Pentru a reduce risipa, sustenabiliza acest sector al barurilor și a elibera din presiunea pusă pe lanțurile de aprovizionare și sectoarele agricole a multor țări, nu am putea oare să consumăm (în mod responsabil) băuturi cu ingrediente produse la nivel local?

Sunt bune sau rele? Putem renunța la utilizarea lor? De ce sunt tot mai serios reglementate? Cum funcționează și ce impact asupra mediului au? Pesticidele - un bine în rău sau un rău în bine?

Cânepa este una din puținele plante care pot crește oriunde, în orice climat. Nu are nevoie de îngrășăminte sau pesticide și luptă în mod natural împotriva bolilor și buruienilor. De asemenea este un fitoremediator natural (curăță toxinele din sol) și poate reduce semnificativ poluarea chimică. Necesită mai puțină cantitate de apă; rădăcinile adânci deschid solul și îl îmbunătățesc pentru culturile viitoare. Cânepa necesită o treime din cantitatea de apă cerută de bumbac și culturi similare, deci reprezentând o alternativă mai sustenabilă.

Conform raportului modial ONU privind dezvoltarea apei World Water Development, consumul de apă din întreaga lume crește cu 1% în fiecare an din 1980. Aproximativ 40% din populația mondială suferă de lipsa apei. Conform unei estimări, până în 2050, aproximativ una din patru persoane va locui într-o țară cu deficit de apă.

Apa deține un rol extrem de important pentru existența și susținerea vieții pe Pământ, fiind și o componentă a ecosistemului global.

Aceasta este o resursă care, nu numai că satisface nevoile de bază ale populației, dar se constituie și în cheia pentru dezvoltare pe diverse planuri, susținând economia prin agricultură, pescuit comercial, generarea energiei, industrie, transport maritim și turism.

Deși s-ar putea crea iluzia existenței din abundență a acestei resurse prețioase, mai puțin de 1% din totalul resurselor de apă dulce este disponibilă. 

Whisky-ul reprezintă o băutură cu un caracter aparte datorită multor factori implicați în producție, a metodelor de producție și a legilor foarte stricte, mai ales în Scoția. Schimbările climatice vor avea un impact asupra producătorilor care vor fi nevoiți să găsească metode adaptare în fața variilor evenimente precum un secete, inundații și creșterea nivelurilor mărilor.

Datele studiul publicat în 2019 realizat de un grup de cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea din Adelaide arată că în România, aruncăm circa 13% din carnea și 17% din restul alimentelor…

Majoritatea culturilor modificate genetic (MG) au fost dezvoltate pentru rezistentă la ierbicide, atacul insectelor dăunătoare sau ale diverselor boli cauzate de agenți patogeni (viruși, bacterii, fungi). În ultimul timp însă, datorita accelerări încălzirii globale, cercetarea a început să se concentreze mai mult asupra…

Un număr din ce în ce mai mare de producători și consumatori nemulțumiți de sistemul de producție, prelucrare și distribuție pe scară largă a alimentelor sunt în căutarea unei alternative pentru restabilirea piețelor alimentare locale. Rezultatele unei cercetări…

O algă roșie (Asparagopsis armata) ar putea contribui la procesul de digestie al bovinelor printr-o enzimă ce ar reduce emisiile de metan biogenic cu peste…

Amprenta ecologică măsoară impactul pe care oamenii il au asupra naturii. Practic, putem vorbi de cerere și de ofertă. Cererea reprezintă cât de mult, noi, oamenii, luăm din natură. Oferta este cantitatea de resurse naturale (bioresurse) pe care natura le poate…

Conform unui studiu publicat de cei de la Imperial College London. Fiecare halbă (568 ml în UK) de bere cauzează 700 grame emisii de carbon. La prima vedere nu pare mult, însă…

Relația dintre alimentație și schimbările climatice este foarte complexă și are multiple aspecte. Pe de o parte, sistemul alimentar global este responsabil pentru o parte semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră, prin producția de alimente, transportul, procesarea și ambalarea acestora. Pe de altă parte, schimbările climatice afectează sistemul alimentar în moduri diverse, prin schimbarea condițiilor climatice și a impactului asupra culturilor, prin creșterea frecvenței și a intensității evenimentelor extreme, precum secete, inundații sau furtuni.