Greenwashingul apare atunci când companiile nu plănuiesc să facă cel mai important lucru pentru a ajunge la net zero, și anume să își schimbe modul de funcționare astfel încât să emită mai puțin.

În schimb, se bazează exclusiv pe investiții în proiecte care reduc emisii în altă parte, în afara „bucătăriei” lor.

Cel mai important indiciu ca să depistăm greenwashingul este răspunsul la întrebarea asta: se schimbă ceva în companie, atunci când compania promite ceva?

Whisky-ul reprezintă o băutură cu un caracter aparte datorită multor factori implicați în producție, a metodelor de producție și a legilor foarte stricte, mai ales în Scoția. Schimbările climatice vor avea un impact asupra producătorilor care vor fi nevoiți să găsească metode adaptare în fața variilor evenimente precum un secete, inundații și creșterea nivelurilor mărilor.

Anul 2021 a fost numit Anul European al Căilor Ferate iar toți ochii sunt ațintiți (inclusiv în România) asupra industriei feroviare de transport când vine vorba de inovație, sustenabilitate și noi tehnologii.

Investind în căile ferate din România prin PNRR, în acest deceniu avem o șansă importantă de a ecologiza acest segment de transporturi, reduce emisiile GES și poluarea.

Felul în care oamenii percep dovezile științifice legate de schimbările climatice devine relevant când vorbim despre motivarea sau demotivarea acestora să se implice în aceste tipuri de activități.

Subiectul schimbărilor climatice a devenit unul din cele mai mediatizate la nivel global iar media a devenit un important actor ce “validează” știința din spatele schimbărilor climatice. Drept urmare știința în sine a devenit mai expusă criticilor.

Valurile de căldură, secetele și inundațiile amenință aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, oamenii de știință din domeniul climei avertizează asupra eșecului mai multor grânare ale planetei.

Schimbările climatice afectează din ce în ce mai tare felul în care trăim în mediul urban.

În principalele orașe ale României temperaturile au crescut cu cel puțin 2 °C în ultimele decenii, iar cercetările arată că asta ne va îngreuna felul în care trăim și ne mișcăm prin orașe.

Totodată, asta ne va forța la adaptare pe mai multe planuri, pentru a controla, printre altele, stresul termic la care ne supunem corpurile și pentru a ne risca cât mai puțin sănătatea, în general.

Temperaturile extreme de vară au devenit mai frecvente, iar amplitudinea lor a crescut, mai ales în ultimele 2 decenii. Creșterea frecvenței și amplorii evenimentelor extreme de temperatură de vară, peste România, a avut loc în același ritm cu o tendință generală de uscare, în special în partea de est a țării, tendință ce se va menține și pentru următorii 50/100 de ani.

Acest studiu a arătat că în România orașele București și Călărași stăteau aveau cea mai mare rată a deceselor asociate expunerii la particule PM2.5 (90 de decese/100,000 locuitori )

Datorită traficului rutier Bucureștiul se situa pe locul 20 în anul 2019 la nivel global al celor mai mari orașe unde aerul are concentrații foarte mari de Dioxid de Azot (NO ₂)

Însă un nou studiu State of Global Air- SoGA ne arată că există deja exemple de bune practici și modalități efective de combatere ale acestor tipuri de poluare a aerului urban.

Poate ai crescut toată viața într-un loc peste care a venit un incendiu, o inundație, un cutremur, (sau da, un război). Locul rămâne același și este, totodată, profund modificat. Iar asta, spun cercetările, se traduce în solastalgie pentru noi, oamenii. Ne identificăm cu un loc al cărui peisaj a avut de suferit, dar avem și un gol în stomac când ne gândim la el. Schimbările climatice provoacă acest sentiment pentru multe din peisajele cu care ne identificam.

În tot contextul, un anume pericol a devenit tot mai frecvent pentru apele dulci și calitatea acestora în ultimii 10-15 ani. E vorba despre fenomenul înfloririi cianobacteriene. În ultimii ani, au fost raportate tot mai multe cazuri de înfloriri cianobacteriene, unele producându-se la latitudini care ar fi fost improbabile în urmă cu câteva decenii, din cauza temperaturilor scăzute din trecut.

Devalorizarea monedelor cripto din ultimele săptămâni (prăbușirea activelor cripto) la cel mai mic nivel din ultimii ani reprezintă, așadar, un moment oportun pentru a deschide o discuție nu doar despre volatilitatea acestor instrumente și impactul lor social, ci și despre impactul lor climatic: încotro ne poate duce investirea banilor în mecanisme neprietenoase cu tranziția energetică?

România a fost cea mai afectată țară din Uniunea Europeană de incendiile de pădure, potrivit unui raport al Comisiei Europene pentru anul 2020. La fel ca și în 2019, România a însumat din nou aproape jumătate din suprafața distrusă de incendii în cadrul siturilor Natura 2000, cea mai mare suprafață fiind în Rezervația Biosferei Delta Dunării

O serie de studii empirice și de modelare arată că infrastructura pentru ciclism poate reduce congestia - (de exemplu, 240 de miliarde de euro pe an, diminua emisia gazelor cu efect de seră, crește accesibilitatea transportului public, reduce riscurile de sănătate și contribui la economii importante la nivel de familie (întreținerea unui automobil sunt estimate la 6.000 EUR pe an, comparativ cu doar 300 EUR pentru bicicletă).

Instalând panouri fotovoltaice, o gospodărie mediae din Iași ar reuși să economisească anual 3.085 ron/an, in timp ce în în Constanța - 3.464 ron/an.

Metanul are un impact inițial, asupra procesului de încălzire globală, de 120 de ori mai mare decât dioxidul de carbon, raport care scade treptat pe măsura trecerii timpului datorită disipării sale în atmosferă.

Pentru România au fost observate schimbări semnificative ale condițiilor de secetă în lunile de vară în special în partea de est a țării. Aproape 60% din suprafața României, care cuprinde atât zonele arabile cât și cele agricole, inclusiv zonele forestiere, sunt în proces de aridizare.

Editarea genelor poate contribui considerabil la combaterea problematicilor legate de efectele schimbărilor climatice, care sunt o amenințare gravă pentru sistemele agricole și siguranța alimentară.

Valurile de căldură au devenit unul dintre cele mai mari riscuri pentru sănătatea umană și mediul înconjurător, conform raportului IPCC. Acestea pot provoca incendii de pădure, reducerea recoltelor și creșterea nivelului mării. În plus, ele afectează direct sănătatea oamenilor, în special a celor vulnerabili, cum ar fi persoanele în vârstă sau cele cu afecțiuni preexistente. Raportul subliniază importanța adaptării și a limitării încălzirii globale pentru a reduce impactul acestor valuri de căldură.

Evenimentele meteo extreme, eroziunea plajelor, pierderea biodiversității sau valurile de căldură extremă pot afecta sectorul turistic balnear pe termen mediu și lung.

Datorită încălzirii atmosferice, respectiv umidității crescute, în viitor vom observa în general mai puține furtuni cu grindină dar când acestea se vor produce grindina va fi de mari dimensiuni.