Societatea
Castorii sunt o specie cheie în cadrul ecosistemelor naturale fiind supranumiți ingineri ai naturii pentru ingeniozitatea prin care construiesc un mozaic de habitate care rețin apă și extind zonele umede. Deși barajele lor par să incomodeze la prima vedere, această calitate este extrem de importantă în contextul creșterii numărului de furtuni , ploi torențiale sau perioadelor de secetă.
În România aproape 4 milioane de persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul zilei, aproape 3 milioane se confruntă cu un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul nopții.
Din păcate această expunere poate avea efecte grave asupra sănătății, cum ar fi cele asupra inimii și a sistemului circulator cauzate de efecte fiziologice și emoționale pe termen lung, precum și de o reducere a calității somnului.
Orașele în care trăim ocupă 2% din suprafața terestră, în timp ce găzduiesc 50% din populația lumii. Ele sunt responsabile de 75% din consumul global de energie, de 80% din emisiile de CO2 și dețin 80% din PIB-ul global.
Astfel, e important ca dezvoltarea orașelor să fie una sustenabilă – adică să avem capacitatea de a ne acoperi nevoile prezente fără să punem în pericol nevoile generațiilor viitoare de a-și asigura traiul. Poate fi orașul de 15 minute o soluție viabilă?
36% dintre noi suntem dispuși să ne implicăm în protejarea mediului și să contribuim la binele comunității, arată Barometrul României Responsabile. Iar această calitate pe care o regăsim mai ales în generațiile mature, poate fi transferată către cele mai tinere, precum gen Z.
Studiul arată că suntem interesați consistent de ecologie, dar și de consumarea unui tip de energie din surse regenerabile — concluzii importante pentru construirea unor comportamente mai responsabile față de mediu, la nivel național.
Situl vizat se află, îngrijorător, într-o zonă de protecție crucială pentru alimentarea apei și ar pune în pericol resursele de apă vitale pentru mii de persoane.
Cea mai spectaculoasă evoluție din sectorul energetic național al ultimilor ani este creșterea numărului de prosumatori. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energie spune că pe final de 2023 ne așteptăm la un număr de prosumatori de 10 ori mai mare față de începutul lui 2022. Dar este sistemului național pregătit să-i primească?
Analiza amprentei ecologice și a limitelor planetare transmite un mesaj clar. Trăim într-o perioadă fără precedent de depășire a resurselor globale. Cauzele și consecințele depășirii variază de la un loc la altul și de la un loc la altul, precum și între bogați și săraci, dar chiar și pentru cei foarte bogați nu există scăpare. Un element al acestei căutări este o mai bună înțelegere a relațiilor dintre economii și sistemele Pământului de care acestea depind.
Pentru a reduce risipa, sustenabiliza acest sector al barurilor și a elibera din presiunea pusă pe lanțurile de aprovizionare și sectoarele agricole a multor țări, nu am putea oare să consumăm (în mod responsabil) băuturi cu ingrediente produse la nivel local?
În 2022, temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1.2°C față de perioada preindustrială. Ce se va întâmpla dacă temperatura medie globală va continua să crească la valori de peste 2°? Care vor fi consecințele la scară globală pentru societatea noastră?
Că vorbim de dezastre naturale, de migrație climatică, de expunerea în fața unor valuri de căldură, femeile – mai ales cele din țări subdezvoltate și sărace, dar și din Europa – sunt mai vulnerabile. Asta, arată studiile, vine în spinarea secolelor de discriminare, de privare de drepturi și de inegalitate între sexe. Schimbările climatice nu fac decât să adâncească aceste diferențe.
Temperaturile crescute schimbă tot mai mult iernile cu care eram obișnuiți acum 10-15 ani. În orașe ninge tot mai puțin spre deloc, apele nu mai îngheață ca înainte, iar gradele de afară ne fac să credem că intrăm în primăvară, nu că am fi în toiul iernii. Ce înseamnă asta pentru mediul în care trăim și cum ne schimbă calitatea vieții?
Datorită progreselor din cercetare, arată raportul LANCET, influența schimbărilor climatice asupra multor evenimente a fost cuantificată, iar o concluzie importantă este că avem nevoie de acțiuni urgente pentru a consolida rezistența sistemului de sănătate, pentru a preveni o escaladare rapidă a pierderilor de vieți omenești și pentru a proteja populația de efectele schimbărilor climatice asupra sănătății.
În contextul crizei energetice, reducerea consumului de energie a devenit o preocupare majoră pentru majoritatea consumatorilor. La nivel european, cu un consum de numai 2,7 MWh pe cap de locuitor, România este ţara cu cel mai mic consum de energie. Chiar și în aceste condiții, comportamentul consumatorului trebuie să se adapteze la noile reglementări introduse în sistemul de taxare al energiei electrice.
Pentru a putea avea un impact la nivel global trebuie să acționăm la nivel local (chiar dacă ne ghidăm de acte legislative naționale sau internaționale). Neglijarea contextului local nu face decât să întârzie tranziția și să reducă din eficiența măsurilor propuse.
2023 va fi un an încărcat cu evenimente, conferințe și summit-uri ce vor actualiza actualele măsuri și angajamente și posibil introduce noi politici.
Tranziția energetică, fenomenele extreme ale acestui an și influența schimbărilor climatice asupra acestora, politici și strategii la nivel global pentru adaptarea, mitigarea și combaterea acestora, toate și multe altele au fost subiecte discutate în acest an.
Schimbările climatice și creșterea emisiilor de carbon pot duce la o scădere drastică atât a grosimii stratului de zăpadă din zonele montane cât și la reducerea zilelor cu zăpadă pe an.
Cânepa este una din puținele plante care pot crește oriunde, în orice climat. Nu are nevoie de îngrășăminte sau pesticide și luptă în mod natural împotriva bolilor și buruienilor. De asemenea este un fitoremediator natural (curăță toxinele din sol) și poate reduce semnificativ poluarea chimică. Necesită mai puțină cantitate de apă; rădăcinile adânci deschid solul și îl îmbunătățesc pentru culturile viitoare. Cânepa necesită o treime din cantitatea de apă cerută de bumbac și culturi similare, deci reprezentând o alternativă mai sustenabilă.
COP 27 a ajuns la final iar în acest sumar prezentăm realizările și eșecurile celei mai importante conferințe climatice a anului 2022.
Conform raportului modial ONU privind dezvoltarea apei World Water Development, consumul de apă din întreaga lume crește cu 1% în fiecare an din 1980. Aproximativ 40% din populația mondială suferă de lipsa apei. Conform unei estimări, până în 2050, aproximativ una din patru persoane va locui într-o țară cu deficit de apă.
Pe 8 noiembrie 2022, Statele Unite vor avea alegeri intermediare (midterm elections) pentru cele două camere ale Parlamentului. Vor fi în competiția electorală toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților (The House) și 35 dintre cele 100 ale Senatului. Cât de importante sunt aceste alegeri din perspectiva politicilor de mediu, și care sunt șansele unor schimbări notabile?
În ciuda numărului tot mai mare de cercetări dedicate schimbărilor climatice, există loc pentru o mai bună înțelegere a ceea ce înseamnă conștiința schimbărilor climatice.
Pe lângă efectele negative pe care seceta le are asupra mediului, aceasta deraiază și întregul lanț economic de aprovizionare, lucru care ne va influența tot mai mult și cursul vieții de zi cu zi.
Greenwashingul apare atunci când companiile nu plănuiesc să facă cel mai important lucru pentru a ajunge la net zero, și anume să își schimbe modul de funcționare astfel încât să emită mai puțin.
În schimb, se bazează exclusiv pe investiții în proiecte care reduc emisii în altă parte, în afara „bucătăriei” lor.
Cel mai important indiciu ca să depistăm greenwashingul este răspunsul la întrebarea asta: se schimbă ceva în companie, atunci când compania promite ceva?
Anul 2021 a fost numit Anul European al Căilor Ferate iar toți ochii sunt ațintiți (inclusiv în România) asupra industriei feroviare de transport când vine vorba de inovație, sustenabilitate și noi tehnologii.
Investind în căile ferate din România prin PNRR, în acest deceniu avem o șansă importantă de a ecologiza acest segment de transporturi, reduce emisiile GES și poluarea.
Felul în care oamenii percep dovezile științifice legate de schimbările climatice devine relevant când vorbim despre motivarea sau demotivarea acestora să se implice în aceste tipuri de activități.
Subiectul schimbărilor climatice a devenit unul din cele mai mediatizate la nivel global iar media a devenit un important actor ce “validează” știința din spatele schimbărilor climatice. Drept urmare știința în sine a devenit mai expusă criticilor.
Valurile de căldură, secetele și inundațiile amenință aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, oamenii de știință din domeniul climei avertizează asupra eșecului mai multor grânare ale planetei.
Schimbările climatice afectează din ce în ce mai tare felul în care trăim în mediul urban.
În principalele orașe ale României temperaturile au crescut cu cel puțin 2 °C în ultimele decenii, iar cercetările arată că asta ne va îngreuna felul în care trăim și ne mișcăm prin orașe.
Totodată, asta ne va forța la adaptare pe mai multe planuri, pentru a controla, printre altele, stresul termic la care ne supunem corpurile și pentru a ne risca cât mai puțin sănătatea, în general.
Temperaturile extreme de vară au devenit mai frecvente, iar amplitudinea lor a crescut, mai ales în ultimele 2 decenii. Creșterea frecvenței și amplorii evenimentelor extreme de temperatură de vară, peste România, a avut loc în același ritm cu o tendință generală de uscare, în special în partea de est a țării, tendință ce se va menține și pentru următorii 50/100 de ani.
Poate ai crescut toată viața într-un loc peste care a venit un incendiu, o inundație, un cutremur, (sau da, un război). Locul rămâne același și este, totodată, profund modificat. Iar asta, spun cercetările, se traduce în solastalgie pentru noi, oamenii. Ne identificăm cu un loc al cărui peisaj a avut de suferit, dar avem și un gol în stomac când ne gândim la el. Schimbările climatice provoacă acest sentiment pentru multe din peisajele cu care ne identificam.
India, a cincea economie a lumii dar totodată unul din cei mai mari emițători de GES, caută noi modalități de a își maximiza potențialul energetic în paralel cu o accelerare a tranziției sale energetice. Astfel răsare întrebarea -- putem combina potențialul canalelor de irigație cu cel al panourilor solare? Iar România, țară unde teoretic sunt planificate reconstrucții extensive ale sistemului sau de irigații, ar putea lua exemplu?
În prezent Veneția, una dintre cele mai populare destinații turistice din lume, a cărei prosperitate vine din negoțul maritim din vechi timpuri, se scufundă anual cu aproximativ 1 mm din cauza proceselor naturale. Asistăm la o creștere a nivelurilor mărilor, vedem emergența unor furtuni și inundații din ce în ce mai grave, iar poluare rezultată din gestionarea defectuoasă a maselor de turiști și vaselor de croazieră îngreunează situația. Riscăm să pierdem Veneția?
Se estimează că adâncurile oceanelor ar conține miliarde de tone de nichel, cobalt și alte materii prime esențiale, care au declanșat o nouă goană a aurului pentru exploatarea fundului mării, determinată parțial de tranziția economică ecologică. Adâncurile oceanice joacă un rol cheie în reglarea climei, dar sunt și extrem de vulnerabile la schimbările climatice.
Punctul Nemo este o zona izolată din Pacificul de Sud, în afara rutelor maritime fiind considerat ”cimitirul deșeurilor spațiale”, o zonă în care se află resturile a sute de sateliți, trepte de rachetă și nave spațiale decomisionate de-a lungul a peste șase decenii de explorare a spațiului.
ESMAP (Global Photovoltaic Power Potential by Country) pentru România ne furnizează o valoare de 3,574 kWh/m2 pe zi, iar acest lucru ne plasează pe locul 182 din 210 țări analizate. Totodată Germania, deși este pe locul 197 ESMAP, este una dintre țările lider în ceea ce privește producția de energie solară per capita.
Pe lângă criză climatică, acțiunile de zi cu zi a oamenilor duc la poluarea mărilor sau oceanelor dar și apelor de suprafață dulci. Aridizarea, secetele și alte fenomene extreme au deja un impact asupra râurilor din România. Poluarea lor reprezintă un factor din ce în ce mai periculos.
Noile constelații de sateliți au un impact major asupra cercetarii stiintifice, mai ales în privința observațiilor astronomice de la sol, implicit asupra monitorizării active ale efectelor schimbărilor climatice. Trebuie punctat că fiecare misiune spațială “își lasă amprenta” atât asupra atmosferei terestre, cât si asupra densității de resturi de pe orbitele din jurul Pamantului.
Odată cu schimbările climatice și încălzirea atmosferei, fenomenele meteo devin tot mai imprevizibile și mai intense, inclusiv în locații geografice ce ar avea un istoric în această direcție.
Primul pas către rezolvarea unei probleme este să luăm cunoștință că există.
Al doilea este să monitorizăm pentru ca apoi să putem acționa.
ChatGPT este un chatbot de inteligență artificială (AI) dezvoltat de OpenAI și lansat în noiembrie 2022 și a stârnit curiozitate și multe întrebări deopotrivă în comunitatea științifică.
Așadar ne-am gândit la un experiment unde întrebăm ChatGPT despre câteva teme climatice și să comparăm/ contrastăm răspunsurile date cu cele ale unui cercetător.
De ce pare că am descoperit abia acum pompele de căldură, deși există de zeci de ani și de ce puțini dintre noi le avem în case, deși sunt o bună alternativă la centralele pe gaz, cu emisii scăzute de carbon?
Pe fondul crizei energetice actuale, pompele de căldură pot juca un rol important în nevoia de a reduce dependența de gaze naturale — nevoie motivată atât de impactul asupra climei, de creșterea prețurilor, cât și de implicațiile geopolitice legate de proveniența acestora.
Felul în care oamenii percep dovezile științifice legate de schimbările climatice devine relevant când vorbim despre motivarea sau demotivarea acestora să se implice în aceste tipuri de activități.
Subiectul schimbărilor climatice a devenit unul din cele mai mediatizate la nivel global iar media a devenit un important actor ce “validează” știința din spatele schimbărilor climatice. Drept urmare știința în sine a devenit mai expusă criticilor.
Creșterea temperaturilor medii lunare și schimbarea structurii precipitațiilor în zonele muntoase duc la o scădere a numărului de zile înzăpezite anual. În scenariul pesimist, am putea avea doar circa 30 de zile înzăpezite anual către finalul acestui secol, față de 80 de zile în decursul anilor ‘60-’70.
De la creșterea temperaturii medii globale, la niveluri în creștere a gazelor cu efect de seră, fenomene meteo extreme, incendiile din zona mediteraniană sau inundațiile fără precedent din Europa de Vest, anul 2021 confirmă din păcate…
Propunem să ne gândim la 5 întrebări importante din punct de vedere a mediului, climei și sustenabilității la care putem reflecta în perioada sărbătorilor de iarnă, și anume:
Pot vota cu banii mei pentru un mediu mai bun?
De ce sunt schimbările climatice sunt noul arhitect…
Pentru a încetini ritmul schimbărilor climatice și a combate efectul de seră e necesar să reducem cantitățile emise de dioxid de carbon. Pentru gazele cu efect de seră deja emise e necesar să menținem sau să creștem capacitatea sistemelor naturale…
Copenhaga - Brașov - Copenhaga în aproape 5000 km
Incarcare rapida de 20-40 minute la intervale de 2h - 3h30 de condus pe autostrada
De 3 ori mai puțină energie consumată decât un vehicul similar pe combustie internă
Orașele românești, la fel ca majoritatea zonelor urbane din întreaga lume, resimt creșterea temperaturilor mai tare decât zonele rurale. Această diferență de temperatură observată între zonele urbane și cele rurale poarta denumirea de insulă de căldură urbană. Fenomenul are multiple efecte negative…
Tot mai des auzim angajamentul autorităților Europene și Române de a reduce poluarea cu CO2 și crește generarea energiei din surse verzi. Ambițiile politice sunt susținute și de evoluțiile tehnologice care par să avanseze tot mai mult generarea din surse verzi. Totuși, în același timp…
Sistemul de învățământ din România este deficitar. Avem la dispoziție o mulțime de indicatori și studii care, luate împreună, susțin ferm această afirmație. Abandonul școlar are valori dintre cele mai ridicate din UE, aproape jumătate dintre tineri sunt…
Aruncă o privire în jurul tău. În cazul în care nu te afli într-un parc sau o zonă verde, există mari șanse să fii înconjurat în principal de ciment, oțel, aluminiu, sticlă și materiale plastice. Acestea sunt materialele cu care ne-am construit…
8,7 milioane de decese sunt cauzate de emisiile din combustibili fosili anual, un număr mult mai mare decât se estimase de studiile anterioare. Regiunile cu cel mai poluat aer din cauza combustibililor fosili includ
Conform unui studiu al celor de la The Lancet Planetary Health Journal, respectarea măsurilor cerute prin tratatul climatic de la Paris va duce la salvarea a 6.4 milioane de vieți anual în 9 state ce au jumătate din populația lumii și sunt responsabile pentru…
Relația dintre alimentație și schimbările climatice este foarte complexă și are multiple aspecte. Pe de o parte, sistemul alimentar global este responsabil pentru o parte semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră, prin producția de alimente, transportul, procesarea și ambalarea acestora. Pe de altă parte, schimbările climatice afectează sistemul alimentar în moduri diverse, prin schimbarea condițiilor climatice și a impactului asupra culturilor, prin creșterea frecvenței și a intensității evenimentelor extreme, precum secete, inundații sau furtuni.
Înțelegerea fenomenelor meteo din trecut poate oferi o perspectivă mai largă asupra schimbărilor climatice și a evoluției climei pe termen lung. Din acest motiv, există un interes crescut în analiza datelor meteorologice din trecut și a schimbărilor climatice din ultimele secole.
Încălzirea globală este un fenomen care se întâmplă la nivel mondial și este cauzată de acumularea de gaze cu efect de seră în atmosferă. Acest fenomen are un impact global, afectând clima planetei în ansamblu.
Creșterea nivelului mării, topirea ghețarilor și creșterea frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, sunt doar câteva efecte dezastruoase qle schimbărilor climatice.
Cercetările arată că schimbările climatice sunt mult mai rapide și mai severe decât cele observate în trecut și că acestea sunt cauzate de activitățile umane.
Schimbările climatice sunt un fapt bine stabilit și real. Cercetările științifice și observațiile empirice arată că există o creștere a temperaturilor medii globale și a nivelului mărilor, în special în ultimii ani. Acest fenomen se datorează în mare parte emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din activitățile umane, cum ar fi arderea combustibililor fosili și defrișarea masivă.
Efectele schimbărilor climatice sunt deja vizibile în întreaga lume, de la creșterea frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi uraganele, inundațiile și secetele, la schimbarea modelelor de migrație a animalelor și a vegetației. Aceste efecte au și un impact asupra oamenilor, prin creșterea riscului de boli, pierderea habitatelor și scăderea siguranței alimentare.
În prezent Veneția, una dintre cele mai populare destinații turistice din lume, a cărei prosperitate vine din negoțul maritim din vechi timpuri, se scufundă anual cu aproximativ 1 mm din cauza proceselor naturale. Asistăm la o creștere a nivelurilor mărilor, vedem emergența unor furtuni și inundații din ce în ce mai grave, iar poluare rezultată din gestionarea defectuoasă a maselor de turiști și vaselor de croazieră îngreunează situația. Riscăm să pierdem Veneția?
Creșterea temperaturilor medii lunare și schimbarea structurii precipitațiilor în zonele muntoase duc la o scădere a numărului de zile înzăpezite anual. În scenariul pesimist, am putea avea doar circa 30 de zile înzăpezite anual către finalul acestui secol, față de 80 de zile în decursul anilor ‘60-’70.