Raportul IPCC- Încă un semnal grav de alarmă al acestui deceniu
Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) este organismul Națiunilor Unite care evaluează datele științifice legate de schimbările climatice. IPCC furnizează evaluări periodice ale bazelor fizice ale schimbărilor climatice, ale impactului și ale riscurilor viitoare, precum și opțiunile de adaptare la schimbările climatice și de reducere a impactului acestora.
Raportul de sinteză prezentat pe data de 20 martie 2023 reprezintă cea de a patra și ultima a celui de-al șaselea raport IPCC (AR6) și reunește concluziile principale ale celor trei secțiuni anterioare. Aceste trei secțiuni au acoperit bazele fizice ale schimbărilor climatice (August 2021), impactul (Februarie 2022) și modalitățile de adaptare (Aprilie 2022) la schimbările climatice și de reducere a emisiilor de gazelor cu efect de seră.
Scopul acestui raport de sinteză este de a furniza un format mai scurt al raportului IPCC AR6 care să poată fi utilizat ca sprijin științific pentru acțiunile la nivel global privind schimbările climatice. De exemplu, sinteza va fi folosită în cadrul întâlnirii COP 28 care va avea loc în noiembrie la Dubai, în Emiratele Arabe Unite. În cadrul COP28 vor fi evaluate progresele diferitelor națiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Sinteza IPCC AR6 este în mare sumbră, dar conține și un mesaj optimist. Deși putem și trebuie să vorbim despre strategii de adaptare, acestea nu pot substitui reducerea emisiilor. Dimpotrivă, cele mai eficiente strategii de adaptare pot fi implementate doar dacă reușim să reducem semnificativ emisiile. Riscurile asociate depășirii pragului de 1.5 °C sunt imense și ne vor afecta direct calitatea vieții, perturbând lanțurile logistice globale, crescând riscul sărăciei și punând în pericol nenumărate vieți umane.
Printre principalele concluzii ale raportul de sinteză al IPCC AR6 sunt:
Avertismentul că ritmul și scara la care se desfășoară acțiunile privind schimbările climatice sunt insuficiente pentru a reduce impactul acestora. Este nevoie de o reducere rapidă, substanțială și susținută a emisiilor gazelor cu efect de seră împreună cu măsuri de adaptare, pentru a aborda problema schimbărilor climatice.
Încălzirea globală produsă de noi oamenii (prin arderea combustibililor fosili, prin distrugerea naturii etc.) a adus la o creștere a temperaturii medii globale de aproximativ 1.1°C față de perioada pre-industrială. Deja observăm impactul schimbărilor climatice (e.g., mai multe valuri de căldură, mai multe perioade cu secetă, precipitații mai intense) asupra populației, economiei globale și naturii.
Din păcate, cei care sunt cel mai puțin responsabili pentru schimbările climatice sunt cei care sunt cel mai mult afectați. În fiecare regiune de pe glob mortalitatea cauzată de temperaturile extreme a crescut. Aproape jumătate din populațiile lumii trăiește în regiuni care sunt extrem de vulnerabile la schimbările climatice. În ultimii ani, decesele produse de inundații, secete și furtuni au fost de 15 ori mai mari în regiunile vulnerabile.
Trebuie să reducem rapid și substanțial (cu 50% până în 2030) emisiile gazelor cu efect de seră pentru a menține creșterea temperaturii la mai puțin de 1.5°C față de perioada pre-industrială. Trebuie să ținem cont și de faptul că orice creștere a temperaturii medii globale duce la mai multe extreme.
Există acum o fereastră de oportunitate pentru o dezvoltare rezilientă. Dar aceasta este una de foarte scurtă durată. Din fericire există o serie de soluții privind dezvoltarea rezilienței la nivel global. Aceste soluții implică integrarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice cu acțiuni de reducere a emisiilor GES. De exemplu: accesul la energie și tehnologii curate îmbunătățește sănătatea, în special pentru femei și copii; electrificarea cu emisii scăzute de carbon, mersul pe jos, mersul cu bicicleta și transportul public îmbunătățesc calitatea aerului. Doar beneficiile economice pentru sănătatea oamenilor prin îmbunătățirea calității aerului ar fi aproximativ egale sau poate chiar mai mare decât costurile de reducere sau evitare a emisiilor GES.
Există suficiente resurse financiare la nivel global pentru o reducere rapidă a emisiilor gazelor cu efect de seră. Creșterea finanțării pentru investițiile în domeniul climei este importantă pentru a atinge obiectivele climatice globale. Există măsuri deja testate pentru reducerea substanțială a emisiilor și pentru reziliența climatică, însă acestea trebuie extinse și aplicate pe scară largă. Angajamentele politice, cooperarea internațională, administrarea ecosistemelor și guvernanța incluzivă sunt toate importante pentru o acțiune eficientă și echitabilă în domeniul schimbărilor climatice. De asemenea, zonele urbane oferă o oportunitate la scară globală pentru acțiuni climatice ambițioase care contribuie la dezvoltare durabilă.
Schimbările din sectorul alimentar, în producția de energie electrică, în transport, în industrie, în infrastructură și utilizarea terenurilor pot reduce gradul emisiilor de gaze cu efect de seră. De asemenea, o mai bună înțelegere a consecințelor consumului excesiv poate ajuta oamenii să facă alegeri mai informate.
O cursă contracronometru și o ultimă strigare pentru respectarea pragului de 1.5°C
Alegerile pe care le vom face și acțiunile pe care le vom implementa în acest deceniu vor avea un impact în viitorul apropiat, dar și pentru următorul mileniu. Această sinteză ne indică faptul că ne apropiem de niveluri “ireversibile” pentru încălzirea globală cu un impact catastrofal și că “acum ori niciodată” este momentul să luăm măsuri drastice pentru a reduce emisiile gazelor cu efect de seră, pentru a putea evita un posibil dezastru.
Următorul raport IPCC este așteptat în 2030, ceea ce înseamnă cu raportul IPCC AR6 este ultimul raport publicat, într-un moment în care este încă posibil să menținem creșterea temperaturii medii globală sub 1.5°C față de perioada pre-industrială. Bazele fizice ale schimbărilor climatice sunt înțelese bine, iar efectele schimbărilor climatice sunt foarte vizibile, ceea ce înseamnă că vom avea poate rapoarte IPCC care să apară mai devreme de 2030 și care să poată fi folosite ca bază științifică pentru factorii de decizie în următoarea perioadă crucială.
Bogdan Antonescu
Este fizician specializat în fizică atmosferei, interesat de istoria, climatologia, procesele fizice și impactul fenomenelor meteorologice extreme. În prezent conduce proiectul Extreme weather events in the future climate of Romania (ClimExRo) care își propune, printre altele, să aducă cercetările din mediul academic mai aproape de public. Mai multe detalii despre acest proiect puteți găsi pe pagina proiectului.
