În România, după două luni consecutive (decembrie și ianuarie) cu temperaturi mult peste medie, februarie a adus un contrast termic accentuat, cu valori sub cele normale. Aceste fluctuații extreme ilustrează complexitatea și impredictibilitatea tot mai mare a sistemelor climatice în contextul încălzirii globale, subliniind necesitatea urgentă a acțiunilor climatice concertate la toate nivelurile societății.

Iernile din România au devenit din ce în ce mai blânde iar drept urmare cantitățile de zăpadă observate au avut de suferit. Zonele montane sunt și ele afectate iar în cadrul acestui material examinăm cum și cât, punând apoi întrebarea ce se va întâmplă cu zonele noastre schiabile, un sector important pentru turism și economiile locale a multor regiuni.

Contextul geopolitic actual, unul tulbure mai pretutindeni, escaladarea conflictelor militare și situația economică actuală prezintă provocări semnificative eforturilor globale, regionale și locale de a înregistra progrese notabile în acest domeniu. Așadar, prezentăm câteva puncte cheie unde trebuie să acordăm atenție.

Conform setului de date ERA5 (LINK) furnizate de Copernicus Climate Change Service, în 2024 temperatura medie la nivel global a fost de 15,09°C, ceea ce înseamnă o diferență 1,6°C față de perioada de referință 1850–1900. Astfel, 2024 este primul an din istoria observațiilor meteorologie când temperatura medie globală depășește pragul de 1.5°C stabilit prin Acordul de la Paris din 2015.

Majoritatea regiunilor au înregistrat o creștere a duratei valurilor de căldura între 10 și 15 zile, în timp ce sud-vestul și estul țării (în apropierea Mării Negre) înregistrează o creștere mai mare de 25-30 zile în decursul în ultimilor 74 de ani.

În perioada 31 mai - 31 iulie 2024, România a fost lovită de cel mai lung și intens val de căldură din istoria recentă. În aceste 62 de zile, 46 au înregistrat condiții de val de căldură, reprezentând 75% din întreaga perioadă.

Datele furnizate de Copernicus Climate Change Service (C3S) arată că temperatura medie globală în 2023 a fost cu 1,48°C mai mare decât perioada preindustrială, confirmând o tendință de încălzire susținută. Mai mult decât atât, aproape jumătate din zilele anului au înregistrat temperaturi care au depășit pragul de 1,5°C, un reper critic definit de Acordul de la Paris.

În contextul schimbărilor climatice accelerate, vara anului 2024 a adus o nouă serie de recorduri alarmante la nivel global și regional, subliniind impactul semnificativ pe care încălzirea globală îl are asupra mediului și societății. În continuare vom examina evoluția temperaturilor, a stresului termic și fenomenelor meteorologice extreme din România în vara ce tocmai a trecut, o perioadă marcată de cele mai ridicate temperaturi înregistrate până în prezent, atât la nivel național, cât și european.

În România în iulie 2024 au fost raportate 226 fenomene meteorologice ce au inclus furtuni cu vânt intens, căderi de grindină de mari dimensiuni și precipitații intense.

România este deosebit de predispusă la riscuri legate de climă precum valuri de căldură sau secete datorită poziției sale geografice și caracteristicilor topografice. Date recente arată că au existat creșteri ale intensității și duratei valurilor de căldură, care s-au întins pe mai multe zile, la scară globală. 

Tendința vine în special în ultimele două decenii și știm că viitoarele valuri de căldură vor dura mai mult și vor avea temperaturi mai ridicate. Asta arată un nou raport — că la scară globală există o creștere clară a numărului de nopți și zile calde și o scădere a numărului de nopți și zile reci.

Recordul de temperatură din iunie 2024 marchează cea de-a 13-a lună consecutivă cu recorduri lunare

În fiecare an pe data de 21 Iunie avem ziua în care punem în prim plan un grafic al dungilor de temperaturi la nivel global, continental și statal pentru a atrage atenția la impactul schimbărilor climatice.

Luna aprilie 2024 a fost cea de a 11-a lună consecutivă care a fost stabilit un nou record pentru pentru temperatura medie globală.

Într-o lume în continuă schimbare, calitatea aerului și condițiile meteorologice devin tot mai relevante în discuțiile despre sănătatea umană și starea mediului înconjurător.

Variabilele meteo și schimbările climatice au un impact semnificativ asupra calității aerului, influențând dispersia poluanților și nivelurile de poluare atmosferică. Aceste aspecte au consecințe importante asupra sănătății umane, ecosistemelor și economiilor globale.

Decembrie 2023, Ianuarie și Februarie 2024 au doborât succesiv noi recorduri de temperaturi, conturând un tablou climatic îngrijorător al recentei ierni.

Cât de cald va fi în anii următori? Astăzi vorbim despre cum se leagă asta de încălzirea globală și cum poate fi înțeles greșit acest fenomen. 

Intrebarea crucială rămâne: cu cât va creşte temperatura Pământului din cauza excesului de dioxid de carbon emis în atmosferă în perioada industrială? Este posibilă o supraîncălzire a planetei — astfel încât atmosfera să devină o “plapumă” şi mai groasă?

Prima lună de toamnă a fost extrem de caldă în Europa dar și în România. Potrivit datelor furnizate de Copernicus, septembrie 2023 a fost la nivel global cea mai caldă lună septembrie începând cu 1940.

Tulburarea afectivă sezonieră (TAS) este un tip de depresie care este legat de schimbările anotimpurilor. TAS afectează ~ 2 milioane de persoane în Marea Britanie și peste 12 milioane de persoane în Europa de Nord. În România cele mai afectate segmente ale populației de TAS sunt cele mai în vârstă (60+).

Apele din jurul Marii Britanii și Irlandei au fost recent afectate de un val de căldură marină de categoria 4 (extremă), în condițiile în care în Oceanul Atlantic de Nord continuă să se înregistreze o căldură extraordinară. În lunile următoare vom avea o imagine mai clară a impactului acestor valuri asupra ecosistemelor. Între timp, înțelegem cât de frecvent este acest fenomen.

În prezent suntem într-o perioadă interglaciară însă creșterea temperaturii din ultimele două secole este fără precedent. De-a lungul istoriei planetei, nivelul de CO2 din atmosfera a…

Avem nevoie doar de câteva ecuații simple (incluse în linii de cod ale limbajului Julia), care se pot rula pe orice calculator pentru a crea un model simplificat care ne…