Poluarea atmosferică și sănătatea publică – situația la moment și ce putem face
8,7 milioane de decese sunt cauzate de emisiile din combustibili fosili anual, un număr mult mai mare decât se estimase de studiile anterioare.
Regiunile cu cel mai poluat aer din cauza combustibililor fosili includ Estul Americii de Nord, Europa și Sud-Estul Asiei. Acestea au și cea mai mare rată a mortalității din lume.
În multe țări est-europene situația mortalității cauzate de poluare este mult peste media Uniunii Europene.
Poluarea cauzează boli cronice precum astm, cancer pulmonar, boli de inimă și diabet. Multe dintre aceste afecțiuni pot cauza de asemenea simptome mai severe de COVID-19 și un risc mai mare de deces.
Deși situația poluării în Europa s-a îmbunătățit considerabil în ultimii 10 ani, peste 400.000 de oameni încă mor prematur din cauza poluării.
România se afla pe locul 8 la numărul de decese premature cauzate de poluarea din combustibili fosili, Bucureștiul fiind pe locul doi în topul orașelor cu cele mai mari costuri de sănătate cauzate de poluare.
Deși situația poluării în Europa s-a îmbunătățit considerabil în ultimii 10 ani, cel mai recent raport al Agenției Europene de Mediu (AEM) arată că peste 400.000 de persoane încă mor prematur din cauza poluării.
“Decesele premature sunt decese care apar înainte ca o persoană să atingă vârsta așteptată. Această vârstă așteptată este de obicei speranța de viață pentru o țară în funcție de sex și vârstă. Decesele premature sunt considerate prevenibile dacă pot fi eliminate cauzele lor.”
Arderea combustibililor fosili, precum cărbunele, benzina și motorina, produce particule fine, cunoscute sub numele de PM2.5, care sunt încărcate cu toxine. Fiind extrem de mici, aceste particule pot pătrunde adânc în plămâni și pot cauza o serie de probleme de sănătate, afirma autorii studiului publicat de UCL UK. Regiunile cu cele mai mari concentrații de poluare a aerului cauzate de combustibili fosili includ Estul Americii de Nord, Europa și Sud-Estul Asiei. Aceste zone au și cea mai mare rată a mortalității.
Raportul arată că valoarea limită a Uniunii Europene pentru PM2.5 a fost depășită în 2018 de șase state membre: Bulgaria, Croația, Cehia, Italia, Polonia și România. Doar patru țări din Europa — Estonia, Finlanda, Islanda și Irlanda — au înregistrat concentrații mai mici ale particulelor fine de materie în raport cu valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care sunt mai stricte.
Pe langa CO2, există și alți poluanți și gaze cu efect de sera, cum ar fi NO2 (dioxid de azot) și O3 (ozon), care au un impact negativ asupra schimbărilor climatice.
Cât de poluată este România și ce înseamnă asta în termeni practici?
Agenția Europeană de Mediu (AEM) apreciază că în multe țări est-europene, rata morților premature provocate de factori de mediu este mult peste cea din vestul Europei.
Situația este similară și în cazul poluării provenite din combustibili fosili. Raportul AEM sugerează că în România, în 2018, particulele PM2.5 au cauzat 25.000 de decese, în timp ce poluarea cu NO2 (dioxid de azot) și O3 (amoniac) au făcut alte peste 4.000 de victime. România se află, astfel, pe locul 8 la numărul de morți cauzate de poluare.
Un studiu realizat de CE Delft a arătat că Bucureștiul este al doilea oras, dupa Londra, în topul orașelor cu cele mai mari costuri sociale cauzate de poluare. Studiul a inclus 432 de orașe Europene.
Top 24 orașe cu cele mai mari costuri de sănătate cauzate de poluare, Bucureștiul ocupând locul 2.
Uniunea Europeană a creat Pactul ecologic european, un program cu un obiectiv ambițios de a reduce la zero toate tipurile de poluare până în anul 2050 (neutralitate climatică).
Pactul conține un plan de acțiune pentru a stimula utilizarea eficientă a resurselor, trecând la o economie curată și circulară și a restabili biodiversitatea și a reduce poluarea. De asemenea planul prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile. Acesta explică modul de asigurare a unei tranziții corecte și incluzive. Atingerea acestui obiectiv va necesita acțiunea tuturor sectoarelor economiei noastre, inclusiv:
investirea în tehnologii ecologice,
sprijinirea industriei inovatoare,
desfășurarea unor tipuri de transport privat și public mai curate, mai ieftine și mai sănătoase,
decarbonizarea sectorului energetic,
garantarea că toate clădirile sunt mai eficiente din punct de vedere energetic,
colaborarea cu parteneri internaționali pentru îmbunătățirea standardelor globale de mediu,
UE va oferi, de asemenea, sprijin financiar și asistență tehnică pentru a-i ajuta pe cei care sunt cei mai afectați de trecerea la economia verde prin Mecanismul de Tranziție Justă. Acesta va contribui la mobilizarea a cel puțin 100 de miliarde EUR în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni.
InfoBox
Deși planul este unul ambițios și cu acțiuni clare, anul 2050 este considerat de mulți cercetători a fi extrem de târziu pentru a remedia situația încălzirii globale. O mobilizare globala este absolut necesara ca acest target sa fie schimbat cu 2030. Verificarea Schimbării Climatice (CRC 2020) arată că o încălzire globală de 1,5 ° C este probabilă până în 2030 – sau chiar mai devreme și că încălzirea se va accelera în următoarele decenii.
CRC 2020 susține că o rata mai rapidă de încălzire este rezultatul direct al creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră. Lumea se află în prezent pe o cale de încălzirea de 3-5 grade până în 2100. Un viitor mai cald de 4 ° C este „dincolo de adaptare”, și va devasta majoritatea ecosistemelor.
Așadar, targetul 2050 nu va preveni urmări catastrofale. CRC 2020 susține că țintele pe termen lung sunt o scuză pentru procrastinare, aceasta fiind istoria creari tacticilor climatice internaționale.
Peste 8.7 milioane de oameni au murit în 2018 din cauza poluării cu combustibili fosili, un număr semnificativ mai mare decât au sugerat cercetările anterioare, precum Povara globală a bolilor.
Altfel spus, poluarea aerului cauzată de arderea combustibililor fosili a fost responsabilă pentru aproximativ 1 din 5 decese la nivel mondial în 2018. Aceste rezultate provin din ultimele cercetări de la Universitatea din Birmingham, în colaborare cu Universitatea Harvard, Universitatea Leicester și University College London (UCL).
Cum s-a ajuns la un număr atât de mare de decese doar din combustibilii fosili?
Cercetările anterioare s-au bazat pe observații prin satelit și de suprafață pentru a estima concentrațiile medii anuale globale de particule PM2,5 în aer. Prin aceste tehnici, însă, nu se poate distinge între particulele din emisiile din combustibili fosili și cele de praf, fum din incendii sau alte surse. Pentru a depăși această limitare, cercetătorii au folosit un model global 3D de chimie atmosferică (GEOS-Chem). Având acces la o rezoluție spațială ridicată, cercetătorii au putut împărți globul într-o grilă de pătrate de până la 50 x 60 km si au putut studia nivelurile de poluare din fiecare pătrat individual.
Pentru a modela PM2.5 generat de arderea combustibililor fosili, cercetătorii au introdus în GEOS-Chem estimări ale emisiilor provenite din mai multe sectoare, inclusiv al energiei, industriei, navelor, aeronavelor și transporturilor terestre și au simulat chimia detaliată a oxidării aerosolului.
În final, cercetătorii au dezvoltat un nou model de evaluare a riscurilor, evidențiind efectele negative asupra sănătății ale particulelor provenite din folosirea combustibil fosili. Aceștia au constatat că expunerea pe termen lung la aceste particule determină o rată a mortalității mai mare, chiar și atunci când concentrațiile sunt mai reduse.
Poluarea și COVID-19.
Studii EPA au sugerat ca persoanele cu afecțiuni cardiace sau pulmonare, adulții mai în vârstă și copiii prezintă un risc mai mare la particule de poluare decât alte persoane, mai ales când sunt activi fizic. Activitatea fizică determină oamenii să respire mai repede și mai profund, deci să absoarbă mai multe particule în plămâni. Persoanele cu boli de inimă sau de plămâni, cum ar fi boala arterială coronariană, insuficiență cardiacă, astm, sau boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) sunt mult mai expuse complicațiilor determinate de expunerea la poluare. Persoanele cu diabet pot avea, de asemenea, un risc crescut, pentru că sunt mai susceptibile in a avea boli cardiovasculare subiacente.
Multe dintre aceste afecțiuni cresc complicațiile la COVID-19 și deci riscul de deces. Studiile efectuate în Statele Unite, Nordul Italiei și Olanda au constatat că o mică creștere a expunerii la poluare crește numărul de decese COVID-19. Cel mai recent studiu din Olanda indică o creștere a ratei de deces de până la 21%.
Costul poluării și simple acțiuni pentru reducerea ei.
Studiul a relatat ca în multe orașe din Bulgaria, România și Polonia, costurile sociale de sănătate constituie între 8-10% din PIB pe cap de locuitor. De asemenea, cercetarea a investigat rolul transportului în comun în orașe pentru a explica aceste costuri sociale. Deși datele la nivelul orașelor sunt limitate, s-a observat că politicile de transport în comun au impact asupra costurilor sociale ale poluării aerului. Astfel, o creștere cu 1% a numărului de mașini dintr-un oraș crește costurile sociale generale cu aproape 0.5%.
Acest lucru confirmă faptul că reducerea navetei și a numărului de masini private are un impact pozitiv nu numai asupra calității aerului, ci și asupra reducerii costurilor sociale cauzate de calitatea redusă a aerului din oraș.
Alte localități din România sunt, de asemenea, foarte poluate, cauzele fiind asemănătoare cu cele din capitală. Una dintre cauzele majore care face ca orașe precum Cluj, Iași și Brașov să aibă o calitate a aerului proastă, este lipsa unei rețele de transport în comun satisfăcătoare dar și reticența populației în a o folosi. În acest context, e important să investim nu doar în infrastructură și transport în comun propriu-zis, dar și în campanii de schimbare a mentalității publice. Acest lucru ar reduce stigma asociată cu mijloacele de transport în comun și creșterea parcului auto.
Având în vedere impactul social și economic al poluării, îmbunătățirea calității aerului în orașe ar trebui să fie printre prioritățile principale în orice încercare de a îmbunătăți bunăstarea populației orașelor.
Daniela Militaru
Daniela (Master Computer Science, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca), care locuiește la Londra din 2015, este membră a Extinction Rebellion, o mișcare globală de mediu cu scopul declarat de a folosi nesupunerea civilă nonviolentă pentru a constrânge acțiunile guvernamentale pentru a evita riscul colapsului social și ecologic datorită schimbării climatice și pierderii biodiversității. Daniela este interesată de acțiuni care pot îmbunătăți (sau chiar repara) injustiția climatica dar și de modalități de a ne adapta unei noi realități produse de schimbările climatice.
