COP 29 organizat în acest an la Baku s-a încheiat cu mai multe întrebări decât răspunsuri. Sloganul de început — În solidaritate pentru o lume verde — a arătat ceva diferit, în contextul în care finanțarea adaptării și mitigării efectelor schimbărilor climatice, un punct cheie al acestei conferințe, din nou s-a dovedit a fi un efort timid și insuficient în față provocărilor la nivel global, mai ales al statelor vulnerabile, pentru următoarele decenii.

Pentru România, COP29 aduce în prim-plan aspecte critice atât pentru obiectivele climatice, cât și pentru securitatea energetică și dezvoltarea economică durabilă. România este implicată în diverse inițiative ce vizează creșterea capacităților de producție a energiei regenerabile și nucleare, precum și pentru managementul carbonului și implementarea tehnologiilor de captare și stocare a acestuia. De asemenea, la COP29 vor fi dezbătute inițiative de cooperare regională menite să îmbunătățească interconectivitatea energetică între regiunea Mării Caspice și Europa de Sud-Est, oferind României noi oportunități de colaborare și consolidare a securității energetice.

Negocierile au fost extrem de dificile cu puține rezultate concrete.

Iar COP 28 nici nu se încheiase când a venit vestea că Azerbaijan — alt stat al cărei economii depinde preponderent de hidrocarburi și membru OPEC —, va fi gazdă COP 29. Speranțe rămân totuși pentru 2025, unde COP 30 din Brazilia lui Lula da Silva ar putea fi un moment istoric și definitoriu în lupta împotriva schimbărilor climatice.