Se așteaptă ca regiunea Balcanilor să se confrunte cu un val de căldură intens și prelungit în următoarele zile, cu un maxim între 21 și 26 iulie 2025. Abaterile de temperatură față de media 1991-2020 vor depăși pe alocuri +8 până la +10°C.

Multe orașe din Europa, inclusiv in Romania, au experimentat primul val de căldură extremă al verii în ultima săptămână din iunie și în primele zile ale lunii iulie 2025, după o lună iunie excepțional de caldă, în care s-au înregistrat mai multe recorduri de temperatură în orașele europene. Serbia, de exemplu, a înregistrat cea mai caldă zi din secolul al XIX-lea de la începutul măsurătorilor. Deși era încă devreme în sezon, a fost deja a doua oară când s-au emis alerte de sănătate de nivel portocaliu în sud-estul Regatului Unit, în timp ce orașe de pe întreg continentul au fost vizate de avertismente de sănătate și mai severe, inclusiv Paris, Roma, Milano, Lisabona și mai multe orașe din Balcani. Bucureștiul la rândul său a avut temperaturi de aproape 40 °C.

Sfârșitul lunii iunie a adus deja temperaturi foarte ridicate. Vara anului trecut a fost una cu extreme de temperaturi cu valuri de căldură persistente. Odată cu aceste temperaturi intervine un factor important: stresul termic, deoarece acesta poate avea impact semnificativ asupra sănătății, productivității, economiei și afectează mai puternic persoanele vulnerabile din punct de vedere socio-economic.

Datele arată că România a experimentat o schimbare climatică semnificativă în ultimii 30–40 de ani iar perioada post-1990 marchează o încălzire rapidă și persistentă, în acord cu tendințele globale. România se confruntă cu valuri de căldură tot mai frecvente, intense și de durată extinsă, ca urmare a schimbărilor climatice. Însă la nivel regional am putea resimți aceste efecte într-un mod diferit ducând la întrebarea: “Cât de mult va fi afectat județul meu de creșterea acestor temperaturi?

Inițiativa „Show Your Stripes Day” este o campanie globală de conștientizare a schimbărilor climatice, desfășurată anual pe 21 iunie, care utilizează un instrument vizual simplu și puternic: „warming stripes” (benzi de încălzire). Fiecare bandă verticală reprezintă temperatura medie a unui an, începând din 1850 până în prezent, cu nuanțe de albastru pentru anii mai reci și roșu pentru cei mai calzi. Această reprezentare evidențiază clar tendința de încălzire globală în ultimele decenii, inclusiv în România.

Acest raport este emis anual de către Organizația Meteorologică Mondială (OMM) și oferă o sinteză a predicțiilor climatice globale anuale și decenale, iar cele mai recente date arată o prognoză îngrijoratoare în ceea ce privește creșterea temperaturileor medii globale.

Din anii 1980, Europa s-a încălzit de două ori mai repede decât media globală, devenind astfel continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ. Valurile de căldură devin tot mai frecvente și mai intense, iar sudul Europei se confruntă cu secete extinse. Ghețarii din toate regiunile Europei continuă să se topească. S-au observat schimbări în tiparul precipitațiilor, inclusiv o creștere a intensității celor mai extreme evenimente. Raport European State of Climate ne oferă o privire de ansamblu asupra impactului schimbărilor climatice asupra continentului nostru.

În România, după două luni consecutive (decembrie și ianuarie) cu temperaturi mult peste medie, februarie a adus un contrast termic accentuat, cu valori sub cele normale. Aceste fluctuații extreme ilustrează complexitatea și impredictibilitatea tot mai mare a sistemelor climatice în contextul încălzirii globale, subliniind necesitatea urgentă a acțiunilor climatice concertate la toate nivelurile societății.

Iernile din România au devenit din ce în ce mai blânde iar drept urmare cantitățile de zăpadă observate au avut de suferit. Zonele montane sunt și ele afectate iar în cadrul acestui material examinăm cum și cât, punând apoi întrebarea ce se va întâmplă cu zonele noastre schiabile, un sector important pentru turism și economiile locale a multor regiuni.

Evenimentele meteorologice extreme, care cresc în frecvență din cauza schimbărilor climatice, afectează diferite regiuni ale planetei la diferite niveluri, precum și adaptabilitatea societăților locale. Astfel răsare întrebarea – în ce țări ar trebui să „scăpăm” sau mai realistic vorbind, unde am resimți cel mai puțin efectele schimbărilor climatice?

Conform setului de date ERA5 (LINK) furnizate de Copernicus Climate Change Service, în 2024 temperatura medie la nivel global a fost de 15,09°C, ceea ce înseamnă o diferență 1,6°C față de perioada de referință 1850–1900. Astfel, 2024 este primul an din istoria observațiilor meteorologie când temperatura medie globală depășește pragul de 1.5°C stabilit prin Acordul de la Paris din 2015.

Pentru mulți dintre noi, ninsoarea din zilele de Crăciun este un element definitoriu al sărbătorilor de iarnă. Dar parcă avem din ce în ce mai puține ninsori comparativ cu deceniile anterioare nu doar în ziua de Crăciun, dar în general în timpul iernii. Dacă această observație este corectă, atunci ar trebui să existe o schimbare pe termen lung în grosimea stratului de zăpadă pentru diferite regiuni

În ultimii ani dezinformările privind știința din spatele schimbărilor climatice au căpătat amploare mai ales în sfera on-line, acest fapt având consecințe vizibile în discursul public dar și cel politic. Consensul oamenilor de știință este cât se poate de clar: schimbările climatice și efectele acestora ne afectează pe toți, situația se poate înrăutăți însă printr-un efort colectiv putem combate acesta fenomen în puținul timp rămas.

Furtunile severe, cele care produc grindină de mari dimensiuni, vânt intens și tornadele, sunt fenomene meteorologice extreme care au un impact major asupra infrastructurii, agriculturii și asupra comunităților din România. Observațiile istorice și previziunile  climatice indică o creștere a frecvenței de apariție și intensității acestor fenomene în următoarele decenii, în contextul schimbărilor climatice.

Datele furnizate de Copernicus Climate Change Service (C3S) arată că temperatura medie globală în 2023 a fost cu 1,48°C mai mare decât perioada preindustrială, confirmând o tendință de încălzire susținută. Mai mult decât atât, aproape jumătate din zilele anului au înregistrat temperaturi care au depășit pragul de 1,5°C, un reper critic definit de Acordul de la Paris.

În contextul schimbărilor climatice accelerate, vara anului 2024 a adus o nouă serie de recorduri alarmante la nivel global și regional, subliniind impactul semnificativ pe care încălzirea globală îl are asupra mediului și societății. În continuare vom examina evoluția temperaturilor, a stresului termic și fenomenelor meteorologice extreme din România în vara ce tocmai a trecut, o perioadă marcată de cele mai ridicate temperaturi înregistrate până în prezent, atât la nivel național, cât și european.

O analiză recentă a ciclonului extratropical Boris, care a provocat inundații devastatoare în Europa Centrală și de Est cu ramificatii si in Romania, confirmă ceea ce specialiștii din întreaga lume avertizează de ani de zile: schimbările climatice influențate de activitatea umană duc la schimbări în caracteristicile fenomene meteorologice extreme. 

În România în iulie 2024 au fost raportate 226 fenomene meteorologice ce au inclus furtuni cu vânt intens, căderi de grindină de mari dimensiuni și precipitații intense.

Sunte verile mai calde acum? Oare e mai greu sa rezistăm valurilor de căldură? Datele arată că numărul de ore cu stres termic au crescut pentru toate regiunile din România. Astfel, regiunile din vestul și sudul României au mai mult de 350 de ore de stres termic pe an.

Recordul de temperatură din iunie 2024 marchează cea de-a 13-a lună consecutivă cu recorduri lunare