Cum înțeleg fermierii români schimbările climatice?
În ciuda numărului tot mai mare de cercetări dedicate schimbărilor climatice, există loc pentru o mai bună înțelegere a ceea ce înseamnă conștiința schimbărilor climatice.
De aceea, ne-am propus să luam pulsul fermierilor români, tocmai pentru a afla nivelul lor de conștientizare a schimbările climatice și nevoia de adaptare.
Am aflat că valorile morale joacă un rol esențial în deciziile de schimbare. Atunci când fermierii sunt încrezători că știu cum să implementeze măsuri adecvate și atunci când consideră importante valori precum „Integritate” și „Corectitudine”, aceștia vor fi predispuși să modifice, spre exemplu, sezonul de însămânțare ca măsură de adaptare la schimbările climatice.
Definirea conștiinței schimbărilor climatice este una dintre cele mai importante contribuții a studiului. În el argumentăm nevoia de transformare radicală la nivel individual pentru a putea vorbi de o astfel de conștiință.
Zona de studiu: O privire de ansamblu asupra sectorului agricol din România
Studiul a fost realizat în România, o țară est-europeană cu peste 19,3 milioane de locuitori, dintre care 46% trăiesc în zonele rurale. România este o țară preponderent cu terenuri arabile, 75% din producția agricolă provenind din sectorul vegetal. Suntem pe locul patru în topul producătorilor de culturi agricole din UE și unul dintre principalii producători de porumb, alături de Franța. Suntem, totodată, printre primii trei producători de soia după suprafața cultivată.
Ce este conștiința climatică?Adoptarea unei conștiințe individuale privind schimbările climatice
Cu toate că există o serie de cercetări care utilizează termeni cum ar fi „conștiința de mediu”, „creștere conștientă din punct de vedere climatic” sau „consumator conștient de climă”, doar câțiva autori au oferit explicații a ceea ce înseamnă conștiința schimbărilor climatice. Spre exemplu, această conștiință este văzută de unii cercetători (Kerr și Parker, 2019) ca o componentă a schimbării sociale întrucât contribuie la conștientizarea individuală privind gravitatea schimbărilor climatice.
Multe studii au susținut necesitatea de a aborda componentele morale și etice ale schimbărilor climatice. Cu toate astea, investigarea conștiinței fermierilor cu privire la schimbările climatice nu a primit suficientă atenție. Prin urmare, au fost studiate deciziile fermierilor de a se adapta la schimbările climatice, întrucât ele pot reflecta conștiința schimbărilor climatice.
Cercetătorii O'Brien și Hochachka (2010) recomandă o abordare integrală a adaptării și consideră că ea nu poate fi doar comportamentală, ci sistemică, ceea ce implică o serie de schimbări interioare, atât la nivel personal, cât și cultural. Așadar, ne-am bazat pe contribuții teoretice anterioare și am încercat să definim conștiința schimbărilor climatice, după cum urmează:
Conștiința schimbărilor climatice (individuală, și nu socială) poate fi văzută ca o reflectare psihică (prin intermediul credințelor, valorilor, percepțiilor, proceselor afective și volitive, cunoștințelor și judecăților) a realității obiective cauzate de schimbările climatice, însoțită de un angajament conștient în acțiuni privind schimbările climatice, cu rezultate intenționate pozitive.
Practic, conștientizarea schimbărilor climatice implică, pe de o parte, capacitatea de a înțelege realitatea obiectivă – ilustrată în studiul de față la nivel afectiv și cognitiv –, iar pe de altă parte, cuprinde sentimentul de responsabilitate morală a individului, integrat în comportamentul său cu privire la aceste schimbări și oglindit prin diverse acțiuni precum măsurile de adaptare la schimbările climatice în agricultură (dimensiunea conativă). Putem observa cum conștiința este abordată dintr-o perspectivă socială, și nu dintr-o perspectivă neuroștiințifică.
Valorile fermierilor români când vine vorba de schimbări climatice
Constatările arată că majoritatea fermierilor au luat în considerare toate valorile testate atunci când au adoptat măsuri de adaptare la schimbările climatice, iar printre ele, cea mai importantă a fost Respectul pentru ceilalți. Legat de conștientizarea existenței schimbărilor climatice, toți respondenții au spus că acestea sunt prezente în zonele în care locuiesc.
Informația e susținută și de rezultatele unui alt studiu calitativ în care s-a constatat că românii sunt conștienți de existența schimbărilor climatice, chiar dacă au considerat că este un subiect politizat.
În plus, majoritatea fermierilor au apreciat că efectele schimbărilor climatice au fost severe în regiunea lor în ultimii 30 de ani. Măsurile de adaptare au fost implementate de mai mult de jumătate dintre fermierii intervievați.
Nivelul de conștientizare a fermierilor români privind schimbările climatice
În studiul de față, 79% dintre fermierii intervievați percep efectele schimbărilor climatice ca fiind grave. Informația este relevantă pentru o intervenție care vizează adoptarea sau menținerea unui anumit comportament al fermierilor și indică faptul că eforturile nu ar trebui să se concentreze pe crearea unei conștientizări, ci pe corelarea nivelului de gravitate pe care fermierii îl percep cu o acțiune specifică pe care vor să o adopte sau mențină.
Conștientizarea efectelor severe ale schimbărilor climatice este în concordanță cu realitatea, deoarece acestea au fost vizibile în România în ultimii 30 de ani și au afectat negativ activitatea agricolă.
Valorile oamenilor joacă un rol esențial în formarea convingerilor morale și, prin urmare, a conștiinței. Ele contribuie la legătura dintre dimensiunea cognitivă morală (cunoașterea binelui) și voința morală (dorința de a realiza binele moral) și acțiuni. Astfel, valorile facilitează trecerea de la teoria morală la practica morală.
În acest studiu, toate valorile au fost considerate importante în adoptarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice. Respectul față de ceilalți și Onestitatea au fost valorile cel mai des menționate ca fiind importante pentru fermieri atunci când au implementat măsuri de adaptare la schimbările climatice (de către 93% și, respectiv, 89% din eșantion).
Rezultatele indică faptul că majoritatea fermierilor (72%) consideră că știu cum să implementeze eficient măsurile de adaptare la schimbările climatice. Cu cât se consideră mai bine informați, cu atât mai mare este încrederea în capacitatea lor de a pune în aplicare aceste măsuri. La rândul său, încrederea are un impact pozitiv asupra intenției de a adopta un comportament. Potrivit lui Ajzen (1991), percepțiile oamenilor cu privire la capacitatea lor de a realiza un anumit comportament influențează intenția de a adopta acel comportament.
Un alt cercetător – Deressa (2009) – subliniază faptul că percepția fermierilor cu privire la schimbările climatice este corelată pozitiv de educație. Acest lucru sugerează că acțiuni precum campaniile de educare care sporesc cunoștințele fermierilor cu privire la măsurile specifice de adaptare contribuie în mod pozitiv la punerea în aplicare a acestora.
Dimensiunea conativă reflectată în acțiunile fermierilor legate de schimbările climatice (în acest caz, măsurile de adaptare pe care le-au implementat) este o altă componentă a conștientizării schimbărilor climatice. Ng'ombe, Tembo și Masasi (2020) argumentează că implementarea strategiilor agricole de adaptare la schimbările climatice ar putea reflecta conștientizarea schimbărilor climatice și a efectelor negative ale acestora asupra agriculturii.
Prin urmare, o autoevaluare mai bună a cunoștințelor crește șansele de a pune în aplicare măsuri de adaptare. Modul în care fermierii percep schimbările climatice – existența și efectele grave ale acestora –va influența susținerea implementării viitoarelor politici și legislației privind clima.
Șansele ca fermierii să ia măsuri prin care să se adapteze schimbărilor climatice
Printre alte constatări: fermierii au declarat că utilizează mai frecvent OMG-uri și cantități mai mari de pesticide și/sau îngrășăminte chimice atunci când percep o mai mare gravitate a efectelor schimbărilor climatice, cred că în acest sector concurența neloială poate fi evitată, și consideră că producerea de produse de calitate le dă dreptul să solicite prețuri mai mari.
Șansele ca un fermier să sporească utilizarea OMG-urilor ca măsură de adaptare la schimbările climatice sunt de 4,2 ori mai mari dacă acesta crede că efectele schimbărilor climatice sunt grave, comparativ cu un fermier care nu crede acest lucru. De asemenea, șansele de a adopta această măsură sunt de 2,3 ori mai mari pentru fermierii care cred că valoarea Integritate este importantă atunci când iau o decizie legată de schimbările climatice, în comparație cu cei care nu cred.
Aceste rezultate arată posibile direcții de intervenție pentru a stimula sau descuraja un comportament – în acest caz, cultivarea OMG-uri. Cu toate astea, rezultatele nu indică numărul de agricultori chestionați care și-au sporit utilizarea OMG-urilor.
Atunci când fermierii sunt încrezători că știu cum să implementeze măsuri adecvate și atunci când consideră importante valorile Integritate și Corectitudine, aceștia sunt mai predispuși să modifice sezonul de însămânțare ca măsură de adaptare la schimbările climatice. Acest rezultat indică faptul că încrederea în cunoștințele privind modul de adaptare influențează adoptarea măsurii.
Mai exact, fermierii care sunt încrezători în cunoștințele lor privind modul de adaptare la schimbările climatice au de 2,9 ori mai multe șanse să modifice perioada de însămânțare decât cei care nu sunt.
O modalitate de a consolida această încredere este creșterea gradului de conștientizare a fermierilor și educația cu privire la efectele schimbărilor climatice.
Dr. Ruxandra Mălina Petrescu-Mag
Conferențiar la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și cercetător asociat la Gembloux Agro-Bio Tech, Universitatea din Liège. Ruxandra are contribuții semnificative în domeniul guvernanței de mediu prin intermediul publicațiilor și proiectelor de cercetare la care a participat.
