Conform setului de date ERA5 (LINK) furnizate de Copernicus Climate Change Service, în 2024 temperatura medie la nivel global a fost de 15,09°C, ceea ce înseamnă o diferență 1,6°C față de perioada de referință 1850–1900. Astfel, 2024 este primul an din istoria observațiilor meteorologie când temperatura medie globală depășește pragul de 1.5°C stabilit prin Acordul de la Paris din 2015.

În ultimii ani dezinformările privind știința din spatele schimbărilor climatice au căpătat amploare mai ales în sfera on-line, acest fapt având consecințe vizibile în discursul public dar și cel politic. Consensul oamenilor de știință este cât se poate de clar: schimbările climatice și efectele acestora ne afectează pe toți, situația se poate înrăutăți însă printr-un efort colectiv putem combate acesta fenomen în puținul timp rămas.

Furtunile severe, cele care produc grindină de mari dimensiuni, vânt intens și tornadele, sunt fenomene meteorologice extreme care au un impact major asupra infrastructurii, agriculturii și asupra comunităților din România. Observațiile istorice și previziunile  climatice indică o creștere a frecvenței de apariție și intensității acestor fenomene în următoarele decenii, în contextul schimbărilor climatice.

În urma precipitațiilor extreme din centrul Europei volumul Dunării a crescut exponențial provocând motive de îngrijorare pentru orașe precum Viena și Budapesta. Austriecii au avut un sistem de apărare foarte bine pus la punct, unul menit să reziste unor viituri de 14,000 m³/s iar pagubele au fost relativ minore. În Budapesta Dunărea a avut caracteristici de viitură și a atins un nivel maxim de 829 cm (8188 m³/s) pe data de 20 Septembrie ducând la închiderea drumurilor aflate în vecinătatea Dunării. Însă în România ne putem confrunta cu o situație paradoxală.

O analiză recentă a ciclonului extratropical Boris, care a provocat inundații devastatoare în Europa Centrală și de Est cu ramificatii si in Romania, confirmă ceea ce specialiștii din întreaga lume avertizează de ani de zile: schimbările climatice influențate de activitatea umană duc la schimbări în caracteristicile fenomene meteorologice extreme. 

Schimbările în precipitațiile care au provocat inundațiile din România, unde am vazut in doar 24 de ore, cantitatea de precipitații a atins 100 mm în multe dintre localități zona litoralului Mării Negre, sunt cauzate în principal de schimbările climatice provocate de activitățile umane, conform unei analize realizate de ClimaMeter.

Schimbările climatice sunt asociate cu o creștere a frecvenței și a intensității fenomenelor meteo extreme și cu o treime din decesele asociate temperaturilor ridicate. Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală iar asta înseamnă o creștere a impactului valurilor de căldură.

Asta poate duce la provocări fără precedent pentru sistemele de sănătate. La ce ne putem aștepta până în 2050?

Datorită încălzirii atmosferice, respectiv umidității crescute, în viitor vom observa în general mai puține furtuni cu grindină dar când acestea se vor produce grindina va fi de mari dimensiuni.

Mai 2024 devine a 12-a lună consecutivă în care sunt depășite recordurile anterioare ale lunilor respective

Raportul anual privind climatul Europei 2023 al Agenției Europene Copernicus a fost publicat recent. Îngrijorător este faptul că anul trecut peste 150 de persoane și-au pierdut viața datorită fenomenelor extreme iar pagubele economice în 2023 în Europa au ajuns la 13,4 miliarde de euro, din care 81% sunt legate de inundații.

Temperatura medie globală pentru luna martie 2024 a atins o valoare de 14.14°C, cu 0.72°C mai mare decât media perioadei 1991-2020 și cu 0.1°C mai mare decât recordul anterior din martie 2016, conform datelor Copernicus.

Prima lună de toamnă a fost extrem de caldă în Europa dar și în România. Potrivit datelor furnizate de Copernicus, septembrie 2023 a fost la nivel global cea mai caldă lună septembrie începând cu 1940.

Datorită încălzirii atmosferice, respectiv umidității crescute, în viitor vom observa în general mai puține furtuni cu grindină dar când acestea se vor produce grindina va fi de mari dimensiuni.

Valurile de căldură, se manifestă pe arii extinse, durează cel puțin trei zile iar efectele lor, de exemplu asupra sănătății, se pot manifesta și după ce acestea au încetat. Valurile de căldură au un impact și asupra agriculturii, economiei și biodiversității. În plus, schimbările climatice modifică caracteristicile valurilor de căldură, acestea devenind tot mai frecvente și mai intense. În continuare vom explora cauzele, impactul și modul în care se vor schimba în viitor caracteristicile valurilor de căldură.

Chiar dacă suntem într-o perioadă de încălzire, e important să ne uităm la perioadele reci din trecut, pentru că ne oferă un analog pentru a înțelege variabilitatea climatică, dar și relația dintre climă și societate.

Ce putem învăța de la trecut este migrarea din mediile vulnerabile, ajutor și suport pentru comunitățile afectate, precum și adaptarea la noile realități. Acesta ne arată că schimbările climatice din ultimele secole au consecințe profunde asupra civilizației și că nu ne ajută să le ignorăm.  

Episoadele cu ninsori și temperaturi scăzute nu sunt neobișnuite pentru luna aprilie. Au exista în trecut episoade cu vreme severă de iarnă care au avut loc în luna aprilie în România. Deși viscolele (episoade cu ninsoare și vânt intens) sunt un fenomen specific sezonului rece, acestea pot să apară, iată, și primăvara.

Tranziția energetică, fenomenele extreme ale acestui an și influența schimbărilor climatice asupra acestora, politici și strategii la nivel global pentru adaptarea, mitigarea și combaterea acestora, toate și multe altele au fost subiecte discutate în acest an.

Anul 2022 a fost unul al fenomenelor extreme în Europa. Valurile de căldură, perioadele cu secetă și incendiile de vegetație au avut un impact foarte mare în multe regiuni ale Europei în special în vara acestui an. Sunt fenomenele extreme o consecință a schimbărilor climatice sau a variabilității naturale? Pentru a putea răspunde la această întrebare vom analiza pe rând evoluția și impactul valurilor de căldură, perioadelor cu secetă și incendiilor de vegetație din 2022.

Datorită încălzirii atmosferice, respectiv umidității crescute, în viitor vom observa în general mai puține furtuni cu grindină dar când acestea se vor produce grindina va fi de mari dimensiuni.

Dacă în perioada preindustrială evenimentele cu temperaturi extreme apăreau o dată la 10 ani, în viitor, dacă temperatura medie globală crește cu 4°C (scenariul în care nu întreprindem nici o măsură) astfel de evenimente vor apărea de 9 ori în 10 ani.