Importanța alegerilor din Statele Unite din 2022 pentru politicile de mediu
Pe 8 noiembrie 2022, Statele Unite vor avea alegeri intermediare (midterm elections) pentru cele două camere ale Parlamentului. Vor fi în competiția electorală toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților (The House) și 35 dintre cele 100 ale Senatului. Cât de importante sunt aceste alegeri din perspectiva politicilor de mediu, și care sunt șansele unor schimbări notabile?
Mai întâi, merită observat că politicile de mediu din Statele Unite au efecte notabile asupra întregii planete. În primul rând, importanța e dată de mărimea economiei și a ponderii ridicate din poluarea globală, de aproximativ 13% - în scădere continuă ca pondere din 1945, când reprezenta 56%, și în scădere continuă în valoare absolută din 2007.
Emisii (CO2) din combustibili fosili și industria (utilizare pământului nu este inclusă). Sursa: United States: CO2 Country Profile - Our World in Data
În al doilea rând, politicile de stimulare a dezvoltării și adoptării de tehnologii care reduc poluarea au efecte extinse, dincolo de granițele naționale. Un exemplu notabil este cel al producătorului de mașini Tesla, a cărui succes se datorează în parte subvențiilor, granturilor, scutirilor de taxe, în valoare de mai multe miliarde de dolari.
Nu în ultimul rând, Statele Unite joacă un rol major în adoptarea de politici climatice mai stricte la nivelul întregii planete. Acest fapt încurajează Uniunea Europeană, China și restul țărilor cu nivele ridicate ale emisiilor să își respecte promisiunile asumate prin tratate.
Într-un articol publicat pe Infoclima acum doi ani, discutam care sunt șansele ca alegerea lui Joe Biden să conducă la politici climatice cu efecte globale notabile. Am prezentat atunci câteva categorii de argumente în favoarea unei perspective optimiste.
Care este evaluarea acum, după primii doi ani de mandat?
Joe Biden a semnat la câteva ore de la depunerea jurământului de președinte reintrarea Statelor Unite în Acordul de la Paris, marcând astfel simbolic schimbarea de direcție față de guvernarea Trump. A urmat apoi o perioadă cu încercări de schimbări legislative fără succes, datorate în mare parte majorității la limită din Senat.
Lucrurile s-au schimbat în luna iulie a acestui an, când blocajul din Senat a fost depășit, iar drept urmare, în 7 august a fost adoptat un pachet de legi care include cheltuieli de 260 de miliarde de dolari în următorii 10 ani pentru a crește investițiile în producerea de energie regenerabilă, pentru a subvenționa consumatorii care cumpără pompe de căldură, panouri solare și mașini electrice, pentru a stimula practici agricole cu emisii scăzute de carbon. În total, luând împreună și alte două pachete de lege, bugetul total pro-climă este de aproximativ 500 de miliarde de dolari, care e de așteptat să conducă la efecte de multiplicare masive prin atragerea de investiții private.
Evaluările experților estimează că acest pachet legislativ poate conduce la reducerea emisiilor de seră până în 2030 cu aproximativ 40% față de nivelul atins în 2005. Nivelul ar fi sub cel fixat în Acordul de la Paris, de 52%, însă prin schimbări legislative și inovații tehnologice ulterioare pragul promis ar putea să fie atins.
În concluzie, promisiunile pro-climă din campanie au fost îndeplinite într-o măsură remarcabilă până în acest moment. Într-o evaluare a celor mai importante angajamente electorale din 2020 realizată de Poynter Institute, cele de climă sunt considerate drept îndeplinite (dintr-un total de doar 22% de promisiuni îndeplinite).
În ce măsură direcția imprimată până acum de către Administrația Biden va putea fi păstrată și, eventual, dezvoltată?
Pentru a avea un răspuns, este utilă o scanare a opiniei publice din Statele Unite, pornind de a observația că în ansamblu politicienii răspund preferințelor alegătorilor (aici un studiu critic la adresa acestei observații).
Care este opinia publică din Statele Unite privind schimbările climatice?
Un studiu recent comparat care include mai multe țări dezvoltate arată că proporția cetățenilor din Statele Unite care consideră că schimbările climatice reprezintă o amenințare majoră depășește ușor jumătate din populație. În același timp, această proporția este a doua cea mai mică (după Israel) și are cel mai scăzut ritm de creștere.
Proporția celor care spun ca schimbarea climatică reprezintă o amenințare majoră pentru țara lor. Sursa: Climate Change Remains Top Global Threat Across 19-Country Survey | Pew Research Center
Opinia publică din Statele Unite privind percepția schimbării climei drept o amenințare reprezintă un caz aparte și din punctul de vedere a polarizării ideologice: diferența dintre cei de stânga și cei de dreapta este de peste 60%, cu mult peste toate celelalte țări cuprinse în studiu.
Proporția celor care spun ca schimbarea climatică reprezintă o amenințare majoră pentru țara lor. Sursa: Climate Change Remains Top Global Threat Across 19-Country Survey | Pew Research Center
Astfel, polarizarea ideologică extremă în rândul votanților, combinată cu particularitățile sistemului electoral, creează premisele unor schimbări substanțiale de politici privind clima în urma schimbării structurii parlamentare.
La momentul scrierii acestui text, predicțiile electorale dau două șanse din trei pentru păstrarea controlului Senatului de către democrați, și trei șanse din patru pentru republicani să preia conducerea Camerei reprezentanților.
Ce ar însemna acest lucru din perspectiva politicilor pentru climă?
Pe scurt, în cazul unui succes major din partea republicanilor, efectele importante vor fi cel mai probabil de amânare a implementării pachetului de legi din 7 august 2022 și neadoptarea unor legi pro-climă noi. Înlocuirea legii ar necesita adoptarea unei legi de anulare sau de înlocuire, lucru aproape imposibil în condițiile în care președintele Biden are drept de veto, iar depășirea veto-ului necesită o majoritate de două treimi în ambele camere parlamentare. În același timp, președintele Biden va avea posibilitate de a adopta ordonanțe de guvern (executive orders) prin care să extindă legislația.
În concluzie, schimbările pozitive de legislație din ultimii doi ani nu vor putea fi anulate. Alegerile din noiembrie sunt însă importante din perspectiva șanselor ca ritmul aplicării legilor adoptare recent să fie rapid, iar efectele de multiplicare să fie însemnate.
Este directorul Centrului pentru Studiu Democrației și Profesor Universitar în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității Babes-Bolyai. Principalele domenii de studiu: politică comparată, societatea civilă, capital social, politici educaționale, politici climatice, inegalități sociale.
