Președintele și riscurile climatice: e nevoie de o voce dedicată?
Peste 70 de cercetători, antreprenori, experți, tineri și membri ai societății civile reprezentând organizații active în domeniile dezvoltării economice, politicilor publice și sustenabilității au semnat o scrisoare deschisă către Președintele ales al României cu încurajarea de a stabili o funcție de înalt nivel în cadrul Administrației Prezidențiale (Consilier Prezidențial sau Consilier de Stat) cu atribuții privind combaterea, transformarea, reziliența și adaptarea în contextul schimbărilor climatice și tranziției către o economie sustenabilă.
Ținând cont de complexitatea provocărilor cu care se confruntă noua administrație prezidențială – de la aspecte economice la echitate și incluziune socială – ar putea părea că nu este momentul oportun pentru a aborda tema adaptării și transformării în contextul schimbărilor climatice. Însă, tocmai pentru a răspunde acestor provocări multiple, este nevoie de un leadership vizionar, capabil să genereze reziliență deoarece riscurile climatice sunt de fapt riscuri economice și sociale.
Există cel puțin cinci argumente care susțin oportunitatea înființării unei astfel de poziții în prezent:
Fundamentarea deciziilor pe știință – Schimbările climatice sunt confirmate de consensul științific global și își fac simțite efectele tot mai puternic și în România. Este esențial ca această realitate să fie recunoscută și susținută la cel mai înalt nivel instituțional, iar expertiza științifică să fundamenteze nu doar politicile publice, ci și dialogul social bazat pe dovezi, educație și cunoaștere.
Agricultura sub presiune – Potrivit celui mai recent raport „Starea Agriculturii în România”, peste 11 milioane de hectare din România sunt expuse riscului de aridizare, iar 7,5 milioane pot ajunge la deșertificare, în special în Dobrogea, sudul Câmpiei Române și Moldova. În 2024, aproximativ 2 milioane de hectare cultivate cu porumb și floarea-soarelui au fost compromise. Proiecțiile indică scăderi accentuate ale producției agricole în următoarele decenii. Gestionarea acestor riscuri este vitală pentru securitatea alimentară și economia națională.
Sănătatea și vulnerabilitățile sociale – Clima în schimbare are efecte directe asupra sănătății, crescând incidența bolilor cardiovasculare, în special în rândul populației vârstnice și vulnerabile. Temperaturile extreme intensifică afecțiuni precum astmul și dermatita atopică, iar stresul termic afectează sănătatea mintală și funcțiile cognitive, mai ales în lipsa unor condiții adecvate de locuire.
Orașele în linia întâi a impactului – Mediul urban resimte cel mai acut efectele schimbărilor climatice, prin fenomenul Insulei de Căldură Urbană, care generează diferențe de temperatură de până la 4–6°C între orașe și zonele învecinate. Acest fenomen degradează confortul urban și contribuie la creșterea morbidității asociate cu boli cardiovasculare, renale sau neurologice. Fără o abordare strategică și coordonată, orașele vor deveni din ce în ce mai puțin locuibile, cu costuri în creștere pentru climatizare și sănătate publică.
Necesitatea coordonării și alinierii strategice la nivel de interinstituțional și social - având în vedere provocările de mai sus și multe altele aduse de ritmul rapid al schimbărilor climatice, rolul Președinției poate fi unul central pentru a impulsiona angajamentele climatice, reprezentând o punte între societatea civilă și clasa politică. Președintele României poate fi una din cele mai puternice voci ce poate da o direcție în materie de educație, securitate națională și discurs public cu privire la impactul schimbărilor climatice și ce poate fi făcut pentru a combate efectele acestora.
Schimbările climatice reprezintă o provocare majoră, cu implicații directe asupra economiei, sănătății și coeziunii sociale. Argumentele sunt clare: de la necesitatea fundamentării deciziilor pe știință, la protejarea agriculturii, sănătății și orașelor în fața efectelor tot mai vizibile ale crizei climatice. Rămâne însă deschisă întrebarea dacă aceste provocări vor fi adresate de noua Administrație Prezidențială prin asumarea de leadership strategic pentru transformarea acestor riscuri în oportunități pentru o Românie mai rezilientă și sustenabilă.
Corina Murafa
Lector Universitar Doctor la Academia de Studii Economice București. Cu peste 10 ani de experiență în domeniul climei, energiei și sustenabilității, Corina a colaborat cu organizații mari din mediul public, privat și non-guvernamental, la nivel național și internațional, precum Banca Mondială, Comisia Europeană, Frankfurt School of Management, Fundația Friedrich Ebert, Environmental Defense Fund, Cancelaria Primului Ministru, și alții.
Sorin Cebotari
Cercetător în domeniul dezvoltării durabile și comunicării științifice, cu un doctorat în Geografie obținut la Universitatea Babeș-Bolyai în cadrul unei burse Marie Curie. Sorin deține și un masterat în științe politice de la Central European University. Este fondatorul platformei InfoClima.ro, dedicată promovării înțelegerii publice a schimbărilor climatice și a tranziției energetice sustenabile. De-a lungul carierei, a desfășurat stagii de cercetare în Berlin, Bruxelles și Budapesta, analizând politicile energetice europene și impactul acestora asupra regiunilor periferice.