Pentru a putea avea un impact la nivel global trebuie să acționăm la nivel local (chiar dacă ne ghidăm de acte legislative naționale sau internaționale). Neglijarea contextului local nu face decât să întârzie tranziția și să reducă din eficiența măsurilor propuse.

Energia eoliană și cea solară au produs o cincime, un nou record (22%) din energia electrică din UE în 2022, depășind pentru prima dată gazele fosile (20%), relevă raportul European Electricity Review al grupului de reflecție în domeniul energiei Ember.

De circa 25 de ani, există un efort continuu de cooperare în domeniul schimbărilor climatice. Începând din anul 1992, cu adoptarea revoluționară a Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), a urmat apoi Protocolul de la Kyoto și Acordul de la Paris. Cu toate acestea, problema reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră rămâne în centrul preocupărilor oamenilor de știință și pune în discuție urmări devastatoare dacă nu este atenuată în timp util.

Important de știut despre viitorul sistemului energetic al țării:

• România poate ajunge să consume doar energie regenerabilă până în 2050

• Eficiența energetică este esențială pentru a ajunge acolo

• România are suficiente resurse eoliene și solare

• Electrificarea acoperă sectoarele încălzirii, transportului și industriei

• Rețelele de termoficare devin parte integrantă a sistemului energetic

Politicile climatice ale Braziliei, unde recent Lula da Silva a fost reales preăedinte, au o mare însemnătate, fiind a cincea țară ca suprafață din lume cu o economie în top 15 și în continuă creștere. Brazilia de asemenea adăpostește ~60% din pădurile amazoniene, considerate a fi printre cei mai importanți “plămâni” ai planetei.

2023 va fi un an încărcat cu evenimente, conferințe și summit-uri ce vor actualiza actualele măsuri și angajamente și posibil introduce noi politici.

Tranziția energetică, fenomenele extreme ale acestui an și influența schimbărilor climatice asupra acestora, politici și strategii la nivel global pentru adaptarea, mitigarea și combaterea acestora, toate și multe altele au fost subiecte discutate în acest an.

Schimbările climatice și creșterea emisiilor de carbon pot duce la o scădere drastică atât a grosimii stratului de zăpadă din zonele montane cât și la reducerea zilelor cu zăpadă pe an.

Anul 2022 a fost unul al fenomenelor extreme în Europa. Valurile de căldură, perioadele cu secetă și incendiile de vegetație au avut un impact foarte mare în multe regiuni ale Europei în special în vara acestui an. Sunt fenomenele extreme o consecință a schimbărilor climatice sau a variabilității naturale? Pentru a putea răspunde la această întrebare vom analiza pe rând evoluția și impactul valurilor de căldură, perioadelor cu secetă și incendiilor de vegetație din 2022.

Cânepa este una din puținele plante care pot crește oriunde, în orice climat. Nu are nevoie de îngrășăminte sau pesticide și luptă în mod natural împotriva bolilor și buruienilor. De asemenea este un fitoremediator natural (curăță toxinele din sol) și poate reduce semnificativ poluarea chimică. Necesită mai puțină cantitate de apă; rădăcinile adânci deschid solul și îl îmbunătățesc pentru culturile viitoare. Cânepa necesită o treime din cantitatea de apă cerută de bumbac și culturi similare, deci reprezentând o alternativă mai sustenabilă.

Când clima se schimbă, sedimentele așezate de-a lungul anilor pe fundul lacurilor se schimbă la rândul lor și devin astfel o arhivă naturală a istoriei climatice. Acest mâl lipsit de însemnătate pentru cei mai mulți dintre noi le oferă cercetătorilor o privire în profunzime în trecutul climatic.

Dobrogea reprezintă un caz aparte unde secetele și desertificarea amenință una din cele mai productive și de renume regiuni viticole ale României

COP 27 a ajuns la final iar în acest sumar prezentăm realizările și eșecurile celei mai importante conferințe climatice a anului 2022.

Conform raportului modial ONU privind dezvoltarea apei World Water Development, consumul de apă din întreaga lume crește cu 1% în fiecare an din 1980. Aproximativ 40% din populația mondială suferă de lipsa apei. Conform unei estimări, până în 2050, aproximativ una din patru persoane va locui într-o țară cu deficit de apă.

Apa deține un rol extrem de important pentru existența și susținerea vieții pe Pământ, fiind și o componentă a ecosistemului global.

Aceasta este o resursă care, nu numai că satisface nevoile de bază ale populației, dar se constituie și în cheia pentru dezvoltare pe diverse planuri, susținând economia prin agricultură, pescuit comercial, generarea energiei, industrie, transport maritim și turism.

Deși s-ar putea crea iluzia existenței din abundență a acestei resurse prețioase, mai puțin de 1% din totalul resurselor de apă dulce este disponibilă. 

Pe 8 noiembrie 2022, Statele Unite vor avea alegeri intermediare (midterm elections) pentru cele două camere ale Parlamentului. Vor fi în competiția electorală toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților (The House) și 35 dintre cele 100 ale Senatului. Cât de importante sunt aceste alegeri din perspectiva politicilor de mediu, și care sunt șansele unor schimbări notabile?

Concentrația celor mai importante gaze cu efect de seră a atins un nou record conform ultimului raport publicat de Organizația Meteorologică Mondială

COP-ul din acest an are loc în Sharm El Sheikh, Egipt, țară cu una din cele mai mari rezerve de petrol din Africa cu un istoric climatic complicat într-o regiune turbulentă din punct de vedere socio-economic și politic.

În ciuda numărului tot mai mare de cercetări dedicate schimbărilor climatice, există loc pentru o mai bună înțelegere a ceea ce înseamnă conștiința schimbărilor climatice. 

Pe lângă efectele negative pe care seceta le are asupra mediului, aceasta deraiază și întregul lanț economic de aprovizionare, lucru care ne va influența tot mai mult și cursul vieții de zi cu zi.