În România aproape 4 milioane de persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul zilei, aproape 3 milioane se confruntă cu un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul nopții.

Din păcate această expunere poate avea efecte grave asupra sănătății, cum ar fi cele asupra inimii și a sistemului circulator cauzate de efecte fiziologice și emoționale pe termen lung, precum și de o reducere a calității somnului.

O rezervă naturală pe care s-o putem valorifica după bunul plac, fără consecințe usturătoare este lignina, care intră în compoziția plantelor, conferindu-le rezistență la diferiți factori de stres.

Lignina e o Cenușăreasă a biomasei obținute din plante: e adesea considerată un deșeu și arsă pentru producerea de energie în alte procese industriale.

Însă ea poate avea super-puteri, cu costuri reduse pentru planetă: se transformă în medicamente, substanțe organice scumpe sau asfalt pentru drumuri județene.

Pământul a depășit recent 1,5 grade Celsius de încălzire globală față de nivelurile preindustriale, potrivit datelor furnizate de Serviciul Național de Meteorologie din Marea Britanie. Acesta este un prag critic despre care oamenii de știință din domeniul climei avertizează de mult timp că ar putea aduce efecte ireversibile dacă ar fi depășit.

Pentru mulți dintre noi, ninsoarea din zilele de Crăciun definește sărbătorile de iarnă. Dar parcă avem din ce în ce mai puține ninsori comparativ cu deceniile anterioare — nu doar în ziua de Crăciun, dar în general, în timpul iernii.

Dacă observația este corectă, ar trebui să existe o schimbare pe termen lung în grosimea stratului de zăpadă?

În contextul actual al schimbărilor climatice – unde contribuie și fluctuațiile de temperatură, dar și secetele și inundațiile – eroziunea solului se întâmplă accelerat: proiecțiile arată că procesul se va accentua cu 13-22.5% în UE până în 2050.

Totodată,  cercetătorii preconizează că această pierdere a solului va fi mai mare în Europa centrală și de nord, unde în unele zone pot fi pierderi de până la 100%. Astfel, aceasta devine o problemă de mediu urgentă în Carpați, care compromite deja biodiversitatea și habitatele naturale și pe care o analizăm pe larg în acest articol.

Este foarte important să înțelegem detaliile efectului de seră, că să vedem cât este contribuția dioxidului de carbon la încălzirea globală. Mai mult, aflăm cum ține atmosfera de cald Pământului şi cât de important este rolul dioxidului de carbon.

Prima lună de toamnă a fost extrem de caldă în Europa dar și în România. Potrivit datelor furnizate de Copernicus, septembrie 2023 a fost la nivel global cea mai caldă lună septembrie începând cu 1940.

Este adevărată încălzirea globală? Sunt verile mai calde? Dacă da, ce are de-a face omul în toată povestea și cât e un proces natural al Pământului? În articolul de mai jos căutăm împreună o parte din răspunsuri.

Pentru asta, ne uităm îndeaproape la dioxidul de carbon și explorăm felul în care modifică el, mai ales de 200 de ani încoace, compoziția atmosferei.

Anul 2022 a fost al doilea an ca severitate din Uniunea Europeană în ceea ce privește distrugererile cauzate de incendiile de vegetație, cu peste 800.000 de hectare afectate de incendii. Spania, România și Portugalia au fost afectate în cea mai mare măsură.

Datorită încălzirii atmosferice, respectiv umidității crescute, în viitor vom observa în general mai puține furtuni cu grindină dar când acestea se vor produce grindina va fi de mari dimensiuni.

Din 1989 până în 2017, nivelul oceanului planetar a crescut cu 10 cm. Chiar dacă creșterea nu pare mult, abia ajungându-ne pană la nivelul gleznei, raportată la suprafața Oceanului Planetar, înseamnă un surplus de 36,000,000,000,000,000 litri de apa, adică 36 de catralioane de litri de apă sau 144 de milioane de piscine olimpice pline cu apă.

Pentru combaterea efectelor eroziunii costiere se investesc sume considerabile la nivel mondial. Se construiesc protecții de țărm, se alimentează și se lărgesc plajele, totul pentru a ne recâștiga zonele de coastă.

Schimbările climatice contribuie semnificativ la intensificarea eroziunii, prin modificări ale regimului valurilor, tipologiei furtunilor sau alterări ale tiparelor de precipitații.

Cum putem fi permanent informați, astfel încât să luăm deciziile corecte în timp util?

Apele din jurul Marii Britanii și Irlandei au fost recent afectate de un val de căldură marină de categoria 4 (extremă), în condițiile în care în Oceanul Atlantic de Nord continuă să se înregistreze o căldură extraordinară. În lunile următoare vom avea o imagine mai clară a impactului acestor valuri asupra ecosistemelor. Între timp, înțelegem cât de frecvent este acest fenomen.

Chiar dacă suntem într-o perioadă de încălzire, e important să ne uităm la perioadele reci din trecut, pentru că ne oferă un analog pentru a înțelege variabilitatea climatică, dar și relația dintre climă și societate.

Ce putem învăța de la trecut este migrarea din mediile vulnerabile, ajutor și suport pentru comunitățile afectate, precum și adaptarea la noile realități. Acesta ne arată că schimbările climatice din ultimele secole au consecințe profunde asupra civilizației și că nu ne ajută să le ignorăm.  

În 2022, temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1.2°C față de perioada preindustrială. Ce se va întâmpla dacă temperatura medie globală va continua să crească la valori de peste 2°? Care vor fi consecințele la scară globală pentru societatea noastră?

Temperaturile crescute schimbă tot mai mult iernile cu care eram obișnuiți acum 10-15 ani. În orașe ninge tot mai puțin spre deloc, apele nu mai îngheață ca înainte, iar gradele de afară ne fac să credem că intrăm în primăvară, nu că am fi în toiul iernii. Ce înseamnă asta pentru mediul în care trăim și cum ne schimbă calitatea vieții?

Datorită progreselor din cercetare, arată raportul LANCET, influența schimbărilor climatice asupra multor evenimente a fost cuantificată, iar o concluzie importantă este că avem nevoie de acțiuni urgente pentru a consolida rezistența sistemului de sănătate, pentru a preveni o escaladare rapidă a pierderilor de vieți omenești și pentru a proteja populația de efectele schimbărilor climatice asupra sănătății.

Tranziția energetică, fenomenele extreme ale acestui an și influența schimbărilor climatice asupra acestora, politici și strategii la nivel global pentru adaptarea, mitigarea și combaterea acestora, toate și multe altele au fost subiecte discutate în acest an.

Schimbările climatice și creșterea emisiilor de carbon pot duce la o scădere drastică atât a grosimii stratului de zăpadă din zonele montane cât și la reducerea zilelor cu zăpadă pe an.

Anul 2022 a fost unul al fenomenelor extreme în Europa. Valurile de căldură, perioadele cu secetă și incendiile de vegetație au avut un impact foarte mare în multe regiuni ale Europei în special în vara acestui an. Sunt fenomenele extreme o consecință a schimbărilor climatice sau a variabilității naturale? Pentru a putea răspunde la această întrebare vom analiza pe rând evoluția și impactul valurilor de căldură, perioadelor cu secetă și incendiilor de vegetație din 2022.