Apa sau Piatra? Cum O Carieră din Buzău Riscă să Secătuiasca Resursele Locale de Apă
Într-o mișcare care i-a lăsat profund îngrijorați pe locuitorii din comunele Pietroasele si Merei din Buzău, planurile pentru o nouă carieră uriașă de peste 60 de hectare de pe vârful dealului Istrița, care va furniza materiale pentru construcții si drumuri, au fost dezvăluite recent. Situl vizat se află, îngrijorător, într-o zonă de protecție crucială pentru alimentarea apei și ar pune în pericol resursele de apă vitale pentru mii de persoane.
Pe viitor, resursele de apa vor fi si mai prețioase în această zonă a României. Conform proiecțiilor modelelor climatice, în sud-estul României, toți indicatorii de apă vor suferi modificări negative în viitorul apropiat: reîncarcărea pânzei freatice, precipitațiile, debitul râurilor de suprafață.
Dar amenințările nu se opresc aici. Patrimoniul cultural și viticol al regiunii este, de asemenea, în pericol. Exploatarea carierei ar genera o serie de probleme ecologice, inclusiv poluare fonică și aeriană, precum și un trafic de mare tonaj intens care ar perturba viața localnicilor.
Conflictul care a izbucnit în această regiune reflectă o luptă mai amplă între conservarea valorilor naturale și culturale și presiunile dezvoltării, evidențiind o problemă care transcende cazul specific și vorbește despre un dialog necesar între dezvoltare și durabilitate.
Este esențial ca legislația privind zonele protejate să fie respectată cu strictețe. Instituțiile responsabile nu ar trebui să elibereze avize pentru o astfel de exploatare ce contravin nu doar normelor legale, dar și voinței comunității locale. Opoziția localnicilor față de acest proiect nu este doar un semnal de alarmă, ci și un apel la acțiune pentru a păstra integritatea și sustenabilitatea mediului în care trăiesc.
Necesitatea materiilor prime
România se află într-o etapă de dezvoltare accelerată, cu proiecte majore de infrastructură care încep să lege regiunile istorice ale țării prin intermediul autostrăzilor. De impactul ecologic al acestor lucrări se vorbește mai puțin, cu toate ca problemele create atât la nivel local cât si regional sunt semnificative. Carierele de nisip, care furnizează materiale esențiale pentru construcția de drumuri și alte structuri, au început să invadeze albiile râurilor, perturbând ecosistemele acvatice, reducând calitatea apei și punând în pericol infrastructura locală. La scară mai mare, extracția de nisip din albiile râurilor și a fluviilor a fost legată de intensificarea proceselor erozionale a deltelor, care sunt deprivate la coastă de milioane de tone de nisip care de altfel ar fi hrănit plajele. Pe teritoriul României se cunoaște prea puțin impactul cumulat al acestor intervenții.
Un alt tip de cariere, cele specializate în exploatarea pietrei, furnizează material necesar în construcții și pentru fundațiile autostrăzilor și drumurilor. Aceste exploatări nu sunt fără riscuri. Ele pot pune în pericol resursele de apă locale, uneori chiar în zone protejate, și pot avea efecte negative asupra stabilității terenurilor. Pe lângă acestea, impactul asupra peisajului și nivelurile crescute de zgomot și praf sunt de asemenea motive de îngrijorare. În acest context, este necesar sa înțelegem cum putem să ne asigurăm că nu sacrificăm patrimoniul natural și cultural în numele progresului.
O carieră în zona Pietroasele - un exemplu de conflict de mediu ce afectează resursele de apă comunitare
Conform memoriul tehnic al proiectului, cariera este planuită a fi amplasată peste un Perimetru de protecție Hidrogeologică, al sursei de apa Ciuhoiu, așa cum se poate observa pe hartă. Acest lucru ar putea avea consecințe devastatoare asupra resurselor de apă din zonă. Conform legislației, aceste zone sunt protejate și este interzisă amplasarea de cariere de piatră, precum și orice alte lucrări care ar putea afecta stratul protector al acviferului. Compania de Apă S.A. Buzău, în calitate de proprietar al infrastructurii de alimentare cu apă a adus la cunoștință acest fapt Primăriei Comunei Merei și Agenției pentru Protecția Mediului Buzău. Memoriul tehnic al exploatării nu menționează niciun impact asupra acestor resurse sau suprapunerea cu aceasta zona protejată. Perimetrul de exploatare se suprapune și cu zona de protecție a sitului arheologic Câlțești–Vladimirescu din epoca bronzului, care nu a fost încă suficient cercetat.
În plus, se estimează extracția a 43 de milioane de tone de piatră într-o perioadă de 20 până la 300 de ani. Materialul extras ar urma să treacă cu camioanele prin sate, pe lângă casele oamenilor și să intersecteze Drumul Vinului, un important traseu al turismului oenologic românesc. Acest proiect este justificat prin necesitatea construcției Autostrăzii Moldovei, dar tinand cont de durata lui extinsă și de volumele plănuite a fi extrase, acesta nu va fi singurul scop (de altfel în memoriu se specifica utilizarea materialului extras pentru diverși agenţi economici ce activează în domeniul materialelor de construcţii sau în agricultură).
De asemenea, deși memoriul menționează în mod repetat o suprafață de exploatare de 6,73 ha, informație preluată și de media locală, coordonatele efective indică o suprafață de 62,5 hectare, de aproape zece ori mai mare, putând deveni una dintre cele mai întinse ca suprafaţă din ţară.
Zona de exploatare a carierei care se va desfasura pe 62.5 ha. Aceasta se suprapune aproape în totalitate peste Perimetrul de protecție Hidrogeologică Ciuhoiu și parțial peste zona de protecție a sitului Câlțești – Vladimirescu. Exploatarea este delimitată la sud de un versant instabil predispus la alunecări de teren care pot fi reactivate. Drumul de legatură propus traversează traseul turistic Drumul Vinului.
Cișmelele de altădată: Criza apei nu e noua
În satul Dara și în localitățile din jur, populația se alimenta de la cișmelele publice, cioplite în piatră, amplasate la interesecția de drumuri. Ele aduceau apă și viață comunității, mai ales în timpul verilor secetoase. Sătenii, stăteau la coadă ore în șir, atunci când apa care curgea din cișmele se reducea uneori la un simplu fir din cauza condițiilor de secetă.
Verile sunt mai tot timpul secetoase aici. Astăzi, cișmelele tradiționale au fost înlocuite cu sisteme moderne de alimentare cu apă. Cu toate acestea, problema lipsei de apă persistă. Consumul a crescut, iar rezervoarele și sistemele de alimentare cu apă se confruntă cu probleme crescânde. Pe măsură ce schimbările climatice își fac simțită prezența, regiunea devine din ce în ce mai aridă.
Criza apei pe care nu o vedem venind
Un indicator crucial al sănătății resurselor noastre de apă este "reîncărcarea apelor freatice". Conform ultimelor date de la Serviciul de Schimbări Climatice al Uniunii Europene – Copernicus am analizat proiecțiile hidrologice pentru România, cu un accent special pe județul Buzău și comunele Pietroasele și Merei. Rezultatele sunt îngrijorătoare: ne așteptăm la o scădere semnificativă a resurselor de apă în viitorul apropiat.
Reîncărcarea apelor freatice se referă la procesul prin care apa de suprafață pătrunde în sol și ajunge la nivelurile de apă freatică, completând astfel rezervele de apă. Acest proces este esențial pentru menținerea echilibrului hidrologic și pentru asigurarea disponibilității apei în perioadele de secetă. Zonele din nord-vest și centru ale țării vor experimenta o scădere sub 10%, dar sud-estul României va fi cel mai afectat, cu o scădere de până la 40%. Județul Buzău se va număra printre cele mai afectate, cu modificări de peste 20% în zonele de câmpie și în afara arcului carpatic.
Aridizarea nu este doar un subiect de discuție; este o realitate cu care ne confruntăm deja. Este imperativ să valorizăm această resursă vitală și să începem să ne adaptăm la noile condiții.
Schimbarea (%) în gradul de reîncărcare al apelor freatice pentru 2050. Regiunile din sud-estul României vor fi cele mai afectate.
La baza indicatorului de reîncărcare al apelor freatice stau două variabile cruciale: precipitațiile, care alimentează acviferele, și temperatura, care influențează rata de evaporare.
Din păcate, prognoza climatică a precipitațiilor nu este favorabilă pentru locuitorii din Sud-Estul României. Această regiune se va confrunta probabil cu o scădere ușoară a nivelului precipitațiilor (1-5%). În schimb, regiunile din nord, centru și vest sunt mai puțin afectate.
Din punct de vedere al temperaturilor, ultimele date arată ca luna Septembrie a fost cu 1.72°C mai caldă la nivel global comparat cu valorile preindustriale. Această anomalie a temperaturii este aproape dublă față de recordurile anterioare. Se pare că ne îndreptăm spre cel mai pesimist scenariu, în care efectele schimbărilor climatice ar putea fi și mai negative decât prezentate de datele din acest articol. Temperaturile sunt în creștere și clima este în schimbare, ceea ce face deja ca strugurii de poalele dealului Istrița să fie culeși mai devreme.
Schimbarea (%) în cantitatea precipitațiilor în România pentru anul 2050. Din nou, regiunile din sud-estul României vor fi cele mai afectate.
Cariera propusă nu este doar un atac asupra mediului, ci și o amenințare la adresa comunității, securității și economiei locale. Nu vorbim doar despre un dezechilibru natural, ci și despre un impact cultural puternic. Drumul de acces al carierei va traversa satele, aducând un trafic constant de camioane încărcate cu pietre, cu toate riscurile de siguranță și disconfortul asociat. Costurile ascunse nu pot fi ignorate. Valoarea proprietăților va scădea inevitabil, afectând proprietarii de case și descurajând investițiile viitoare sau atragerea de noi rezidenți. În plus, prezența carierei ar putea inhiba dezvoltarea durabilă și turismul care va depinde de resursele de apă, sectoare care oferă beneficii economice pe termen lung fără a compromite mediul sau calitatea vieții. De notat este mobilizarea comunităților din Pietroasele și Merei unde aproape 1000 de semnături au fost strânse în două petiții depuse la Agenția de Protecție a Mediului Buzău anul acesta.
Un semnal de alarmă
Într-o epocă în care schimbările climatice aduc amenințarea aridizării în sud-estul României, protejarea resurselor de apă nu este doar o opțiune, ci o necesitate urgentă. Nu vorbim doar despre statistici și grafice; scăderea precipitațiilor și creșterea temperaturilor se traduc în realitate prin secetă, lipsa apei potabile și presiune asupra agriculturii. În acest cadru, orice proiect care riscă să epuizeze sau să polueze resursele noastre de apă, fie că e vorba de o carieră sau de alte exploatații, devine o amenințare existențială pentru regiune.
Este esențial ca instituțiile statului să fie riguroase în aplicarea legilor de protecție a mediului. Dezvoltarea economică nu poate și nu trebuie să se facă pe seama degradării resurselor vitale de apă.
Orice proiect cu impact major asupra mediului trebuie să respecte nu doar legile și zonele protejate, ci și voința comunităților locale. Dreptul la proprietate nu poate și nu trebuie să primeze asupra dreptului la apă curată și la sănătate al cetățenilor.
Update:
Recent, am primit un răspuns oficial de la Compania de Apă S.A. Buzău în urma unei solicitări adresate. Se confirmă faptul că apa potabilă din perimetrul de protectie Hidrogeologica sursa Ciuhoiu este utilizată pentru alimentarea mai multor localități din cadrul UAT Merei. Această apă, de calitate superioară, contribuie semnificativ la necesarul de apă din zonă, acoperind aproximativ 40% din cerințele totale de apă potabilă ale locuitorilor. Această informație subliniază importanța resurselor de apă din regiune și nevoia de a le proteja în fața oricăror potențiale amenințări.
Notă : Detalii despre proiecțiile climatice.
Datele privind prognoza climatica sunt descarcate de la Serviciul de Schimbări Climatice al Uniunii Europene – Copernicus. Serviciul este implementat de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF) în numele Comisiei Europene. Misiunea sa este de a sprijini politicile de adaptare ale Uniunii Europene și atenuare a efectelor schimbărilor climatice, oferind informații coerente și autorizate despre schimbările climatice.
Am ales perioada 2050 (care reprezintă o medie pentru 2035-2065), pentru că este un viitor mai apropiat. Datele pentru 2080 arată și mai sumbre, cu reduceri de două ori mai mari.
Datele sunt o medie dintre două scenarii de emisii de dioxid de carbon (CO2) – RCP 2.6 (emisii viitoare scăzute) și RCP 8.5 (emisii viitoare crescute), și o medie între 5 modele climatice diferite care susțin rezultate similare.
A obținut un doctorat în cotutelă în 2019 de la Universitatea din București și Universitatea Aix-Marseille în Franța în care a studiat interacțiunile hidrodinamice la gurile de vărsare ale Dunării. În prezent derulează un proiect la un institut din Franța finanțat de Agenția Spațială Franceză (CNES) în care analizează efectul schimbărilor climatice și al creșterii nivelului mării asupra deltelor globului cu ajutorul datelor satelitare și al modelelor numerice.
