Într-o lume în continuă schimbare, calitatea aerului și condițiile meteorologice devin tot mai relevante în discuțiile despre sănătatea umană și starea mediului înconjurător.

Variabilele meteo și schimbările climatice au un impact semnificativ asupra calității aerului, influențând dispersia poluanților și nivelurile de poluare atmosferică. Aceste aspecte au consecințe importante asupra sănătății umane, ecosistemelor și economiilor globale.

Că vorbim de dezastre naturale, de migrație climatică, de expunerea în fața unor valuri de căldură, femeile – mai ales cele din țări subdezvoltate și sărace, dar și din Europa – sunt mai vulnerabile.

Asta, arată studiile, vine în spinarea secolelor de discriminare, de privare de drepturi și de inegalitate între sexe. Schimbările climatice nu fac decât să adâncească aceste diferențe.

Decembrie 2023, Ianuarie și Februarie 2024 au doborât succesiv noi recorduri de temperaturi, conturând un tablou climatic îngrijorător al recentei ierni.

În prezent Veneția, una dintre cele mai populare destinații turistice din lume, a cărei prosperitate vine din negoțul maritim din vechi timpuri, se scufundă anual cu aproximativ 1 mm din cauza proceselor naturale. Asistăm la o creștere a nivelurilor mărilor, vedem emergența unor furtuni și inundații din ce în ce mai grave, iar poluare rezultată din gestionarea defectuoasă a maselor de turiști și vaselor de croazieră îngreunează situația. Riscăm să pierdem Veneția?

Negocierile au fost extrem de dificile cu puține rezultate concrete.

Iar COP 28 nici nu se încheiase când a venit vestea că Azerbaijan — alt stat al cărei economii depinde preponderent de hidrocarburi și membru OPEC —, va fi gazdă COP 29. Speranțe rămân totuși pentru 2025, unde COP 30 din Brazilia lui Lula da Silva ar putea fi un moment istoric și definitoriu în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Situl vizat se află, îngrijorător, într-o zonă de protecție crucială pentru alimentarea apei și ar pune în pericol resursele de apă vitale pentru mii de persoane.

Anul 2022 a fost al doilea an ca severitate din Uniunea Europeană în ceea ce privește distrugererile cauzate de incendiile de vegetație, cu peste 800.000 de hectare afectate de incendii. Spania, România și Portugalia au fost afectate în cea mai mare măsură.

Din 1989 până în 2017, nivelul oceanului planetar a crescut cu 10 cm. Chiar dacă creșterea nu pare mult, abia ajungându-ne pană la nivelul gleznei, raportată la suprafața Oceanului Planetar, înseamnă un surplus de 36,000,000,000,000,000 litri de apa, adică 36 de catralioane de litri de apă sau 144 de milioane de piscine olimpice pline cu apă.

Apele din jurul Marii Britanii și Irlandei au fost recent afectate de un val de căldură marină de categoria 4 (extremă), în condițiile în care în Oceanul Atlantic de Nord continuă să se înregistreze o căldură extraordinară. În lunile următoare vom avea o imagine mai clară a impactului acestor valuri asupra ecosistemelor. Între timp, înțelegem cât de frecvent este acest fenomen.

Legea europeană privind clima impune UE să adopte un obiectiv climatic pentru anul 2040, ținând seama de cercetătorii care fac parte din consiliul consultativ științific european pentru schimbările climatice.

Un raport al acestui consiliu explică și recomandă cum pot fi gândite țintele pentru climă până la acest termen și cum poate fi gândi tun buget pentru mai puține emisii de gaze cu efect de seră pentru 2030-2050.

Odată cu schimbările climatice și încălzirea atmosferei, fenomenele meteo devin tot mai imprevizibile și mai intense, inclusiv în locații geografice ce ar avea un istoric în această direcție.

Primul pas către rezolvarea unei probleme este să luăm cunoștință că există.

Al doilea este să monitorizăm pentru ca apoi să putem acționa.

ChatGPT este un chatbot de inteligență artificială (AI) dezvoltat de OpenAI și lansat în noiembrie 2022 și a stârnit curiozitate și multe întrebări deopotrivă în comunitatea științifică.

Așadar ne-am gândit la un experiment unde întrebăm ChatGPT despre câteva teme climatice și să comparăm/ contrastăm răspunsurile date cu cele ale unui cercetător.

Pajiștile alpine sunt adevărate insule de biodiversitate. În contextul schimbărilor climatice, este important să ne întrebăm ce fel de beneficii putem obține din aceste pajiști și dacă reușim să le „vedem” pe toate.

Episoadele cu ninsori și temperaturi scăzute nu sunt neobișnuite pentru luna aprilie. Au exista în trecut episoade cu vreme severă de iarnă care au avut loc în luna aprilie în România. Deși viscolele (episoade cu ninsoare și vânt intens) sunt un fenomen specific sezonului rece, acestea pot să apară, iată, și primăvara.

Că vorbim de dezastre naturale, de migrație climatică, de expunerea în fața unor valuri de căldură, femeile – mai ales cele din țări subdezvoltate și sărace, dar și din Europa – sunt mai vulnerabile. Asta, arată studiile, vine în spinarea secolelor de discriminare, de privare de drepturi și de inegalitate între sexe. Schimbările climatice nu fac decât să adâncească aceste diferențe.

2023 va fi un an încărcat cu evenimente, conferințe și summit-uri ce vor actualiza actualele măsuri și angajamente și posibil introduce noi politici.

Schimbările climatice și creșterea emisiilor de carbon pot duce la o scădere drastică atât a grosimii stratului de zăpadă din zonele montane cât și la reducerea zilelor cu zăpadă pe an.

Dobrogea reprezintă un caz aparte unde secetele și desertificarea amenință una din cele mai productive și de renume regiuni viticole ale României

Pe 8 noiembrie 2022, Statele Unite vor avea alegeri intermediare (midterm elections) pentru cele două camere ale Parlamentului. Vor fi în competiția electorală toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților (The House) și 35 dintre cele 100 ale Senatului. Cât de importante sunt aceste alegeri din perspectiva politicilor de mediu, și care sunt șansele unor schimbări notabile?

Concentrația celor mai importante gaze cu efect de seră a atins un nou record conform ultimului raport publicat de Organizația Meteorologică Mondială