Viabilitatea sistemelor de încălzire centralizată rămâne o provocare majoră, în special în fața politicilor de decarbonizare, dar se poate întrezări și o oportunitate. Prin implementarea unor politici clare, investiții în tehnologii moderne și integrarea surselor regenerabile de energie, România poate deschide calea către un sistem urban de încălzire sustenabil.

Analizând rapoartele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) și concluziile summit-urilor recente, se observă un interes tot mai mare pentru dezvoltarea energiei solare la nivel global. În special, raportul EMBER indică o creștere semnificativă a ponderii energiei solare în mixtul energetic global, susținută de investiții record și subvenții guvernamentale. Summit-urile internaționale, precum Forumul Economic Mondial de la Davos și COP29, au pus un accent deosebit pe accelerarea tranziției energetice, iar numeroase țări și-au anunțat noi planuri de investiții în energie regenerabilă. Cu o combinație de politici de sprijin, avansuri tehnologice și cerere crescută, sectorul energiei solare este pregătit să joace un rol esențial în tranziția energetică globală, iar acest an poate fi unul determinant.

Pe măsură ce iarna se instalează și zăpada începe să acopere peisajul, mulți proprietari cu panouri solare recent instalate se întreabă dacă sistemul lor va continua să producă electricitate. O întrebare care predomină este: funcționează panourile solare atunci când sunt acoperite cu zăpadă?

O simplă simulare de cost ne arată că pentru 100 cicluri de spălare, o mașină de spălat clasa G va consuma cu 100 RON mai mult decât o mașină clasa A. Pentru un aparat frigorific clasa F costul lunar asociat poate fi de până la de 3 ori mai mare față de un aparat de aceeași capacitate de clasă A. În acest context, deși nu par într-atât de relevante la prima vedere, clasele energetice și modul în care utilizăm electrocasnicele pot avea un impact semnificativ asupra bugetului familial.

Tratatul privind Carta energiei (ECT) pare un tratat ca multe altele, menit să asigura predictibilitatea investițiilor și să promoveze cooperarea internațională.

Totuși, acesta vine cu o serie de vulnerabilități și posibile riscuri pentru agenda climatică globală și eforturile de decarbonizare a economiei Europene.