Punctele climatice cheie ale anului 2025 și la ce trebuie să fim atenți
Conform recentului raport Copernicus Anul 2024 a fost cel mai cald an din istoria observațiilor meteorologice. Conform setului de date ERA5 furnizate de Copernicus Climate Change Service, în 2024 temperatura medie la nivel global a fost de 15,1°C, ceea ce înseamnă o diferență 1,6°C față de perioada de referință 1850–1900. Astfel, 2024 este primul an din istoria observațiilor meteorologie când temperatura medie globală depășește pragul de 1.5°C stabilit prin Acordul de la Paris din 2015. Comparativ cu recordul anterior stabilit în 2023, anul 2024 a fost cu 0,12°C mai cald. Începând cu luna iunie, fiecare lună a anului 2023 a fost mai caldă decât luna corespunzătoare din orice an anterior (1940–2022), iulie și augustul fiind cele mai calde înregistrate vreodată.
Însă contextul geopolitic actual, unul tulbure mai pretutindeni, escaladarea conflictelor militare și situația economică actuală prezintă provocări semnificative eforturilor globale, regionale și locale de a înregistra progrese notabile în acest domeniu. Așadar, prezentăm câteva puncte cheie unde trebuie să acordăm atenție.
Al doilea mandat al lui Donald Trump
Anul începe cu inaugurarea președinției lui Donald Trump, un actor politic cu un trecut complicat în ceea ce privește schimbările climatice. Printre cele mai importante măsuri ale acestuia din primul mandat a fost scoaterea Statelor Unite în afara Tratatului Climatic de la Paris în 2017 iar analiștii precizau că acest fapt va face mai dificilă atingerea de către lume a obiectivelor pe care și le-a stabilit în Acordul de la Paris. SUA contribuie cu aproximativ 15% la emisiile globale de carbon, dar reprezintă, de asemenea, o sursă semnificativă de finanțare și tehnologie pentru țările în curs de dezvoltare în eforturile acestora de a combate creșterea temperaturilor. Deja printre primele măsuri ale noului președinte american s-a numărat scoaterea SUA din Tratatul de la Paris, o decizie ce ar putea avea consecinte majore într-un context geopolitic fragmentat și măcinat de conflicte.
Un al doilea mandat Trump foarte posibil se va concentra pe reducerea și demontarea reglementărilor și politicilor deja în vigoare. În campania lui Trump, atât știința, cât și necesitatea unei politici climatice au fost puse sub semnul întrebării în mod repetat. Trump a numit IRA (Inflation Reduction Act) și multe dintre politicile existente „o înșelătorie verde”. Oficiali și consilieri ai campaniei par să sugereze că Trump ar reduce într-adevăr o mare parte din reglementările existente și ar facilita creșterea producției de combustibili fosili. Subvențiile pentru vehicule electrice, centralele electrice și limitele pentru poluarea cu metan sunt considerate a fi deosebit de vulnerabile sub o președinție Trump. Aceeași abordare ar fi probabil adoptată și în politica climatică internațională, făcând cooperarea constructivă cu China și alți mari poluatori mai dificilă.
Acest fapt nu va opri complet tranziția verde, dar o va încetini considerabil, având și implicații asupra politicii globale privind clima. De asemenea, politicile depind de echilibrul de putere din Congres, deoarece măsura în care un președinte în funcție poate schimba politici depinde decisiv de componența Congresului. Șansa ca republicanii să dețină președinția și cele două camere, scenariul cel mai negativ din perspectiva climei, este evaluată la aproximativ 30%.
Schimbările de politici ale unei administrații Trump ar fi atenuate de faptul că IRA (Inflation Reduction Act) este benefică economic pentru statele dominate de republicani, care ar presa pentru păstrarea subvențiilor în favoarea tranziției verzi. Merită observat și că Elon Musk este un susținător foarte vizibil pro-Trump, și în același timp un leader al tehnologiilor verzi. Paradoxal influența lui ar putea să contribuie la păstrarea subvențiilor privind tehnologiile pro-mediu. E notabil și că Vance, noul vice-președinte, a menționat posibilitatea impunerii unor bariere vamale condiționate de folosirea unor tehnologii verzi (taxe mari pentru produsele din țări cu tehnologii poluante).
Temperaturile globale și ce facem cu pragul de 1.5 celsius?
„Keep 1.5 alive” a fost strigătul de mobilizare al ONU timp de mai mulți ani, o referire la obiectivul de a se asigura că temperaturile medii globale nu depășesc cu mai mult de 1,5 grade nivelurile preindustriale. Consensul științific este că lipsa de acțiune ar avea consecințe catastrofale, mai ales pentru tarile costiere, cele cu economii emergente si mai ales națiunile insulare în curs de dezvoltare care ar putea dispărea sub ocean, odată cu creșterea nivelului mărilor. De altfel la ultimele conferințe COP, un exemplu foarte clar a fost emergența Alianței Insulelor Stat (AOSIS) din Pacific și Caraibe, unde chiar existența pe termen lung a unor state precum Tonga, Samoa, Haiti ar putea fi în pericol, în vreme ce economiile acestor state nu pot face față costurilor adaptării și mitigarii.
Conform datelor ultimului raport Copernicus, anul recent încheiat a fost unul extrem din prisma schimbărilor climatice și a efectelor acestora. Pentru prima dată începând cu 1940 toate zilele unui an au fost cu cel puțîn 1.25 celsius mai calde față de perioada de referință 1850-1900. Mai mult decât atât, în trei sferturi (274 zile) acele zile au fost cu 1.5 celsius mai ridicate, o statistică îngrijorătoare ținând cont de faptul că obiectivul Tratatului Climatic de la Paris din 2015 era menținerea temperaturii medii globale sub pragul critic de 1.5 până in 2100 pentru a putea într-un mod efectiv implementa măsuri de adaptare și mitigare la efectele schimbărilor climatice existente.
Cea mai mare încălzire de 1,6°C (față de perioada de referință 1850–1900) apare în setul de date Berkeley Earth, iar cea mai mică încălzire de 1,34°C în setul de date NOAA.
Această abatere a temperaturii medii globale pentru 2023 de 1,6°C (conform datelor ERA5) nu ar părea, la prima vedere, a fi una foarte mare. Dar la fel ca în cazul unui organism cuprins de febră unde fiecare zecime de grad contează și în cazul temperaturii medii globale orice creștere este importantă mai ales pentru că ne duce mai aproape de la limita 1,5–2,0°C stabilită prin Acordul de la Paris. - Dr. Bogdan Antonescu
Dincolo de a fi un simplu prag „psihologic”, depășirea valorii de 1,5°C are consecințe importante pentru sistemul climatic. Trebuie să remarcăm de asemenea că pragul stabilit prin Acordul de la Paris se referă la o încălzire pe termen lung mai degrabă decât la un an anume. Asta datorită faptului că ceea ce se întâmplă într-un anumit an poate include pe lângă încălzirea din cauze antropice (schimbări climatice cauzate de om) și variații climatice naturale pe termen scurt.
Depășirea valorii de prag de 1,5°C în 2024 reprezintă un momentul semnificativ și subliniază necesitatea de a continua monitorizarea atentă a tendinței pe termen lung. Pe măsură ce temperatura medie globală crește, depășirea pragului de 1,5°C într-un singur an devine un semnal critic care, deși nu marchează încă o trecere permanentă peste acest nivel, indică un viitor în care astfel de valori ar putea fi tot mai frecvente. În contextul obiectivelor Acordului de la Paris, ceea ce contează cu adevărat nu este neapărat un singur record anual, ci menținerea pe termen lung a temperaturilor peste acest praguri ceea ce pot declanșa efecte climatice ireversibile. De aceea, chiar și în fața unor depășiri temporare, e crucial să ne concentrăm pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pe dezvoltarea unor politici și tehnologii care să ne mențină, în mod sustenabil, sub acest prag.
COP 30 — Un al 11-lea ceas de acțiune climatică?
COP 30 ar putea reprezenta un moment de cotitură mai ales datorită faptului că ultimele 3 conferințe au avut loc în țări al căror economii depind de exporturile de hidrocarburi: Egipt, Emiratele Arabe Unite, Azerbaijan. Deși acestea au adus progrese în ceea ce privește finanțarea globală, COP 27,28 și 29 au fost presărate cu amânări, indecizii și nu au cristalizat o viziunea concretă cu angajamente ferme și bine definite.
COP 30 ar putea schimba situația datorită faptului că va avea loc într-una din cele mai importante economii globale care de asemenea adăpostește puncte critice esențiale precum Amazonul și pădurea amazoniană, unul din “plămânii” planetei. Președintele Brazilian Lula da Silva de asemenea reprezintă un actor global important în lupta împotriva schimbărilor climatice. În cadrul COP-urilor anterioare Lula declara intenția de:
a forma și consolida un “OPEC” al țărilor cu păduri tropicale
a reduce defrișările ilegale în Brazilia la 100% până în 2030
a crea Autoritatea pentru climă și Comitetul tehnico-științific pentru sprijinirea acțiunilor guvernului federal
a susține efortul serviciului de pompieri brazilian și a Armatei de apărare civilă în lupta împotriva incendiilor de vegetație ce amenință pădurile amazoniene
Alte puncte climatice cheie de urmărit în acest an:
23 Ianuarie Raportul EMBER: „Combustibilii fosili își pierd controlul asupra energiei din UE. La începutul „European Green Deal” în 2019, puțini au crezut că tranziția energetică a UE ar putea ajunge unde este astăzi; energia eoliană și solară împing cărbunele la margine și forțează gazul în declin structural. Deși tranziția la electricitate în UE a avansat mai rapid decât se aștepta cineva în ultimii cinci ani, progresele viitoare nu pot fi luate de bune. Producția trebuie să fie accelerată, în special în sectorul eolian, care s-a confruntat cu provocări unice și cu un decalaj tot mai mare în ceea ce privește producția. Cu toate acestea, realizările din ultimii cinci ani ar trebui să insufle încrederea că, cu un efort și un angajament continuu, provocările pot fi depășite și se poate realiza un viitor energetic mai sigur.” Dr. Chris Rosslow, analist EMBER
26 Ianuarie: Ziua internațională a Energiei Regenerabile
25-27 Februarie COP 16 (Biodiversitate) va avea loc la Roma, prioritatea este stabilirea unui angajament global concret în valuare de 200 miliarde USD anual pentru a proteja mediul înconjurător
Februarie 2025 Arabia Saudită va reduce exporturile petroliere către China
21-22 Aprilie SUA— Climate Action Summit
9-13 Iunie — Conferința Organizației Națiunilor Unite privind oceanele, Nice, Franta. Tema generală a conferinței este „Accelerarea acțiunilor și mobilizarea tuturor actorilor pentru conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor”. Conferința își propune să sprijine acțiuni suplimentare și urgente pentru conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine în vederea dezvoltării durabile
16-26 Iunie — Conferința de la Bonn privind schimbările climatice
23-31 Iulie — A 15-a reuniune a Conferinței părților contractante la Convenția Ramsar privind zonele umede (COP15), care oferă cadrul pentru conservarea și utilizarea zonelor umede și a resurselor acestora. Aproape 90% din statele membre ale ONU sunt părți contractante.
10-21 Noiembrie — COP 30, Belém, Brazilia.
Vlad Radu Zamfira
Master of Arts Archaeology & History (MA), Certificate of Postgraduate Studies Mediterranean & Venetian 16th century History (1559-1581) University of Aberdeen, Scotland). Subiecte: COP & istoricul acestuia, politici globale, în USA & EU referitoare la schimbările climatice și impactul acestora. Politici sustenabile în Scoția legate de industria berii, whisky-ului și producerea de energie regenerabilă. Arheologie costieră și impactul schimbărilor climatice asupra comunităților respective.