Castorii sunt o specie cheie în cadrul ecosistemelor naturale fiind supranumiți ingineri ai naturii pentru ingeniozitatea prin care construiesc un mozaic de habitate care rețin apă și extind zonele umede. Deși barajele lor par să incomodeze la prima vedere, această calitate este extrem de importantă în contextul creșterii numărului de furtuni , ploi torențiale sau perioadelor de secetă.

Situl vizat se află, îngrijorător, într-o zonă de protecție crucială pentru alimentarea apei și ar pune în pericol resursele de apă vitale pentru mii de persoane.

Cea mai spectaculoasă evoluție din sectorul energetic național al ultimilor ani este creșterea numărului de prosumatori. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energie spune că pe final de 2023 ne așteptăm la un număr de prosumatori de 10 ori mai mare față de începutul lui 2022. Dar este sistemului național pregătit să-i primească?

Analiza amprentei ecologice și a limitelor planetare transmite un mesaj clar. Trăim într-o perioadă fără precedent de depășire a resurselor globale. Cauzele și consecințele depășirii variază de la un loc la altul și de la un loc la altul, precum și între bogați și săraci, dar chiar și pentru cei foarte bogați nu există scăpare. Un element al acestei căutări este o mai bună înțelegere a relațiilor dintre economii și sistemele Pământului de care acestea depind.

Pentru a reduce risipa, sustenabiliza acest sector al barurilor și a elibera din presiunea pusă pe lanțurile de aprovizionare și sectoarele agricole a multor țări, nu am putea oare să consumăm (în mod responsabil) băuturi cu ingrediente produse la nivel local?

Că vorbim de dezastre naturale, de migrație climatică, de expunerea în fața unor valuri de căldură, femeile – mai ales cele din țări subdezvoltate și sărace, dar și din Europa – sunt mai vulnerabile. Asta, arată studiile, vine în spinarea secolelor de discriminare, de privare de drepturi și de inegalitate între sexe. Schimbările climatice nu fac decât să adâncească aceste diferențe.

În contextul crizei energetice, reducerea consumului de energie a devenit o preocupare majoră pentru majoritatea consumatorilor. La nivel european, cu un consum de numai 2,7 MWh pe cap de locuitor, România este ţara cu cel mai mic consum de energie. Chiar și în aceste condiții, comportamentul consumatorului trebuie să se adapteze la noile reglementări introduse în sistemul de taxare al energiei electrice.

Pentru a putea avea un impact la nivel global trebuie să acționăm la nivel local (chiar dacă ne ghidăm de acte legislative naționale sau internaționale). Neglijarea contextului local nu face decât să întârzie tranziția și să reducă din eficiența măsurilor propuse.

2023 va fi un an încărcat cu evenimente, conferințe și summit-uri ce vor actualiza actualele măsuri și angajamente și posibil introduce noi politici.

Tranziția energetică, fenomenele extreme ale acestui an și influența schimbărilor climatice asupra acestora, politici și strategii la nivel global pentru adaptarea, mitigarea și combaterea acestora, toate și multe altele au fost subiecte discutate în acest an.

Cânepa este una din puținele plante care pot crește oriunde, în orice climat. Nu are nevoie de îngrășăminte sau pesticide și luptă în mod natural împotriva bolilor și buruienilor. De asemenea este un fitoremediator natural (curăță toxinele din sol) și poate reduce semnificativ poluarea chimică. Necesită mai puțină cantitate de apă; rădăcinile adânci deschid solul și îl îmbunătățesc pentru culturile viitoare. Cânepa necesită o treime din cantitatea de apă cerută de bumbac și culturi similare, deci reprezentând o alternativă mai sustenabilă.

COP 27 a ajuns la final iar în acest sumar prezentăm realizările și eșecurile celei mai importante conferințe climatice a anului 2022.

Greenwashingul apare atunci când companiile nu plănuiesc să facă cel mai important lucru pentru a ajunge la net zero, și anume să își schimbe modul de funcționare astfel încât să emită mai puțin.

În schimb, se bazează exclusiv pe investiții în proiecte care reduc emisii în altă parte, în afara „bucătăriei” lor.

Cel mai important indiciu ca să depistăm greenwashingul este răspunsul la întrebarea asta: se schimbă ceva în companie, atunci când compania promite ceva?

Anul 2021 a fost numit Anul European al Căilor Ferate iar toți ochii sunt ațintiți (inclusiv în România) asupra industriei feroviare de transport când vine vorba de inovație, sustenabilitate și noi tehnologii.

Investind în căile ferate din România prin PNRR, în acest deceniu avem o șansă importantă de a ecologiza acest segment de transporturi, reduce emisiile GES și poluarea.

Valurile de căldură, secetele și inundațiile amenință aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, oamenii de știință din domeniul climei avertizează asupra eșecului mai multor grânare ale planetei.

Devalorizarea monedelor cripto din ultimele săptămâni (prăbușirea activelor cripto) la cel mai mic nivel din ultimii ani reprezintă, așadar, un moment oportun pentru a deschide o discuție nu doar despre volatilitatea acestor instrumente și impactul lor social, ci și despre impactul lor climatic: încotro ne poate duce investirea banilor în mecanisme neprietenoase cu tranziția energetică?

Evenimentele meteo extreme, eroziunea plajelor, pierderea biodiversității sau valurile de căldură extremă pot afecta sectorul turistic balnear pe termen mediu și lung.

Parlamentul European ar trebui să voteze în 7 Iunie pentru ca toate autoturismelor și autoutilitarelor noi, începând din 2035 să nu producă emisii de CO2.

România a ratat toate țintele asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană atunci când vine vorba de sistemul de management a deșeurilor. Deși poate fi tentant să credem că lipsa resurselor e cauza principală a acestei nereușite, adevărul e mai complex și are mult de a face cu structura administrativă curentă.

Pentru a limita creșterile temperaturii globale la 1.5°C va trebui să ajungem la zero emisii nete de dioxid de carbon la începutul anilor 2050 și să atingem vârful emisiilor către 2025.