În ultimele decenii, problema poluării aerului a devenit tot mai presantă, atrăgând atenția autorităților, oamenilor de știință și publicului larg. Pe lângă asta, valurile de căldură prin care trecem în ultimele două săptămâni vin și ele cu presiune atmosferică ridicată, care creează un strat de aer stagnant deasupra nivelului solului, ce poate deveni toxic.

În contextul alarmant al poluării cu particule PM2.5 și PM10, venim cu o analiză comparativă a situației în trei dintre cele mai importante orașe ale României: Cluj-Napoca, București și Iași. Acestea oferă o imagine a dinamicii poluării urbane și a impactului acesteia asupra sănătății locuitorilor și mediului înconjurător.

Dunărea transportă anual, în medie, aproape 100 de tone de plastic. De la folii subțiri la capace sau resturi de electrocasnice — toate probele indică nevoia de o monitorizare extinsă a cursului fluviului, precum și de o evaluare a impactului deșeurilor asupra biodiversității.

În prezent Veneția, una dintre cele mai populare destinații turistice din lume, a cărei prosperitate vine din negoțul maritim din vechi timpuri, se scufundă anual cu aproximativ 1 mm din cauza proceselor naturale. Asistăm la o creștere a nivelurilor mărilor, vedem emergența unor furtuni și inundații din ce în ce mai grave, iar poluare rezultată din gestionarea defectuoasă a maselor de turiști și vaselor de croazieră îngreunează situația. Riscăm să pierdem Veneția?

Punctul Nemo este o zona izolată din Pacificul de Sud, în afara rutelor maritime fiind considerat ”cimitirul deșeurilor spațiale”, o zonă în care se află resturile a sute de sateliți, trepte de rachetă și nave spațiale decomisionate de-a lungul a peste șase decenii de explorare a spațiului.

Pe lângă criză climatică, acțiunile de zi cu zi a oamenilor duc la poluarea mărilor sau oceanelor dar și apelor de suprafață dulci. Aridizarea, secetele și alte fenomene extreme au deja un impact asupra râurilor din România. Poluarea lor reprezintă un factor din ce în ce mai periculos.

Legea europeană privind clima impune UE să adopte un obiectiv climatic pentru anul 2040, ținând seama de cercetătorii care fac parte din consiliul consultativ științific european pentru schimbările climatice.

Un raport al acestui consiliu explică și recomandă cum pot fi gândite țintele pentru climă până la acest termen și cum poate fi gândi tun buget pentru mai puține emisii de gaze cu efect de seră pentru 2030-2050.

De Ziua Mondială a Mediului recapitulăm unele dintre cele mai importante dezbateri legate pe care le-am publicat în ultimul an pe InfoClima.ro, fie ele legate de cânepă, transportul feroviar sau ape mai curate.

Relația dintre apă și orașe este crucială. Orașele au nevoie de un aport foarte mare de apă dulce și, la rândul lor, au un impact negativ asupra mediului și asupra sistemelor de apă dulce. Iar zonele urbane nu pot fi sustenabile dacă nu vom asigura accesul la apă potabilă sigură și la instalații sanitare adecvate. Astfel, intervine nevoia unui management integrat al apelor urbane.

Temperaturile crescute schimbă tot mai mult iernile cu care eram obișnuiți acum 10-15 ani. În orașe ninge tot mai puțin spre deloc, apele nu mai îngheață ca înainte, iar gradele de afară ne fac să credem că intrăm în primăvară, nu că am fi în toiul iernii. Ce înseamnă asta pentru mediul în care trăim și cum ne schimbă calitatea vieții?

Acest studiu a arătat că în România orașele București și Călărași stăteau aveau cea mai mare rată a deceselor asociate expunerii la particule PM2.5 (90 de decese/100,000 locuitori )

Datorită traficului rutier Bucureștiul se situa pe locul 20 în anul 2019 la nivel global al celor mai mari orașe unde aerul are concentrații foarte mari de Dioxid de Azot (NO ₂)

Însă un nou studiu State of Global Air- SoGA ne arată că există deja exemple de bune practici și modalități efective de combatere ale acestor tipuri de poluare a aerului urban.

O serie de studii empirice și de modelare arată că infrastructura pentru ciclism poate reduce congestia - (de exemplu, 240 de miliarde de euro pe an, diminua emisia gazelor cu efect de seră, crește accesibilitatea transportului public, reduce riscurile de sănătate și contribui la economii importante la nivel de familie (întreținerea unui automobil sunt estimate la 6.000 EUR pe an, comparativ cu doar 300 EUR pentru bicicletă).

Metanul are un impact inițial, asupra procesului de încălzire globală, de 120 de ori mai mare decât dioxidul de carbon, raport care scade treptat pe măsura trecerii timpului datorită disipării sale în atmosferă.

România a ratat toate țintele asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană atunci când vine vorba de sistemul de management a deșeurilor. Deși poate fi tentant să credem că lipsa resurselor e cauza principală a acestei nereușite, adevărul e mai complex și are mult de a face cu structura administrativă curentă.

Abundența tot mai mare de particule de nanoplastic (NP) și microplastic (MP) pot avea efecte nocive asupra sănătății umane. Particulele de plastic pot depăși bariera intestinală la pacienții bolnavi de boala inflamatorie intestinală (IBD) și cauza o înrăutățire a sănătății, expunerea la plastic (chiar și involuntară) a copiilor poate avea efecte nocive pe termen lung asupra imunității, metabolismului dezvoltării neurocomportamentale sau a sistemului cardio-vascular.

Conform unui studiu publicat de Brown University în 2019, Pentagonul/ Ministerul apărării Americane produce mai multe emisii GES decât întregul stat suedez.

8,7 milioane de decese sunt cauzate de emisiile din combustibili fosili anual, un număr mult mai mare decât se estimase de studiile anterioare. Regiunile cu cel mai poluat aer din cauza combustibililor fosili includ