De Paște putem reduce risipa alimentară cu beneficii pentru mediu și pentru bugetul personal
Paștele care bate la ușă se va traduce în mese îmbelșugate și cu multe posibile resturi alimentare, care ar putea fi evitate. Risipa alimentară nu înseamnă pierderi numai pentru mediul înconjurător, ci și pentru fiecare dintre noi.
Conform Eurostat, România este pe locul 9 în Europa la risipă alimentară, iar 95% din risipa alimentară a țării derivă din orașe. Asta în contextul în care 60% din familiile de la sate abia își permit o masă pe zi, iar aproximativ 5 milioane de români trăiesc în risc de sărăcie.
Un alt studiu arată cum cheltuim pe hrană aproximativ 40% din venituri şi aruncăm 33-50% din ea. Practic, din trei plase de cumpărături, cel puțin una este irosită. Cum putem reduce această risipă de sărbători și de ce contează?
Categorii de articole
Despre schimbările climatice: ChatGPT vs oamenii de știință
ChatGPT este un chatbot de inteligență artificială (AI) dezvoltat de OpenAI și lansat în noiembrie 2022 și a stârnit curiozitate și multe întrebări deopotrivă în comunitatea științifică.
Așadar ne-am gândit la un experiment unde întrebăm ChatGPT despre câteva teme climatice și să comparăm/ contrastăm răspunsurile date cu cele ale unui cercetător.
Cum sunt reflectate schimbările climatice în mentalul colectiv?
Felul în care oamenii percep dovezile științifice legate de schimbările climatice devine relevant când vorbim despre motivarea sau demotivarea acestora să se implice în aceste tipuri de activități.
Subiectul schimbărilor climatice a devenit unul din cele mai mediatizate la nivel global iar media a devenit un important actor ce “validează” știința din spatele schimbărilor climatice. Drept urmare știința în sine a devenit mai expusă criticilor.
Cateva date și idei despre 2021 - o fundație pe care ar trebui să construim în 2022.
De la creșterea temperaturii medii globale, la niveluri în creștere a gazelor cu efect de seră, fenomene meteo extreme, incendiile din zona mediteraniană sau inundațiile fără precedent din Europa de Vest, anul 2021 confirmă din păcate…
5 întrebări importante pe final de an
Propunem să ne gândim la 5 întrebări importante din punct de vedere a mediului, climei și sustenabilității la care putem reflecta în perioada sărbătorilor de iarnă, și anume:
Pot vota cu banii mei pentru un mediu mai bun?
De ce sunt schimbările climatice sunt noul arhitect…
De la net zero înapoi de unde am plecat?
Companiile de combustibili fosili sunt sub presiune: rezervele de petrol sunt în scădere, iar obiectivele de decarbonizare sunt din ce...
Tranziția energetică – o ambiție irealizabilă?
Tot mai des auzim angajamentul autorităților Europene și Române de a reduce poluarea cu CO2 și crește generarea energiei din surse verzi. Ambițiile politice sunt susținute și de evoluțiile tehnologice care par să avanseze tot mai mult generarea din surse verzi. Totuși, în același timp…
Educația pentru mediu în România – o provocare deschisă
Sistemul de învățământ din România este deficitar. Avem la dispoziție o mulțime de indicatori și studii care, luate împreună, susțin ferm această afirmație. Abandonul școlar are valori dintre cele mai ridicate din UE, aproape jumătate dintre tineri sunt…
Complicata relație dintre ce mâncăm și climă (I)
Relația dintre alimentație și schimbările climatice este foarte complexă și are multiple aspecte. Pe de o parte, sistemul alimentar global este responsabil pentru o parte semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră, prin producția de alimente, transportul, procesarea și ambalarea acestora. Pe de altă parte, schimbările climatice afectează sistemul alimentar în moduri diverse, prin schimbarea condițiilor climatice și a impactului asupra culturilor, prin creșterea frecvenței și a intensității evenimentelor extreme, precum secete, inundații sau furtuni.
Cum era vremea pe la 1900 și de ce e important să înțelegem fenomenele meteo din acea perioadă?
Înțelegerea fenomenelor meteo din trecut poate oferi o perspectivă mai largă asupra schimbărilor climatice și a evoluției climei pe termen lung. Din acest motiv, există un interes crescut în analiza datelor meteorologice din trecut și a schimbărilor climatice din ultimele secole.
Schimbările climatice și încălzirea globală - de ce contează diferențele și care sunt evidențele empirice?
Încălzirea globală este un fenomen care se întâmplă la nivel mondial și este cauzată de acumularea de gaze cu efect de seră în atmosferă. Acest fenomen are un impact global, afectând clima planetei în ansamblu.
Schimbările climatice: adevăr sau ficțiune? Partea 2.
Creșterea nivelului mării, topirea ghețarilor și creșterea frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, sunt doar câteva efecte dezastruoase qle schimbărilor climatice.
Cercetările arată că schimbările climatice sunt mult mai rapide și mai severe decât cele observate în trecut și că acestea sunt cauzate de activitățile umane.
Schimbări climatice – adevăr sau ficțiune? Partea 1.
Schimbările climatice sunt un fapt bine stabilit și real. Cercetările științifice și observațiile empirice arată că există o creștere a temperaturilor medii globale și a nivelului mărilor, în special în ultimii ani. Acest fenomen se datorează în mare parte emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din activitățile umane, cum ar fi arderea combustibililor fosili și defrișarea masivă.
Efectele schimbărilor climatice sunt deja vizibile în întreaga lume, de la creșterea frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi uraganele, inundațiile și secetele, la schimbarea modelelor de migrație a animalelor și a vegetației. Aceste efecte au și un impact asupra oamenilor, prin creșterea riscului de boli, pierderea habitatelor și scăderea siguranței alimentare.
Suntem încântați să comunicăm argumentele științifice despre schimbările climatice împreună cu:
