatea orașelor noastre nu au, însă, aceste strategii, deși este urgent să le implementăm pe termen lung.
Paștele care bate la ușă se va traduce în mese îmbelșugate și cu multe posibile resturi alimentare, care ar putea fi evitate. Risipa alimentară nu înseamnă pierderi numai pentru mediul înconjurător, ci și pentru fiecare dintre noi.
Conform Eurostat, România este pe locul 9 în Europa la risipă alimentară, iar 95% din risipa alimentară a țării derivă din orașe. Asta în contextul în care 60% din familiile de la sate abia își permit o masă pe zi, iar aproximativ 5 milioane de români trăiesc în risc de sărăcie.
Industria prelucrătoare a contribuit cu 16,5 % la valoarea adăugată brută (VAB) națională în 2021, cu 11 % mai mult decât media UE. Această ramură din economie angajează aproximativ o cincime din totalul forței de muncă active. Pentru a ne asigura că aceste contribuții și locuri de muncă rămân stabile, sau chiar pot crește, e necesar să avem o strategie clară a tranziției industriale care profită din plin de oportunitățile de finanțare existente la nivel European pentru România.
Industria prelucrătoare a contribuit cu 16,5 % la valoarea adăugată brută (VAB) națională în 2021, cu 11 % mai mult decât media UE. Această ramură din economie angajează aproximativ o cincime din totalul forței de muncă active. Pentru a ne asigura că aceste contribuții și locuri de muncă rămân stabile, sau chiar pot crește, e necesar să avem o strategie clară a tranziției industriale care profită din plin de oportunitățile de finanțare existente la nivel European pentru România.
Politica verde este pe un trend ascendent în lume. Chiar și așa, doar 90 de țări din cele 195 au partide verzi înregistrate. Dintre acestea, și mai puține partide ajung în fapt să dețină putere politică în parlament sau guvern. În același timp, politicile verzi sunt susținute de un număr tot mai mare dintre partidele clasice.
Tratatul privind Carta energiei (ECT) pare un tratat ca multe altele, menit să asigura predictibilitatea investițiilor și să promoveze cooperarea internațională.
Totuși, acesta vine cu o serie de vulnerabilități și posibile riscuri pentru agenda climatică globală și eforturile de decarbonizare a economiei Europene.
Pentru a reduce risipa, sustenabiliza acest sector al barurilor și a elibera din presiunea pusă pe lanțurile de aprovizionare și sectoarele agricole a multor țări, nu am putea oare să consumăm (în mod responsabil) băuturi cu ingrediente produse la nivel local?
În preajma Paștelui cumpărăturile online se înmulțesc vertiginos. Pentru a reduce impactul de mediu care vine la pachet, orașele Europene aduc bicicletele cargo urbane, înființează centre de consolidare urbană și instalează dulapuri de colete.
Anul 2021 a fost numit Anul European al Căilor Ferate iar toți ochii sunt ațintiți (inclusiv în România) asupra industriei feroviare de transport când vine vorba de inovație, sustenabilitate și noi tehnologii.
Investind în căile ferate din România prin PNRR, în acest deceniu avem o șansă importantă de a ecologiza acest segment de transporturi, reduce emisiile GES și poluarea.
O serie de studii empirice și de modelare arată că infrastructura pentru ciclism poate reduce congestia - (de exemplu, 240 de miliarde de euro pe an, diminua emisia gazelor cu efect de seră, crește accesibilitatea transportului public, reduce riscurile de sănătate și contribui la economii importante la nivel de familie (întreținerea unui automobil sunt estimate la 6.000 EUR pe an, comparativ cu doar 300 EUR pentru bicicletă).
Metanul are un impact inițial, asupra procesului de încălzire globală, de 120 de ori mai mare decât dioxidul de carbon, raport care scade treptat pe măsura trecerii timpului datorită disipării sale în atmosferă.
Parlamentul European ar trebui să voteze în 7 Iunie pentru ca toate autoturismelor și autoutilitarelor noi, începând din 2035 să nu producă emisii de CO2.
Transportul (inclusiv aviația internațională) este singurul sector în care emisiile de gaze cu efect de seră (GES) nu au scăzut între 1990 - 2019 în UE, înregistrând o creștere de 33%.
2022 va fi un an încărcat cu evenimente, conferințe și summit-uri ce vor actualiza actualele măsuri și angajamente și posibil introduce noi politici.
In ajunul sărbătorilor de iarnă cantitatea cumpărăturilor online crește vertiginos. Acest lucru vine însă împreună cu necesitatea de a asigura transportul bunurilor cumpărate, transportul fiind singura sursă de gaze cu efect de seră care a crescut între 1990 și 2018 (creștere de 31.8%). Transportul de mărfuri este responsabil…
Christina Figueres explică de la bun început că scopul principal al COP 26 este respectarea la nivel global al paravanului maxim de 1.5 grade al creșterii temperaturilor globale, reiterând în același timp că…
Mașinile electrice pot contribui eficient la tranziția spre 100% energie regenerabilă. Electromobilitatea este cea mai ieftină soluție pentru decarbonizarea transportului.
Studiile arată că cel mai afectate de taxarea dioxidului de carbon sunt comunitățile vulnerabile, dependente de un sistem energetic învechit, cu mari emisii de carbon.
În date de 6 iulie 2021 Net-Zero Asset Owner Alliance a emis o poziție care susține necesitatea implementării unui preț global al carbonului. Actualmente numai…
În următorii 20 de ani efectele fizice ale schimbărilor climatice vor fi tot mai vizibile și ne vor afecta bunăstarea în mod direct. Țările cu economii emergente vor fi cele mai puternic afectate. Dezbaterile interstatale cu privire la…
UE a stabilit un traseu ambițios în vederea atingerii neutralității carbonului până în 2050. Acest plan, conex Acordului de la Paris, presupune o serie de măsuri imediate de reducere a poluării cu CO2. Printre aceste măsuri se numără și reducerea consumului de combustibili fosili. Acest lucru, însă…
Pe 11 februarie Shell, companie petrolieră în top 3 la nivel global, a anunțat că va începe reducerea extragerii și producției cu 2% anul următor, totodată menționând că…
Cu toții am auzit despre schimbările climatice și despre emisiile de carbon din sistemul energetic și de transport. În fiecare zi, țările Uniunii Europene cheltuie aproximativ 1 miliard €/zi [1] doar pentru a achizitiona combustibili fosili. Acești bani pot fi folosiți de exemplu pentru a investi într-un nou sistem energetic fără emisii de carbon. Deși pare destul de dificil, putem…
Hidrogenul este un gaz care poate fi utilizat ca sursă de energie curată și regenerabilă, deoarece, în procesul de ardere, el produce doar apă și nu emite gaze cu efect de seră sau alte substanțe poluante. În ultimii ani, interesul pentru utilizarea hidrogenului ca sursă de energie s-a intensificat, iar mai multe țări și companii au început să investească în dezvoltarea acestei tehnologii.
Iernile din România au devenit din ce în ce mai blânde iar drept urmare cantitățile de zăpadă observate au avut de suferit. Zonele montane sunt și ele afectate iar în cadrul acestui material examinăm cum și cât, punând apoi întrebarea ce se va întâmplă cu zonele noastre schiabile, un sector important pentru turism și economiile locale a multor regiuni.
India, a cincea economie a lumii dar totodată unul din cei mai mari emițători de GES, caută noi modalități de a își maximiza potențialul energetic în paralel cu o accelerare a tranziției sale energetice. Astfel răsare întrebarea -- putem combina potențialul canalelor de irigație cu cel al panourilor solare? Iar România, țară unde teoretic sunt planificate reconstrucții extensive ale sistemului sau de irigații, ar putea lua exemplu?
În prezent Veneția, una dintre cele mai populare destinații turistice din lume, a cărei prosperitate vine din negoțul maritim din vechi timpuri, se scufundă anual cu aproximativ 1 mm din cauza proceselor naturale. Asistăm la o creștere a nivelurilor mărilor, vedem emergența unor furtuni și inundații din ce în ce mai grave, iar poluare rezultată din gestionarea defectuoasă a maselor de turiști și vaselor de croazieră îngreunează situația. Riscăm să pierdem Veneția?
Se estimează că adâncurile oceanelor ar conține miliarde de tone de nichel, cobalt și alte materii prime esențiale, care au declanșat o nouă goană a aurului pentru exploatarea fundului mării, determinată parțial de tranziția economică ecologică. Adâncurile oceanice joacă un rol cheie în reglarea climei, dar sunt și extrem de vulnerabile la schimbările climatice.
Punctul Nemo este o zona izolată din Pacificul de Sud, în afara rutelor maritime fiind considerat ”cimitirul deșeurilor spațiale”, o zonă în care se află resturile a sute de sateliți, trepte de rachetă și nave spațiale decomisionate de-a lungul a peste șase decenii de explorare a spațiului.
ESMAP (Global Photovoltaic Power Potential by Country) pentru România ne furnizează o valoare de 3,574 kWh/m2 pe zi, iar acest lucru ne plasează pe locul 182 din 210 țări analizate. Totodată Germania, deși este pe locul 197 ESMAP, este una dintre țările lider în ceea ce privește producția de energie solară per capita.
Pe lângă criză climatică, acțiunile de zi cu zi a oamenilor duc la poluarea mărilor sau oceanelor dar și apelor de suprafață dulci. Aridizarea, secetele și alte fenomene extreme au deja un impact asupra râurilor din România. Poluarea lor reprezintă un factor din ce în ce mai periculos.
Noile constelații de sateliți au un impact major asupra cercetarii stiintifice, mai ales în privința observațiilor astronomice de la sol, implicit asupra monitorizării active ale efectelor schimbărilor climatice. Trebuie punctat că fiecare misiune spațială “își lasă amprenta” atât asupra atmosferei terestre, cât si asupra densității de resturi de pe orbitele din jurul Pamantului.
Odată cu schimbările climatice și încălzirea atmosferei, fenomenele meteo devin tot mai imprevizibile și mai intense, inclusiv în locații geografice ce ar avea un istoric în această direcție.
Primul pas către rezolvarea unei probleme este să luăm cunoștință că există.
Al doilea este să monitorizăm pentru ca apoi să putem acționa.
ChatGPT este un chatbot de inteligență artificială (AI) dezvoltat de OpenAI și lansat în noiembrie 2022 și a stârnit curiozitate și multe întrebări deopotrivă în comunitatea științifică.
Așadar ne-am gândit la un experiment unde întrebăm ChatGPT despre câteva teme climatice și să comparăm/ contrastăm răspunsurile date cu cele ale unui cercetător.
De ce pare că am descoperit abia acum pompele de căldură, deși există de zeci de ani și de ce puțini dintre noi le avem în case, deși sunt o bună alternativă la centralele pe gaz, cu emisii scăzute de carbon?
Pe fondul crizei energetice actuale, pompele de căldură pot juca un rol important în nevoia de a reduce dependența de gaze naturale — nevoie motivată atât de impactul asupra climei, de creșterea prețurilor, cât și de implicațiile geopolitice legate de proveniența acestora.
Felul în care oamenii percep dovezile științifice legate de schimbările climatice devine relevant când vorbim despre motivarea sau demotivarea acestora să se implice în aceste tipuri de activități.
Subiectul schimbărilor climatice a devenit unul din cele mai mediatizate la nivel global iar media a devenit un important actor ce “validează” știința din spatele schimbărilor climatice. Drept urmare știința în sine a devenit mai expusă criticilor.
Creșterea temperaturilor medii lunare și schimbarea structurii precipitațiilor în zonele muntoase duc la o scădere a numărului de zile înzăpezite anual. În scenariul pesimist, am putea avea doar circa 30 de zile înzăpezite anual către finalul acestui secol, față de 80 de zile în decursul anilor ‘60-’70.
De la creșterea temperaturii medii globale, la niveluri în creștere a gazelor cu efect de seră, fenomene meteo extreme, incendiile din zona mediteraniană sau inundațiile fără precedent din Europa de Vest, anul 2021 confirmă din păcate…
Propunem să ne gândim la 5 întrebări importante din punct de vedere a mediului, climei și sustenabilității la care putem reflecta în perioada sărbătorilor de iarnă, și anume:
Pot vota cu banii mei pentru un mediu mai bun?
De ce sunt schimbările climatice sunt noul arhitect…
Pentru a încetini ritmul schimbărilor climatice și a combate efectul de seră e necesar să reducem cantitățile emise de dioxid de carbon. Pentru gazele cu efect de seră deja emise e necesar să menținem sau să creștem capacitatea sistemelor naturale…
Copenhaga - Brașov - Copenhaga în aproape 5000 km
Incarcare rapida de 20-40 minute la intervale de 2h - 3h30 de condus pe autostrada
De 3 ori mai puțină energie consumată decât un vehicul similar pe combustie internă
Orașele românești, la fel ca majoritatea zonelor urbane din întreaga lume, resimt creșterea temperaturilor mai tare decât zonele rurale. Această diferență de temperatură observată între zonele urbane și cele rurale poarta denumirea de insulă de căldură urbană. Fenomenul are multiple efecte negative…
Tot mai des auzim angajamentul autorităților Europene și Române de a reduce poluarea cu CO2 și crește generarea energiei din surse verzi. Ambițiile politice sunt susținute și de evoluțiile tehnologice care par să avanseze tot mai mult generarea din surse verzi. Totuși, în același timp…
Sistemul de învățământ din România este deficitar. Avem la dispoziție o mulțime de indicatori și studii care, luate împreună, susțin ferm această afirmație. Abandonul școlar are valori dintre cele mai ridicate din UE, aproape jumătate dintre tineri sunt…
Aruncă o privire în jurul tău. În cazul în care nu te afli într-un parc sau o zonă verde, există mari șanse să fii înconjurat în principal de ciment, oțel, aluminiu, sticlă și materiale plastice. Acestea sunt materialele cu care ne-am construit…
8,7 milioane de decese sunt cauzate de emisiile din combustibili fosili anual, un număr mult mai mare decât se estimase de studiile anterioare. Regiunile cu cel mai poluat aer din cauza combustibililor fosili includ
Conform unui studiu al celor de la The Lancet Planetary Health Journal, respectarea măsurilor cerute prin tratatul climatic de la Paris va duce la salvarea a 6.4 milioane de vieți anual în 9 state ce au jumătate din populația lumii și sunt responsabile pentru…
Relația dintre alimentație și schimbările climatice este foarte complexă și are multiple aspecte. Pe de o parte, sistemul alimentar global este responsabil pentru o parte semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră, prin producția de alimente, transportul, procesarea și ambalarea acestora. Pe de altă parte, schimbările climatice afectează sistemul alimentar în moduri diverse, prin schimbarea condițiilor climatice și a impactului asupra culturilor, prin creșterea frecvenței și a intensității evenimentelor extreme, precum secete, inundații sau furtuni.
Înțelegerea fenomenelor meteo din trecut poate oferi o perspectivă mai largă asupra schimbărilor climatice și a evoluției climei pe termen lung. Din acest motiv, există un interes crescut în analiza datelor meteorologice din trecut și a schimbărilor climatice din ultimele secole.
Încălzirea globală este un fenomen care se întâmplă la nivel mondial și este cauzată de acumularea de gaze cu efect de seră în atmosferă. Acest fenomen are un impact global, afectând clima planetei în ansamblu.
Creșterea nivelului mării, topirea ghețarilor și creșterea frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, sunt doar câteva efecte dezastruoase qle schimbărilor climatice.
Cercetările arată că schimbările climatice sunt mult mai rapide și mai severe decât cele observate în trecut și că acestea sunt cauzate de activitățile umane.
Schimbările climatice sunt un fapt bine stabilit și real. Cercetările științifice și observațiile empirice arată că există o creștere a temperaturilor medii globale și a nivelului mărilor, în special în ultimii ani. Acest fenomen se datorează în mare parte emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din activitățile umane, cum ar fi arderea combustibililor fosili și defrișarea masivă.
Efectele schimbărilor climatice sunt deja vizibile în întreaga lume, de la creșterea frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi uraganele, inundațiile și secetele, la schimbarea modelelor de migrație a animalelor și a vegetației. Aceste efecte au și un impact asupra oamenilor, prin creșterea riscului de boli, pierderea habitatelor și scăderea siguranței alimentare.
Iernile din România au devenit din ce în ce mai blânde iar drept urmare cantitățile de zăpadă observate au avut de suferit. Zonele montane sunt și ele afectate iar în cadrul acestui material examinăm cum și cât, punând apoi întrebarea ce se va întâmplă cu zonele noastre schiabile, un sector important pentru turism și economiile locale a multor regiuni.
În prezent Veneția, una dintre cele mai populare destinații turistice din lume, a cărei prosperitate vine din negoțul maritim din vechi timpuri, se scufundă anual cu aproximativ 1 mm din cauza proceselor naturale. Asistăm la o creștere a nivelurilor mărilor, vedem emergența unor furtuni și inundații din ce în ce mai grave, iar poluare rezultată din gestionarea defectuoasă a maselor de turiști și vaselor de croazieră îngreunează situația. Riscăm să pierdem Veneția?
Creșterea temperaturilor medii lunare și schimbarea structurii precipitațiilor în zonele muntoase duc la o scădere a numărului de zile înzăpezite anual. În scenariul pesimist, am putea avea doar circa 30 de zile înzăpezite anual către finalul acestui secol, față de 80 de zile în decursul anilor ‘60-’70.
