De Paște putem reduce risipa alimentară cu beneficii pentru mediu și pentru bugetul personal
Paștele care bate la ușă se va traduce în mese îmbelșugate și cu multe posibile resturi alimentare, care ar putea fi evitate. Risipa alimentară nu înseamnă pierderi numai pentru mediul înconjurător, ci și pentru fiecare dintre noi.
Conform Eurostat, România este pe locul 9 în Europa la risipă alimentară, iar 95% din risipa alimentară a țării derivă din orașe. Asta în contextul în care 60% din familiile de la sate abia își permit o masă pe zi, iar aproximativ 5 milioane de români trăiesc în risc de sărăcie.
Un alt studiu arată cum cheltuim pe hrană aproximativ 40% din venituri şi aruncăm 33-50% din ea. Practic, din trei plase de cumpărături, cel puțin una este irosită. Cum putem reduce această risipă de sărbători și de ce contează?
Categorii de articole
Impactul politicilor și partidelor verzi în democrații
Politica verde este pe un trend ascendent în lume. Chiar și așa, doar 90 de țări din cele 195 au partide verzi înregistrate. Dintre acestea, și mai puține partide ajung în fapt să dețină putere politică în parlament sau guvern. În același timp, politicile verzi sunt susținute de un număr tot mai mare dintre partidele clasice.
Radar 2024 – Calendarul conferințelor climatice într-un an cu mare miză geopolitică
2024 poate fi unul decisiv iar în cadrul acestui material prezentăm o lista cronologică a celor mai importante evenimente legate de climă.
COP 28 – Aceeași poveste cu neclarități, puține câștiguri importante și multe amânări
Negocierile au fost extrem de dificile cu puține rezultate concrete.
Iar COP 28 nici nu se încheiase când a venit vestea că Azerbaijan — alt stat al cărei economii depinde preponderent de hidrocarburi și membru OPEC —, va fi gazdă COP 29. Speranțe rămân totuși pentru 2025, unde COP 30 din Brazilia lui Lula da Silva ar putea fi un moment istoric și definitoriu în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Ce vor concret statele lumii de la COP 28?
Întrebarea pe care mulți și-o pun este : Ce doresc marile state și blocuri comunitare să realizeze cu această conferință?
Prefața COP 28 Dubai — Speranțe de progres din Orientul Mijlociu?
Pe 30 Noiembrie va incepe la Dubai cea de-a 28-a Conferință a ONU privind schimbările climatice (COP28). În acest moment, unele dintre domeniile-cheie asupra cărora toate părțile trebuie să se concentreze împreună ar fi consolidarea obiectivului global privind adaptarea și colaborarea în ceea ce privește finanțarea combaterii schimbărilor climatice, mai ales legat de Fondul pentru pierderi și daune.
Însă întrebări planează asupra actualei președinții COP deținută de Emiratele Arabe Unite, stat OPEC al cărei economii depinde de hidrocarburi.
Carta energiei: Cum ne uităm la vulnerabilitățile tratatului?
Tratatul privind Carta energiei (ECT) pare un tratat ca multe altele, menit să asigura predictibilitatea investițiilor și să promoveze cooperarea internațională.
Totuși, acesta vine cu o serie de vulnerabilități și posibile riscuri pentru agenda climatică globală și eforturile de decarbonizare a economiei Europene.
10 recomandări InfoClima de Ziua Mediului
De Ziua Mondială a Mediului recapitulăm unele dintre cele mai importante dezbateri legate pe care le-am publicat în ultimul an pe InfoClima.ro, fie ele legate de cânepă, transportul feroviar sau ape mai curate.
Raportul IPCC- Încă un semnal grav de alarmă al acestui deceniu
Raportul de sinteză prezentat astăzi reprezintă cea de a patra și ultima parte a celui de al șaselea raport IPCC (AR6) și reunește concluziile principale ale celor trei secțiuni anterioare.
De notat ca următorul raport IPCC este așteptat în 2030 ceea ce înseamnă că actualul raport IPCC AR6 este ultimul publicat într-un moment în care este încă posibil să menținem creșterea temperaturii medii globală sub 1.5°C față de perioada pre-industrială.
Global versus local - Care e abordarea mai pragmatică în combaterea schimbărilor climatice?
Pentru a putea avea un impact la nivel global trebuie să acționăm la nivel local (chiar dacă ne ghidăm de acte legislative naționale sau internaționale). Neglijarea contextului local nu face decât să întârzie tranziția și să reducă din eficiența măsurilor propuse.
Ce rol au tratatele internaționale din domeniul climei și de ce nu funcționează?
De circa 25 de ani, există un efort continuu de cooperare în domeniul schimbărilor climatice. Începând din anul 1992, cu adoptarea revoluționară a Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), a urmat apoi Protocolul de la Kyoto și Acordul de la Paris. Cu toate acestea, problema reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră rămâne în centrul preocupărilor oamenilor de știință și pune în discuție urmări devastatoare dacă nu este atenuată în timp util.
Realegerea lui Lula da Silva ca președinte al Braziliei și ce poate însemna aceasta pentru țintele climatice ale acestui deceniu
Politicile climatice ale Braziliei, unde recent Lula da Silva a fost reales preăedinte, au o mare însemnătate, fiind a cincea țară ca suprafață din lume cu o economie în top 15 și în continuă creștere. Brazilia de asemenea adăpostește ~60% din pădurile amazoniene, considerate a fi printre cei mai importanți “plămâni” ai planetei.
COP 27- Progres timid și poticnit cu mult rămas de făcut
COP 27 a ajuns la final iar în acest sumar prezentăm realizările și eșecurile celei mai importante conferințe climatice a anului 2022.
Importanța alegerilor din Statele Unite din 2022 pentru politicile de mediu
Pe 8 noiembrie 2022, Statele Unite vor avea alegeri intermediare (midterm elections) pentru cele două camere ale Parlamentului. Vor fi în competiția electorală toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților (The House) și 35 dintre cele 100 ale Senatului. Cât de importante sunt aceste alegeri din perspectiva politicilor de mediu, și care sunt șansele unor schimbări notabile?
Speranțe climatice și așteptări din Egipt? Preview COP 27 Sharm El Sheikh
COP-ul din acest an are loc în Sharm El Sheikh, Egipt, țară cu una din cele mai mari rezerve de petrol din Africa cu un istoric climatic complicat într-o regiune turbulentă din punct de vedere socio-economic și politic.
Aerul din orașele noastre și cum putem reduce poluarea excesivă din mediile urbane ?
Acest studiu a arătat că în România orașele București și Călărași stăteau aveau cea mai mare rată a deceselor asociate expunerii la particule PM2.5 (90 de decese/100,000 locuitori )
Datorită traficului rutier Bucureștiul se situa pe locul 20 în anul 2019 la nivel global al celor mai mari orașe unde aerul are concentrații foarte mari de Dioxid de Azot (NO ₂)
Însă un nou studiu State of Global Air- SoGA ne arată că există deja exemple de bune practici și modalități efective de combatere ale acestor tipuri de poluare a aerului urban.
Valurile de căldură - cum facem față acestui risc major?
Valurile de căldură au devenit unul dintre cele mai mari riscuri pentru sănătatea umană și mediul înconjurător, conform raportului IPCC. Acestea pot provoca incendii de pădure, reducerea recoltelor și creșterea nivelului mării. În plus, ele afectează direct sănătatea oamenilor, în special a celor vulnerabili, cum ar fi persoanele în vârstă sau cele cu afecțiuni preexistente. Raportul subliniază importanța adaptării și a limitării încălzirii globale pentru a reduce impactul acestor valuri de căldură.
105 ani de conviețuire cu plasticul
Abundența tot mai mare de particule de nanoplastic (NP) și microplastic (MP) pot avea efecte nocive asupra sănătății umane. Particulele de plastic pot depăși bariera intestinală la pacienții bolnavi de boala inflamatorie intestinală (IBD) și cauza o înrăutățire a sănătății, expunerea la plastic (chiar și involuntară) a copiilor poate avea efecte nocive pe termen lung asupra imunității, metabolismului dezvoltării neurocomportamentale sau a sistemului cardio-vascular.
Cum uneori resursele locale pot bate economia globală
Având în vedere ritmul schimbărilor climatice (și lipsa unor măsuri radicale de reducere a acestuia) este extrem de important să avem un model de politici publice ce ar permite comunităților locale să își pună în valoare resursele locale și să construiască un sistem socio-economic rezilient la șocurile externe.
2022 în umbra riscurilor climatice
Raportul “The Global Risks Report 2022” indică schimbările climatice și lipsa unei strategii coordonate pentru a răspunde acestei provocări la nivel global ca fiind unul din cele mai mari…
Media Briefing COP 26 - Cum ne coordonăm la nivel global?
Christina Figueres explică de la bun început că scopul principal al COP 26 este respectarea la nivel global al paravanului maxim de 1.5 grade al creșterii temperaturilor globale, reiterând în același timp că…