12 puncte climatice cheie ale anului 2024
2023 se încheia cu știrea că devenise cel mai cald an din istoria măsurătorilor doar pentru ca 2024 să doboare acel record și să aducă noi provocări legate de climă la nivel global dar și regional precum am observat în România. Fenomenele tot mai extreme cer soluții într-un context social, economic și geopolitic din ce în ce mai tulbure exacerbat de faptul că timpul rămas la dispoziție pare tot mai limitat.
2023 se încheia cu știrea că devenise cel mai cald an din istoria măsurătorilor doar pentru ca 2024 să doboare acel record și să aducă noi provocări legate de climă la nivel global dar și regional precum am observat în România. Fenomenele tot mai extreme cer soluții într-un context social, economic și geopolitic din ce în ce mai tulbure exacerbat de faptul că timpul rămas la dispoziție pare tot mai limitat. Între trimp, marile puteri nu grăbesc procesul de eliminare a combustibililor fosili, limitarea încălzirii globale la 1,5°C devine tot mai urgentă, în condițiile în care am depășit deja 1,2°C, iar vremea continuă să se încălzească. Nu sunt vești îmbucurătoare, dar nici surprinzătoare pentru cercetători, iar o recapitulare a informațiilor științifice credem că e utilă pentru explicarea lumii în care trăim.
Pe de altă parte, sunt și câteva vești bune din barca tranziției energetice – numărul prosumatorilor a crescut, capacitatea eoliană și solară e în plină expansiune, iar miniștrii energiei și climei din grupul țărilor G7 au convenit să elimine treptat, până în 2035, utilizarea energiei pe bază de cărbune în cazul în care emisiile nu sunt captate.
Ce înseamnă depășirea pragului critic al climei și de ce măsuri avem nevoie pentru limitarea lui?
Pământul a depășit la începutul acestui an 1,5 °C de încălzire globală față de nivelurile preindustriale, potrivit datelor furnizate de Serviciul Național de Meteorologie din Marea Britanie. Acesta este un prag critic despre care oamenii de știință din domeniul climei avertizează de mult timp că ar putea aduce efecte ireversibile dacă ar fi depășit.
Deși acest lucru este cu siguranță un motiv de îngrijorare, nu înseamnă că toate speranțele sunt pierdute. O acțiune colectivă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră poate limita încălzirea la 1,5°C în total. Cu toate astea, fereastra de oportunitate se micșorează din ce în ce mai repede. Despre ce înseamnă depășirea acestui prag, efectele pe care le observăm deja și acțiunile urgente necesare pentru a evita cele mai grave scenarii privind schimbările climatice vorbim aici.
Acordul de la Paris din 2015 a stabilit ca obiectiv limitarea încălzirii globale la 1,5°C față de nivelurile preindustriale. Acest lucru s-a bazat pe dovezi științifice care arată că o încălzire peste 1,5°C agravează semnificativ riscurile legate de schimbările climatice.
O iarnă a recordurilor temperatură și un început îngrijorător pentru 2024
Conform datelor furnizate de Copernicus, temperatura medie globală pentru luna februarie 2024 a atins un nou record de 13.54°C, cu 0.81°C mai mare decât media perioadei 1991-2020 și cu 0.12°C mai mare decât recordul anterior din februarie 2016
Alte recorduri de temperatură pentru luna februarie:
Figura 1 - Evoluția temperaturii medii globale între 1940 și 2024. Sursa datelor: ERA5 | C3S/ECMWF
Austria: a fost cea mai caldă lună februarie din ultimii 257 ani cu 5,5°C peste media perioadei 1991-2020
Cehia: a fost stabilit un nou record pentru februarie cu 2,o°C mai mare decât precedentul record
Elveția: temperatura pentru luna februarie a fost cu 4,7°C mai mare decât valorile normale pentru această lună
Germania: februarie 2024 a fost cel mai cald februarie începând cu 1881; valorile fiind apropiate de recordul pentru luna martie
Polonia: un nou record a fost atins pentru luna februarie cu anomalii între 3,5 și 7,5 °C față de perioada 1991-2020
Ungaria: temperatura pentru luna februarie a fost cu în 2024 cu 7°C mai mare decât media 1991-2020 (valoarea fiind apropiată de recordul pentru luna martie)
Temperatura medie globală pentru luna martie 2024 a atins o valoare de 14.14°C, cu 0.72°C mai mare decât media perioadei 1991-2020 și cu 0.1°C mai mare decât recordul anterior din martie 2016, conform datelor Copernicus. Situația devine una îngrijorătoare, mai ales în contextul în care iarna ce a trecut a fost una a recordurilor de temperatură și un început îngrijorător pentru 2024.
Mai mult decât atât, Martie 2024 devine parte a unui trend în care temperaturi record au fost înregistrate începând cu iunie pentru fiecare lună a anului 2023, continuând și la începutul lui 2024. Practic, luna martie devine a zecea lună consecutivă ce sparge recordurile anterioare ale lunilor respective, conform analizei realizate de Dr. Bogdan Antonescu.
Cum influențează vremea, condițiile meteo și poziția geografică calitatea aerului?
Într-o lume în continuă schimbare, calitatea aerului și condițiile meteorologice devin tot mai relevante în discuțiile despre sănătatea umană și starea mediului înconjurător. Variabilitatea meteorologică și schimbările climatice au un impact semnificativ asupra calității aerului, influențând dispersia poluanților, nivelurile de poluare atmosferică, calitatea vieții oamenilor precum și bunăstarea ecosistemelor.
Prin analizarea modului în care vremea și condițiile meteo dintr-un loc afectează calitatea aerului subliniem mai jos importanța adoptării unor abordări interdisciplinare și a unei cooperări internaționale pentru a aborda aceste provocări, în contextul schimbărilor climatice.
Aici am publicat și o analiză a stării poluării aerului în trei orașe mari din România (București, Cluj, Iași), ce oferă o imagine a dinamicii poluării urbane și a impactului acesteia asupra sănătății locuitorilor și mediului înconjurător.
Promovarea tehnologiilor curate și a energiilor regenerabile reprezintă un pilon important în eforturile de reducere a poluării și a dependenței de combustibili fosili. Aceste tehnologii oferă soluții sustenabile și eficiente pentru producerea de energie, reducând emisiile de gaze cu efect de seră și alte poluante în atmosferă. - Alexandru Luchiian
Cum putem dezvolta industria românească până în 2050?
Industria prelucrătoare a contribuit cu 16,5 % la valoarea adăugată brută (VAB) națională în 2021. Această ramură din economie angajează aproximativ o cincime din totalul forței de muncă active. Pentru a ne asigura că aceste contribuții și locuri de muncă rămân stabile, sau chiar pot crește, e necesar să avem o strategie clară a tranziției industriale care profită din plin de oportunitățile de finanțare existente la nivel European pentru România.
Industria Românească trebuie să ajungă la emisii zero până în 2050. În acest context producția de oțel primar, de ciment, și de chimicale (mai ales îngrășăminte) vor trebui să se transforme cel mai profund. Întârzierea reformelor și finanțării necesare pentru a moderniza industria Românească poate amenința profitabilitatea produselor industriale și în acest mod, contribuția la bugetul național și locurile de muncă existente.
În calitate de stat membru al UE cu venituri mai mici, România beneficiază, de asemenea, de acces la finanțare, cum ar fi Fondul de modernizare și Fondul de coeziune, care pot finanța decarbonizarea industrială și pot contribui la crearea de noi piețe pentru produsele industriale ecologice. România poate beneficia, de asemenea, de o bogată experiență internațională în ceea ce privește modelele de afaceri în domeniul infrastructurii, instrumentele de finanțare și mecanismele de creare a pieței pentru decarbonizarea industriei, care sunt testate și puse în aplicare în întreaga Europă și în întreaga lume. —Luciana Miu
Cum poate o strategie de infrastructură verde să îmbunătățească viața în orașe?
Conceptul de „strategie pentru infrastructura verde” – deși cunoscut în multe colțuri ale lumii – este puțin folosit în România.
Strategia verde e un cumul de programe, proiecte sau ghiduri pentru grădini private, spre exemplu, propuse pentru următorii 20 ani pentru dezvoltarea rețelei de spații verzi a unui oraș, așa cum propune și administrația Brașovului. Aceasta ia în calcul, printre altele, legislația națională a spațiilor verzi sau directivele UE legate de infrastructura verde. Majoritatea orașelor noastre nu au, însă, aceste strategii, deși este urgent să le implementăm pe termen lung.
Deși obligate de lege, orașele din România nu au o strategie pentru infrastructura verde
În prezent, orașele din România se confruntă cu o serie de provocări privind planificarea și gestionarea infrastructurii verzi urbane. Majoritatea administrațiilor locale se confruntă cu lipsa unei viziuni pe termen mediu și lung privind dezvoltarea și managementul spațiilor verzi urbane tocmai pentru că nu au fost elaborate studii și strategii care să ofere o imagine de ansamblu asupra evoluției sistemelor verzi urbane.
Legea spațiilor verzi prevede că municipiile trebuie să aibă un „recensământ” al suprafețelor pe care le administrează, precum și date despre calitatea și accesibilitatea lor. Apoi, ar trebui să elaboreze o strategie și un plan de acțiune pentru conservarea și dezvoltarea spațiilor verzi, prin transformarea unor terenuri abandonate sau de altă natură.
Distribuția cazurilor cu grindină cu diametrul mai mare de 2 cm (stânga) și cu diametrul mai mare de 5 cm (dreapta) pentru perioada istorică 1971–2000 (primul rând). Culorile reprezintă numărul de cazuri pe an. Distribuția cazurilor cu grindină pentru două scenarii climatice RCP4.5 (rândul 2) și RCP8.5 (rândul 3) pentru intevalul 2071–2100. Pentru cele două proiecții climatice culorile reprezintă schimbarea procentuală față de prioada de referință 1971–2000. Figura este adaptată după Figura 2 din Rädler et al. (2019)
Începutul verii acestui an a adus grindina ce a afectat multe județe din România precum Harghita, Covasna, Bistrița Năsăud și Iași (Răducăneni), provocând pagube însemnate la nivel local. Analiza proceselor fizice care duc la apariția grindinei ne permit să prognozăm că schimbările climatice și încălzirea climei vor duce la o posibilă schimbare a furtunilor cu grindină. Astfel, datorită încălzirii atmosferice, respectiv umidității crescute, în viitor vom observa în general mai puține furtuni cu grindină, dar când acestea se vor produce grindina va fi de mari dimensiuni.
Un studiu recent indică faptul că frecvența furtunilor, inclusiv a celor care produc grindină, este așteptată să crească în Europa până în 2100, datorită instabilității atmosferice în creștere. Simulările numerice realizate de cercetători sugerează că furtunile cu grindină de mari dimensiuni (diametrul mai mare de 2.5 cm) vor deveni mai frecvente în majoritatea regiunilor din Europa.
Pentru România proiecțiile pentru cele două scenarii climatice (RCP45 și RCP8.5) arată că pentru grindina cu diametrul mai mare de 2.5 cm va fi observată mai frecevent in nordul și nord-estul României (o crestere cu 20–40% pentru scenariul RCP4.5 și o creștere cu 40–80% pentru RCP8.5 față de perioada istorică 1971–2000). O distribuție asemănătoare este proiectată și pentru cazurile cu grindină mai mare de 5 cm (o crestere cu 40–80% pentru scenariul RCP4.5 și o creștere cu 80–160% pentru RCP8.5 față de perioada istorică 1971–2000).
Studiu: Care sunt zonele favorabile verilor calde și secetoase din România?
România este deosebit de predispusă la riscuri legate de climă precum valuri de căldură sau secete datorită poziției sale geografice și caracteristicilor topografice. Existența Mării Negre și, mai ales, întinderea Munților Carpați induc o serie de particularități în condițiile climatice predominante. Date recente arată că au existat creșteri ale intensității și duratei valurilor de căldură, care s-au întins pe mai multe zile, la scară globală.
Tendința vine în special în ultimele două decenii și știm că viitoarele valuri de căldură vor dura mai mult și vor avea temperaturi mai ridicate. Asta arată un nou raport — că la scară globală există o creștere clară a numărului de nopți și zile calde și o scădere a numărului de nopți și zile reci.
Principalele constatări ale acestui studiu indică faptul că temperaturile extreme regionale din România urmează aceeași cale ca și cele observate la scară continentală și globală, și anume temperaturile extreme de vară au devenit mai frecvente și intensitatea lor a crescut, mai ales în ultimele două decenii.
Creșterea frecvenței și amplitudinii temperaturilor extreme de vară, în România, a avut loc în același timp cu o tendință generală de uscare, în special în partea de est a țării. Totuși, modificările valurilor de căldură în România prezintă și o componentă decenală/multidecadală, ceea ce este în acord cu studiile anterioare la nivel european, precum și la scări spațiale mai regionale, care au arătat că temperatura de vară este puternic influențată de Oscilația Atlantică Multidecadală.
Valurile de căldură și impactul lor asupra sistemului de energie
Valurile de căldură recente ne-au făcut să ținem mult mai mult timp aerul condiționat deschis, iar asta a dus la pene de curent în mai multe orașe din țară. Asta ne-a amintit că sistemul energetic nu este suficient de flexibil ca să se adapteze cererii noi, crescute, și că folosim prea puțin energia regenerabilă, față de potențialul României de producție.
Observăm că în timpul iernii producția de energie este mai mare decât consumul, România fiind un exportator net de energie în acest anotimp, însă vara rolurile se inversează și suntem nevoiți să cumpărăm de la țările vecine. Această discrepanță are loc din cauza temperaturilor ridicate din timpul verii care scad atât nivelele de apă, cât și puterea curenților de aer, astfel că producțiile turbinelor hidroelectrice și eoliene sunt modeste.
Ce soluții am avea pentru rețele mai solide pe timp de caniculă?
Investiții în infrastructură – Transelectrica va dubla capacitatea transfrontalieră de import/export a energiei electrice cu țările vecine, de la 3370 MW în prezent la 7050 MW în 2030, precum și o sumedenie de modernizări ale liniilor electrice de înaltă tensiune.
Tranziția către energie curată și constantă
Colaborarea consumatorilor prin ajustarea comportamentului
Integrarea eficientă și digitalizarea prosumatorilor
Care este impactul extremelor temperaturii asupra populației din Europa și România?
Schimbările climatice sunt asociate cu o creștere a frecvenței și a intensității fenomenelor meteorologie extreme. Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală iar asta înseamnă o creștere a impactului valurilor de căldură și a perioadelor cu temperaturi ridicate și implicit o creștere a mortalității și morbidității. Impactul se traduce, conform unui studiu recent, în mii de decese pe întregul continent.
Aceste schimbări ar putea duce la provocări fără precedent pentru sistemele de sănătate. Asta se va întâmpla mai ales în timpul valurilor de căldură, când ratele mortalității sunt așteptate să crească odată cu temperatura medie globală, conform cercetării, în toate regiunile Europei. La ce ne putem aștepta până în 2050?
O analiză recentă a ciclonului extratropical Boris, care a provocat inundații devastatoare în Europa Centrală și de Est cu ramificații și în România, confirmă ceea ce specialiștii din întreaga lume avertizează de ani de zile: schimbările climatice influențate de activitatea umană duc la schimbări în caracteristicile fenomenelor meteorologice extreme.
Pe 30 și 31 august 2024, sud-estul României a fost lovit de precipitații intense unei zone cu presiune scăzută cvasi-staționară (ciclon extratropical) situată deasupra Mării Negre. Acest ciclon a fost produs cantități mari de precipitații, care au dus la inundații.
În doar 24 de ore, cantitatea de precipitații a atins 100 mm în multe localități din zona litoralului Mării Negre. Conform Administrației Naționale „Apele Române” au fost raportate valori cumulate ale precipitațiilor de 225,9 mm la Mangalia, 145 mm la Agigea și 118 mm la Tuzla.
Aceste fenomene (inclusiv cele de tip ciclon extratropical) devin din ce în ce mai frecvente și mai intense. Raportul IPCC (AR6) subliniază clar că valurile de căldură, furtunile violente și precipitațiile extreme devin o „nouă normalitate” în multe regiuni ale globului, inclusiv în Europa. Studiul realizat și publicat recent de ClimaMeter arată că aceste schimbări nu sunt doar fluctuații naturale ale climei.
Astfel, în cazul precipitațiilor extreme asociate cu ciclonul extratropical Boris, variabilitatea climatică naturală a jucat un rol minor, încălzirea globală provocată de activitatea umană fiind principalul factor.
Raportul Starea Climei - România 2024
Raportul ”Starea Climei - România 2024” reprezintă un efort coordonat al unei echipe de 21 de oameni cu scopul de a scoate în prim plan cele mai relevante și actuale date despre schimbările climatice, evoluția fenomenului și proiecțiile de viitor. Dincolo de comunicarea acestor argumente, raportul își propune să:
Aducă în prim-plan importanța experților și a argumentelor științifice atunci când discutăm despre schimbările climatic
Deschidă o platformă de dialog și contribuții științifice pentru cercetătorii șiexperții din România sub forma unei contribuții actualizate anual, cu accent pe România
Prezinte în detaliu evoluția la zi a fenomenelor meteo și climatice, a politicilor publice, a măsurilor de adaptare și reziliență, atât pe plan European, cât și specific pentru Români
Să încurajeze un dialog public deschis, bazat pe date empirice relevante, între cercetători, experți, comunicatori, autorități publice, actori privați și publicul larg despre schimbările climatice și acțiunile de adaptare și mitigație a acestora.
Raportul ”Starea Climei - România 2024”, nu este un demers exhaustiv, acoperind în detaliu doar o parte din domeniile și direcțiile cheie. În acest sens, raportul este o invitație pentru alți cercetători și experți de a se alătura echipei actuale de cercetători pentru a lărgi acoperirea raportului și a deschide noi capitole ale acestuia. Dr. Bogdan Antonescu. Contribuțiile experților și munca celorlalți membri ai echipei sunt ghidate de credința că schimbările climatice sunt o realitate pe care nu o putem evita iar argumentele bazate pe date și expertiză constituie o fundație indispensabilă oricărei acțiuni climatice de succes. Am dori să încurajăm cititorii acestui raport să îl folosească ca un instrument pentru a răspunde la întrebări, pentru a pregăti materiale media sau științifice, pentru a susține cu argument științifice o cauză sau o politică publică, și nu în ultimul rând pentru a susține un dialog public informat și cu implicarea cercetătorilor.
COP 29 — Un final cu puține realizări, amânări și multe rămase pentru Brazilia în 2025
COP 29 organizat în acest an la Baku s-a încheiat cu mai multe întrebări decât răspunsuri. Sloganul de început — În solidaritate pentru o lume verde — a arătat ceva diferit, în contextul în care finanțarea adaptării și mitigării efectelor schimbărilor climatice, un punct cheie al acestei conferințe, din nou s-a dovedit a fi un efort timid și insuficient în față provocărilor la nivel global, mai ales al statelor vulnerabile, pentru următoarele decenii.
COP 29 organizat în acest an la Baku s-a încheiat cu mai multe întrebări decât răspunsuri. Sloganul de început — În solidaritate pentru o lume verde — a arătat ceva diferit, în contextul în care finanțarea adaptării și mitigării efectelor schimbărilor climatice, un punct cheie al acestei conferințe, din nou s-a dovedit a fi un efort timid și insuficient în față provocărilor la nivel global, mai ales al statelor vulnerabile, pentru următoarele decenii.
Contextul este unul cât se poate de relevant și de critic datorită faptului că cel mai probabil 2024 va fi cel mai cald an din istoria măsurătorilor temperaturilor la nivel global. Schimbările climatice nu doar că sunt aici, ne afectează din ce în ce mai mult iar timpul rămas pentru acțiuni decisive globale, unde COP-urile ar trebui să fie precum un vârf de lance, devine din ce în ce mai limitat.
Angajamentele concrete
COP29 s-a încheiat cu un acord de finanțare în valoare de 300 de miliarde USD, un compromis de ultim moment pentru a evita prabusirea negocierilor repetate. Tarile vulnerabile cu economii emergente au descris aceasta suma ca una insuficienta si ca o “insultă”, sustinand că nu le-a oferit resursele vitale (estimate la 1 trilion USD) de care aveau nevoie pentru a aborda cu adevărat complexitatea crizei climatice.
“Acest nou obiectiv financiar este o poliță de asigurare pentru omenire, în contextul înrăutățirii impactului climatic asupra fiecărei țări. Dar, ca orice poliță de asigurare, aceasta funcționează numai dacă primele sunt plătite integral și la timp. Promisiunile trebuie să fie respectate, pentru a proteja miliarde de vieți. Acest acord va menține creșterea boom-ului energiei curate, ajutând toate țările să beneficieze de beneficiile sale uriașe: mai multe locuri de muncă, o creștere mai puternică, energie mai ieftină și mai curată pentru toți.
Am avut nevoie ca aceasta să fie o COP favorabilă - o COP care să contribuie la transpunerea promisiunilor COP28 în rezultate reale pentru a proteja oamenii, prosperitatea și planeta.” declara Simon Stiell, secretar executiv ONU Climate Change, la finalul discutiilor.
Țările participante au ajuns la un acord cu privire la normele unei piețe globale pentru cumpărarea și vânzarea de credite de carbon, despre care susținătorii susțin că va mobiliza miliarde de dolari în noi proiecte pentru a contribui la combaterea încălzirii globale.
La COP 29 grupul G20 și-a reafirmat angajamentul ferm față de multilateralism subliniind “rolul dezvoltării durabile în cele trei dimensiuni ale sale - economică, socială și de mediu - ca principiu director al cooperării pentru oameni, planetă și prosperitate, cu obiectivul final de a depăși provocările noastre colective.” În punctul 49 de asemenea se menționa sprijinul pentru “punerea în aplicare a eforturilor de a tripla capacitatea de energie regenerabilă la nivel mondial și dublarea ratei medii anuale globale de îmbunătățire a eficienței energetice la nivel mondial prin obiectivele și politicile existente, să sprijine în mod similar punerea în aplicare în ceea ce privește alte tehnologii cu emisii zero și reduse”.
Factorul American - Ce va aduce o a doua administrație Trump plan intern și internațional
Un al doilea mandat Trump s-ar concentra pe reducerea și demontarea reglementărilor și politicilor deja în vigoare. În campania lui Trump, atât știința, cât și necesitatea unei politici climatice au fost puse sub semnul întrebării în mod repetat. Trump a numit IRA (Inflation Reduction Act) și multe dintre politicile existente „o înșelătorie verde”. Oficiali și consilieri ai campaniei par să sugereze că Trump ar reduce într-adevăr o mare parte din reglementările existente și ar facilita creșterea producției de combustibili fosili. Subvențiile pentru vehicule electrice, centralele electrice și limitele pentru poluarea cu metan sunt considerate a fi deosebit de vulnerabile sub o președinție Trump. Aceeași abordare ar fi probabil adoptată și în politica climatică internațională, făcând cooperarea constructivă cu China și alți mari poluatori mai dificilă.
Acest fapt nu va opri complet tranziția verde, dar o va încetini considerabil, având și implicații asupra politicii globale privind clima. De asemenea, politicile depind de echilibrul de putere din Congres (pe care Republicanii îl vor controla), deoarece măsura în care un președinte în funcție poate schimba politici depinde decisiv de componența acestuia.
Ca cea mai mare economie a planetei SUA reprezintă un actor esențial pe scena internațională și diplomatică mai ales în contextul efectelor globale ale schimbărilor climatice. Rămâne de văzut ce angajamente vor fi luate de către noul președinte american iar dacă acesta va decide din nou să retragă SUA din Tratatul Climatic de la Paris.
Dincolo de Petrol și Gaze — O alianță ce prinde contur cu greu după Dubai
Anul trecut la COP 28, Spania, Kenya și Samoa s-au alăturat “Alianței Dincolo de petrol și gaze" (Beyond Oil and Gas Alliance — BOGA), în timp ce Australia și Norvegia se angajează să pună capăt finanțării internaționale a combustibililor fosili. Fondat de Costa Rica și Danemarca, grupul include, de asemenea, Portugalia, Franța, Suedia, Insulele Marshall și Vanuatu. BOGA este o recentă alianță internațională a guvernelor si stakeholder-ilor care lucrează împreună pentru a facilita tranziția către renunțarea la producția de petrol și gaze. Alianța își propune să atragă atenția cu privire la problema eliminării treptate a producției de petrol și gaze naturale în cadrul dialogurilor internaționale privind clima (precum COP), să mobilizeze acțiuni și angajamente și să creeze o comunitate internațională de practici în acest domeniu.
De asemenea, BOGA anunțau recent că acordă fonduri în valoare inițială de 1 milion de dolari pentru „a sprijini Kenya și Columbia în planificarea unei tranziții corecte, gestionate și ordonate pentru a renunța la dependența de petrol și gaze naturale”.
Pacea la nivel global — Un obiectiv vital pentru funcționarea mai bună a conferințelor COP
Din păcate, în momentul de față situația diplomatică și contextul geopolitic la nivel global fac foarte dificilă ajungerea la un consens asupra a orice. Natura efectelor schimbărilor climatice și impactul lor la nivel global fac cu atât mai dificilă stabilirea unor ținte globale comune cu angajamente concrete. Avem un conflict între țările cu economii dezvoltate și cele cu economii emergente, care în multe cazuri sunt și cele mai vulnerabile în fața schimbărilor climatice. Un exemplu foarte clar este Alianța Insulelor Stat (AOSIS) din Pacific și Caraibe, unde chiar existența pe termen lung a unor state precum Tonga, Samoa, Haiti ar putea fi în pericol, în vreme ce economiile acestor state nu pot face față costurilor adaptării și mitigarii. De altfel au fost din ce în ce mai multe cereri de revizuire a emisiilor istorice — Marea Britanie a fost de multe ori menționată în acest context, datorită trecutului sau colonial.
Tensiuni semnificative există în momentul de față între marile economiii și blocuri comunitare — SUA (unde va începe un al doilea mandat Trump) și UE pe de o parte iar China, Federația Rusă, grupul țărilor arabe pe cealaltă. În mod îngrijorător, în ultimii 10 ani la nivel global, numărul conflictelor militare majore este în continuă creștere (Războiul din Ucraina, Gaza, multiple state africane etc.).
Într-un material anterior am documentat cum infrastructura militară și războaiele sunt mari poluatori trecuți cu vederea iar conform unei estimări din 2022, armatele din lume produc cel puțin 5,5% din emisiile de gaze cu efect de seră — mai mult decât amprenta totală a Japoniei. Un lucru este cert: fără un context geopolitic mai favorabil unde marile economii (SUA, UE, China, India, Federația Rusă) să poată coopera în mod deschis, misiunea COP devine una extrem de dificilă.
COP29 a demonstrat progrese în domenii precum finanțarea și piețele de carbon, subliniind în același timp provocările persistente în ceea ce privește obținerea unor angajamente globale unificate și realizabile. COP30 va trebui să abordeze aceste lacune pentru a menține ritmul.
Vlad Radu Zamfira
Master of Arts Archaeology & History (MA), Certificate of Postgraduate Studies Mediterranean & Venetian 16th century History (1559-1581) University of Aberdeen, Scotland). Subiecte: COP & istoricul acestuia, politici globale, în USA & EU referitoare la schimbările climatice și impactul acestora. Politici sustenabile în Scoția legate de industria berii, whisky-ului și producerea de energie regenerabilă. Arheologie costieră și impactul schimbărilor climatice asupra comunităților respective.
Dungile trecutului nostru climatic - un reminder anual al creșterilor temperaturilor din ultimele decenii
În fiecare an pe data de 21 Iunie avem ziua în care punem în prim plan un grafic al dungilor de temperaturi la nivel global, continental și statal pentru a atrage atenția la impactul schimbărilor climatice.
Câte zile caniculare avea orașul tău atunci când te-ai născut?
Campania #showyourstripes are loc în fiecare an pe data de 21 iunie și este inspirată de vizualizările de date realizate de Ed Hawkins, cercetător în domeniul climei la Universitatea Reading din Marea Britanie și autor principal al celui de-al șaselea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC). El a creat graficul "dungilor de încălzire", un ansamblu de reprezentări vizuale ale schimbărilor de temperatură măsurate în fiecare țară în ultimii 100 de ani cel puțin. Fiecare dungă reprezintă temperatura din țara respectivă, calculată ca medie pe un an. Pentru majoritatea țărilor, dungile încep în anul 1850 și se termină în 2023.
Schimbările climatice și încălzirea temperaturilor la nivel global nu sunt probleme doar ale viitorului, ci și ale prezentului. Iar trecutul nostru, apropiat, dar și îndepărtat, ne poate oferi indicii pentru soluționarea acestora.
Dungile climatice ale planetei, României și Bucureștiului (sursa datelor - MET office via acest link)
Pragul de 1.5°C în mare pericol
Alegerile pe care le vom face și acțiunile pe care le vom implementa în acest deceniu vor avea un impact în viitorul apropiat, dar și pentru următorul mileniu. Această sinteză ne indică faptul că ne apropiem de niveluri “ireversibile” pentru încălzirea globală cu un impact catastrofal și că “acum ori niciodată” este momentul să luăm măsuri drastice pentru a reduce emisiile gazelor cu efect de seră, pentru a putea evita un posibil dezastru.
Următorul raport IPCC este așteptat în 2030, ceea ce înseamnă cu raportul IPCC AR6 este ultimul raport publicat, într-un moment în care este încă posibil să menținem creșterea temperaturii medii globală sub 1.5°C față de perioada pre-industrială. Bazele fizice ale schimbărilor climatice sunt înțelese bine, iar efectele schimbărilor climatice sunt foarte vizibile, ceea ce înseamnă că vom avea poate rapoarte IPCC care să apară mai devreme de 2030 și care să poată fi folosite ca bază științifică pentru factorii de decizie în următoarea perioadă crucială.
Câte zile caniculare avea orașul tău când te-ai născut?
Printr-o baza de date construită de NYT putem vizualiza diferențele majore între numărul de zile caniculare. Ultimele 12 luni au întrecut recordurile de temperatură la suprafață, iar luna iunie a acestui an a adus deja temperaturi cu mult peste media obișnuită anuală, împreună cu fenomene extreme precum furtuni, grindină s.a.
În cadrul acestui material am preluat datele pentru câteva din marile orașe din România (București, Cluj, Constanța, Iași și Timișoara) să comparăm situația din 1990 (ca an de referință) cu cea din prezent. Ești curios să vezi aceste diferențe în orașul tău? Aplicația cuprinde o bună parte a orașelor din România cu date începând din 1920 (inclusiv pentru centenarii curioși de trecutul climatic).
Notă: acest material este bazat pe datele provenite din următoarele surse: Show your stripes si NYT
Este fizician specializat în fizică atmosferei, interesat de istoria, climatologia, procesele fizice și impactul fenomenelor meteorologice extreme. În prezent conduce proiectul Extreme weather events in the future climate of Romania (ClimExRo) care își propune, printre altele, să aducă cercetările din mediul academic mai aproape de public. Mai multe detalii despre acest proiect puteți găsi pe pagina proiectului. https://www.climex.ro/
Mai 2024 - Noi recorduri de temperaturi și un al 12-lea ceas climatic
Mai 2024 devine a 12-a lună consecutivă în care sunt depășite recordurile anterioare ale lunilor respective
Mai 2024 devine a 12-a lună consecutivă în care sunt depășite recordurile anterioare ale lunilor respective
Astfel, temperatura medie în mai 2024 la nivel global a fost de 15,91°C cu 0,18°C mai mare decât recordul anterior din mai 2020 (Figura 1). Figura 2 prezintă evoluția temperaturii medii globale zilnice față de perioada de referință 1991–2020. Pentru mai 2024 anomalia a fost de 0,65°C față de perioada 1991–2020 (Figura 3).
Fig. 1 – Temperatura medie globală (°C) pentru intervalul 1940–2024. Cu roșu este reprezentată evoluția temperaturii medii lunare la nivel global în intervalul ianuarie-mai 2024, iar cu portocaliu evoluția pentru anul 2023. Fiecare an din intervalul 1940–2022, temperatura medie lunară este reprezentat cu gri. Sursa datelor: ERA/ECMWF via Copernicus Climate Change Service (C3S).
Fig. 2 - Evoluția zilnică a temperaturii medii globale (°C). Evoluția temperaturii zilnice globale pentru intervalul 1940-2023 este reprezentată cu gri, evoluția pentru 2023 cu portocaliu, iar cu roșu este reprezentate evoluția pentru 2024 (ianuarie–mai). Media pentru perioada de referință 1991–2020 este reprezentată cu gri deschis. Sursa datelor: ERA/ECMWF via Copernicus Climate Change Service (C3S).
Fig. 3 - Anomalia temperaturii (°C) față de perioada de referință 1991–2020 (diferența față de media perioadei de referință). Cu roșu este reprezentată evoluția temperaturii în intervalul ianuarie-mai 2024, iar cu portocaliu evoluția pentru anul 2023. Fiecare an din intervalul 1940–2022 este reprezentat cu gri Linia punctată separe valorile cu abateri pozitive (mai cald decât media 1991–2020) de cele negative (mai rece decât media 1991–2020). Sursa datelor: ERA/ECMWF via Copernicus Climate Change Service (C3S)
Aceste recorduri nu au fost observate doar în atmosferă deoarece temperatura medie a apei la suprafața mării a ajuns la noi valori record în luna mai (Figura 4). Astfel temperatura apei la suprafața mării în aprilie 2024 a fost de 20,94°C cu 0,16°C mai mare decât recordul anterior din mai 2023 (Figura 5). În acest caz avem o perioadă de 14 luni cu recorduri ale temperaturii apei la suprafața mării, abatarea din mai 2024 fiind cu 0.52°C mai mare față de perioada de referință 1991–2024 (Figura 6).
Fig. 4 – Temperatura medie a apei la suprafața mării (°C) în intervalul 1979–2024 pentru regiunea 60°S–60°N. Cu roșu este reprezentată evoluția temperaturii medii lunare a apei la suprafața mării în intervalul ianuarie-mai 2024, iar cu portocaliu evoluția pentru anul 2023. Fiecare an din intervalul 1940–2022, temperatura medie lunară a apei la suprafața mării este reprezentat cu gri. Sursa datelor: ERA/ECMWF via Copernicus Climate Change Service (C3S)
Fig. 5 - Evoluția zilnică a temperaturii medii a apei la suprafața mării la nivel global (°C). Evoluția temperaturii zilnice globale pentru intervalul 1940–2023 este reprezentată cu gri, evoluția pentru 2023 cu portocaliu, iar cu roșu este reprezentate evoluția pentru 2024 (ianuarie-mai). Media pentru perioada de referință 1991–2020 este reprezentată cu gri deschis. Sursa datelor: ERA/ECMWF via Copernicus Climate Change Service (C3S)
Fig. 6 - Anomalia temperaturii apei la suprafața mării față de perioada de referință 1991–2020 (diferența față de media perioadei de referință). Cu roșu este reprezentată evoluția temperaturii în intervalul ianuarie–mai 2024, iar cu portocaliu evoluția pentru anul 2023. Fiecare an din intervalul 1940–2022 este reprezentat cu gri Linia punctată separe valorile cu abateri pozitive (mai cald decât media 1991–2020) de cele negative (mai rece decât media 1991–2020). Sursa datelor: ERA/ECMWF via Copernicus Climate Change Service (C3S)
Mare atenție la următoarele 3 luni
Într-un comentariu recent pentru Nature, Dr. Gavin Schmidt (NASA) preciza:
„Dacă anomalia nu se stabilizează până în august – o așteptare rezonabilă bazată pe evenimentele anterioare de El Niño – atunci lumea va intra într-un teritoriu necunoscut”.
Cert este că intrăm în vara lui 2024 după un întreg an calendaristic de recorduri de temperatură, unde am putea fi martorii unor fenomene extreme în Europa, inclusiv România precum furtuni violente, inundații masive și grindină (aici de notat că datorită încălzirii atmosferice, respectiv umidității crescute, în viitor vom observa în general mai puține furtuni cu grindină, dar când acestea se vor produce grindina va fi de mari dimensiuni). Deja putem observa în Europa efectele schimbărilor climatice în creșterea temperaturilor și creșterea frecvenței de apariție a fenomenelor meteorologice extreme.
Bogdan Antonescu
Este fizician specializat în fizică atmosferei, interesat de istoria, climatologia, procesele fizice și impactul fenomenelor meteorologice extreme. În prezent conduce proiectul Extreme weather events in the future climate of Romania (ClimExRo) care își propune, printre altele, să aducă cercetările din mediul academic mai aproape de public. Mai multe detalii despre acest proiect puteți găsi pe pagina proiectului. https://www.climex.ro/
Aprilie 2024 - Al 11-lea ceas climatic și încă un avertisment
Luna aprilie 2024 a fost cea de a 11-a lună consecutivă care a fost stabilit un nou record pentru pentru temperatura medie globală.
Aprilie 2024 devine a unsprezecea lună consecutivă ce sparge recordurile anterioare ale lunilor respective
Astfel, temperatura medie în aprilie 2024 la nivel global a fost de 15,03°C, cu 0,14°C mai mare decât recordul anterior din aprilie 2016 (Figura 1). Figurile 2 și 3 de mai jos prezintă evoluția anomaliilor temperaturii medii globale zilnice și lunare față de perioada de referință 1991-2020. Pentru aprilie 2024 anomalia a fost de 0,67°C. Mai mult decât atât s-au înregistrat noi recorduri și la temperaturile medii ale apei la suprafața mărilor, mai ales Marea Neagră, Caspică și zona de est a Mediteranei.
Vești îngrijorătoare cu fiecare lună ce trece
Fig. 1 - Evoluția zilnică a temperaturii medii globale (°C). Evoluția temperaturii zilnice globale pentru intervalul 1940-2023 este reprezentată cu gri, evoluția pentru 2023 cu portocaliu, iar cu roșu este reprezentate evoluția pentru 2024 (ianuarie-aprilie). Media pentru perioada de referință 1991-2020 este reprezentată cu gri deschis. Sursa datelor: ERA/ECMWF via Copernicus Climate Change Service (C3S)
Fig. 2 - Anomalia temperaturii față de perioada de referință 1991-2020 (diferența față de media perioadei de referință). Cu roșu este reprezentată evoluția temperaturii în intervalul ianuarie-aprilie 2024, iar cu portocaliu evoluția pentru anul 2023. Fiecare an din intervalul 1940-2022 este reprezentat cu gri Linia punctată separe valorile cu abateri pozitive (mai cald decât media 1991-2020) de cele negative (mai rece decât media 1991-2020). Sursa datelor: ERA/ECMWF via Copernicus Climate Change Service (C3S).
Fiecare lună începând cu iunie 2023 a fost stabilit un nou record pentru temperatura medie la nivel global (Figura 3), remarcabil fiind recordul din septembrie 2023, unde am observat o diferență mare de 0.93°C dintre temperatura medie a lunii septembrie 2023 și valoarea medie pentru această lună în perioada 1991-2020 (perioada de referință) la nivel global.
Fig. 3 - Anomalia temperaturii față de perioada de referință 1991-2020 (diferența față de media perioadei de referință). Cu roșu este reprezentată evoluția temperaturii lunare în intervalul ianuarie-aprilie 2024, iar cu portocaliu evoluția pentru anul 2023. Fiecare an din intervalul 1940-2022, temperatura medie lunară este reprezentat cu gri. Sursa datelor: ERA/ECMWF via Copernicus Climate Change Service (C3S).
Fig. 4 - Distribuția anomaliilor temperaturi pentru aprilie 2024 față de perioada de referință 1991-2020. Cu albastru sunt reprezentate
Anomaliile negative (mai rece decât media pentru aprilie 1991-2020) iar cu roșu anomaliile pozitive (mai cald decât media pentru aprilie 1991-2020). Sursa datelor: ERA/ECMWF via Copernicus Climate Change Service (C3S).
De notat este faptul că recordurile succesive stabilite în perioada Iunie-Decembrie 2023 au avut diferențe de valori cu mult mai mari decat recordurile perioadei Ianuarie-Aprilie 2024. Practic, prin comparație cu a doua jumătate lui 2023, perioada Ianuarie-Aprilie 2024 este mai apropiată de valorile normale ale ultimelor decenii. Dar devine din ce în ce mai greu de definit acest “normal” în condițiile în care avem o încălzire globală relativ rapidă. Perioada anterioară când au fost observate astfel de recorduri pentru câteva luni a fost 2015-2016, o perioadă în care am avut un “super” El Niño .
Un eveniment El Niño am avut și în intervalul 2023-2024, dar este clar că recordurile pe care le observăm în prezent nu pot fi atribuite în totalitate acestui eveniment care ține de variabilitatea naturală. Emisiile de CO2 sunt principala cauză a acestor recorduri.
La nivelul Europei, cele mai mari anomalii ale temperaturii în luna aprilie au fost observate în partea de est a Europei (Figura 4).
Noi recorduri și la temperaturile medii ale apei la suprafața mării
Aceste recorduri nu sunt observate doar în atmosferă deoarece temperatura medie a apei la suprafața mării a ajuns la noi valori record (Figura 4 și 5). În acest caz avem o perioadă de 13 luni cu recorduri ale temperaturii apei la suprafața mării (Figura 6). Astfel temperatura apei la suprafața mării în aprilie 2024 a fost de 20,04°C.
Fig. 5 - Evoluția zilnică a temperaturii medii a apei la suprafața mării la nivel global (°C). Evoluția temperaturii zilnice globale pentru intervalul 1940-2023 este reprezentată cu gri, evoluția pentru 2023 cu portocaliu, iar cu roșu este reprezentate evoluția pentru 2024 (ianuarie-aprilie). Media pentru perioada de referință 1991-2020 este reprezentată cu gri deschis. Sursa datelor: ERA/ECMWF via Copernicus Climate Change Service (C3S)
Fig. 6 - Anomalia temperaturii apei la suprafața mării față de perioada de referință 1991-2020 (diferența față de media perioadei de referință). Cu roșu este reprezentată evoluția temperaturii în intervalul ianuarie-aprilie 2024, iar cu portocaliu evoluția pentru anul 2023. Fiecare an din intervalul 1940-2022 este reprezentat cu gri Linia punctată separe valorile cu abateri pozitive (mai cald decât media 1991-2020) de cele negative (mai rece decât media 1991-2020). Sursa datelor: ERA/ECMWF via Copernicus Climate Change Service (C3S).
Valurile de căldură marine reprezintă o problemă climatică majoră, iar acestea există și în Marea Neagră unde a crescut atât numărul cât și durata lor începând cu 1985. Odată cu creșterea temperaturii medii globale, crește și temperatura oceanelor și a mărilor. Astfel crește și probabilitatea de apariție formare a valurilor de căldură marine. Ecosistemele marine se pot adapta în anumite limite de temperaturi, însă nu se pot adapta în cazul fenomenelor extreme cum sunt valurile de căldură marine.
Este important să vedem cum va evolua temperatura medie globală în următoarele luni pe măsură ce El Niño slăbește și apar condițiile de La Niña. Într-un comentariu recent pentru Nature, Dr. Gavin Schmidt (NASA) preciza:
„Dacă anomalia nu se stabilizează până în august – o așteptare rezonabilă bazată pe evenimentele anterioare de El Niño – atunci lumea va intra într-un teritoriu necunoscut”.
Fig.7
Fig. 8 - Distribuția anomaliilor temperaturii apei la suprafața mării față de perioada de referință 1991-2020, unde putem observa valori extreme pentru Marea Neagră,Marea Caspică și estul Mediteranei.
Deja putem observa în Europa efectele schimbărilor climatice în creșterea temperaturilor și creșterea frecvenței de apariție a fenomenelor meteorologice extreme. Ce putem facem în prezent să implementăm măsuri eficiente pentru a reduce emisiile gazelor cu efect de seră și pentru a asigura un viitor durabil pentru generațiile viitoare.
Dr. Bogdan Antonescu
Este fizician specializat în fizică atmosferei, interesat de istoria, climatologia, procesele fizice și impactul fenomenelor meteorologice extreme. Bogdan este lector în cadrul Facultății de Fizică (Universitatea din București) și cercetător la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. În prezent conduce proiectul “Extreme weather events in the future climate of Romania” (ClimExRo) care își propune, printre altele, să aducă cercetările din mediul academic mai aproape de public. Mai multe detalii despre acest proiect puteți găsi pe pagina proiectului— https://www.climex.ro/
Raport ONU- Obiectivele de Dezvoltare Durabilă sunt umbrite de efectele pandemiei, ale războiului și ale schimbărilor climatice
La jumătatea termenului limită pentru Agenda 2030, raportul de progres privind obiectivele de dezvoltare durabilă – ODD (ediția specială) arată că lăsăm în urmă mai mult de jumătate din lume.
Pandemia COVID-19 și tripla criză a schimbărilor climatice, pierderii biodiversității și poluării au un impact devastator și de durată. COVID-19 a întrerupt și trei decenii de progrese constante de reducere a sărăciei, numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie extremă crescând pentru prima dată într-o generație.
Până în mai 2023, și consecințele războiului, conflictelor și încălcărilor drepturilor omului au strămutat 110 milioane de oameni, dintre care 35 de milioane erau refugiați – cele mai mari cifre înregistrate vreodată. Totul duce la o criză globală a costului vieții, care afectează miliarde de oameni.
La jumătatea termenului limită pentru Agenda 2030, raportul de progres al ONU privind obiectivele de dezvoltare durabilă – ODD (ediția specială) arată că lăsăm în urmă mai mult de jumătate din lume.
Pandemia COVID-19 și tripla criză a schimbărilor climatice, pierderii biodiversității și poluării au un impact devastator și de durată. COVID-19 a avut, de asemenea, un impact devastator asupra educației, provocând pierderi de învățare în patru din cinci din cele 104 țări studiate. Pandemia a întrerupt și trei decenii de progrese constante de reducere a sărăciei, numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie extremă crescând pentru prima dată într-o generație.
Până în mai 2023, și consecințele războiului, conflictelor și încălcărilor drepturilor omului au strămutat 110 milioane de oameni, dintre care 35 de milioane erau refugiați – cele mai mari cifre înregistrate vreodată. Aproape 7.000 de oameni au murit în timpul migrației în întreaga lume în 2022, numărul deceselor din diferite regiuni revenind la nivelurile de dinainte de pandemie și, în multe cazuri, chiar depășindu-le. Totul duce la o criză globală a costului vieții, care afectează miliarde de oameni.
Dacă nu acționăm acum, arată raportul, agenda 2030 ar putea deveni un epitaf pentru o lume care ar fi putut fi. Țările în curs de dezvoltare suportă greul eșecului nostru colectiv de a investi în aceste obiective de dezvoltare durabilă, se confruntă cu un decalaj uriaș de finanțare și sunt îngropate sub un munte de datorii. Una din trei țări este expusă unui risc ridicat de a nu-și putea achita datoria.
Criza climatică se agravează și ea pe măsură ce emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească. Cel mai recent raport al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) constată că temperatura globală este deja cu 1,1 °C peste nivelurile preindustriale și este probabil să atingă sau să depășească punctul critic de 1,5 °C până în 2035.
Valurile de căldură se intensifică, secetele, iar inundațiile și incendiile de vegetație au devenit mult prea frecvente. Creșterea nivelului mării amenință sute de milioane de oameni din comunitățile de coastă. În plus, lumea se confruntă în prezent cu cel mai mare eveniment de extincție a speciilor de la epoca dinozaurilor, iar oceanele au fost împovărate cu peste 17 milioane de tone metrice de poluare cu plastic în 2021, previziunile arătând o potențială dublare sau triplare până în 2040.
Țările în curs de dezvoltare se confruntă cu o creștere fără precedent a datoriei externe în urma pandemiei, o situație agravată de inflație, creșterea ratelor dobânzilor, tensiuni comerciale și capacitatea fiscală restrânsă. Reformele guvernanței globale și ale instituțiilor financiare internaționale sunt necesare urgent pentru a le face potrivite scopului și viitorului, oferind mai multă voce și participare țărilor în curs de dezvoltare.
Această ediție specială a Raportului Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ne amintește că mai avem multe de făcut. Cu toate acestea, acest raport oferă, de asemenea, o viziune a speranței, prezentând progresele pe care lumea le-a făcut până acum și potențialul pentru progrese ulterioare. Sarcina care urmează este descurajantă, dar nu este imposibilă. Cu doar șapte ani până la realizarea schimbărilor de transformare, liderii politici și instituțiile publice vor trebui să mobilizeze toate părțile interesate în jurul ODD-urilor și să consolideze colaborarea, construind în același timp încredere și responsabilitate.
Pași precum inovațiile de reglementare care aliniază modelele de guvernanță ale sectorului privat cu obiectivele de dezvoltare durabilă ar putea provoca schimbări semnificative, dacă sunt aplicate suficient de curând. Summit-ul SDG care va avea loc în septembrie va fi un moment critic pentru statele membre pentru a stimula eforturile și a-și reînnoi angajamentul față de ODD. Agenda 2030 rămâne cel mai clar model al celor mai înalte aspirații ale umanității.
În septembrie 2015, când liderii globali s-au întâlnit pentru a adopta ODD-urile, ei au declarat că „viitorul umanității și al planetei noastre stă în mâinile noastre”. În acest punct de mijloc, aceste cuvinte sunt mai adevărate ca niciodată.
„Nu lăsa pe nimeni în urmă” este unul dintre principiile definitorii ale Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă – o promisiune comună a fiecărei țări de a lucra împreună pentru a asigura drepturile și bunăstarea tuturor pe o planetă sănătoasă și înfloritoare. Dar la jumătatea perioadei spre 2030, această promisiune este în pericol, iar Summitul SDG trebuie să semnaleze acest punct de cotitură, arată raportul, trebuie să ofere un plan de salvare pentru oameni și planetă.
Tendințele favorabile ale Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) și fragilitatea progresului
Eforturile timpurii după adoptarea ODD au produs unele tendințe favorabile. Sărăcia extremă și ratele mortalității infantile au continuat să scadă. S-au făcut incursiuni împotriva unor boli precum HIV și hepatita.
Unele obiective pentru egalitatea de gen au avut rezultate pozitive. Accesul la energie electrică în cele mai sărace țări a fost în creștere, iar ponderea surselor regenerabile în mixul energetic a fost în creștere.
La nivel global, șomajul a revenit la niveluri nemaivăzute de înainte de criza financiară din 2008. Proporția apelor aflate sub jurisdicție națională acoperite de arii marine protejate s-a dublat în cinci ani.
Dar acum este clar că prea mult din acel progres a fost fragil și cea mai mare parte a fost prea lent. În ultimii trei ani, pandemia de coronavirus (COVID-19), războiul din Ucraina și dezastrele legate de climă au exacerbat progresul deja șocant. Este timpul să tragem un semnal de alarmă.
Cum vor trăi oamenii de-acum încolo?
Conform tendințelor actuale, 575 de milioane de oameni vor trăi în continuare în sărăcie extremă în 2030 și doar aproximativ o treime din țări vor îndeplini obiectivul de a înjumătăți nivelurile naționale ale sărăciei.
În mod șocant, lumea a revenit la niveluri de foame nemaivăzute din 2005, iar prețurile alimentelor rămân mai ridicate în mai multe țări decât în perioada 2015-2019. După cum merg lucrurile, va dura 286 de ani pentru a reduce decalajele de gen în protecția juridică și pentru a elimina legile discriminatorii.
Iar în educație, impactul anilor de învățare pierduți este de așa natură încât, până în 2030, aproximativ 84 de milioane de copii vor fi fără școală și 300 de milioane de copii sau tineri care merg la școală vor pleca incapabili să scrie și să citească.
În tot acest context, planeta continuă să se degradeze: nivelurile de dioxid de carbon continuă să crească la un nivel nemaivăzut în 2 milioane de ani. În ritmul actual de progres, sursele regenerabile de energie vor continua să reprezinte doar o fracțiune din aprovizionarea noastră cu energie în 2030, aproximativ 660 de milioane de oameni vor rămâne fără electricitate și aproape 2 miliarde de oameni vor continua să se bazeze pe combustibili și tehnologii poluante pentru gătit.
O mare parte din viața și sănătatea noastră depind de natură, dar ar putea dura încă 25 de ani pentru a opri defrișările, în timp ce un număr mare de specii din întreaga lume sunt amenințate cu dispariția.
Lipsa de progres către Obiectivele de Dezvoltare Durabilă este universală, dar este foarte clar că țările în curs de dezvoltare și cei mai săraci și vulnerabili oameni din lume suportă greul eșecului nostru colectiv. Efectele combinate ale climei, COVID-19 și nedreptățile economice lasă multe țări în curs de dezvoltare cu mai puține opțiuni și chiar mai puține resurse pentru a transforma Obiectivele în realitate.
5 puncte de acțiune urgentă recomandate în Raportul Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă
1. Șefii de stat și de guvern ar trebui să se angajeze din nou la șapte ani de acțiuni accelerate, susținute și transformatoare, atât la nivel național, cât și internațional, pentru a îndeplini promisiunea Obiectivelor de dezvoltare durabilă.
Asta implică consolidarea coeziunii sociale pentru a asigura demnitatea, oportunități și drepturi pentru toți, reorientând în același timp economiile spre tranziții digitale și către traiectorii compatibile cu obiectivul Acordului de la Paris de a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius.
E nevoie, deci, de un angajament al generației pentru revizuirea sistemului financiar și economic internațional pentru ca acesta să răspundă provocărilor de astăzi, nu celor din anii 1940. Și necesită un lucru fără precedent: colaborare între membrii Grupului celor 20 (G20) și sprijin pentru toți țările în curs de dezvoltare să promoveze obiectivele de dezvoltare durabilă și acțiuni legate de climă.
2. Guvernele ar trebui să promoveze politici și acțiuni concrete, integrate și direcționate pentru a eradica sărăcia, a reduce inegalitatea și a pune capăt războiului împotriva naturii, cu accent pe promovarea drepturilor femeilor și fetelor și împuternicirea celor mai vulnerabili.
Asta se traduce prin a da sens angajamentului de a nu lăsa pe nimeni în urmă prin:
extinderea nivelurilor de protecție socială și accesul la servicii esențiale;
crearea de oportunități de angajare în economiile de îngrijire, digital și ecologic;
abordarea urgentă a crizei profunde din educație; consolidarea acțiunilor de promovare a egalității de gen, valorificând tehnologiile digitale pentru a reduce decalajele;
sprijinirea includerii persoanelor strămutate de crize;
abordarea excluderii grupurilor marginalizate, cum ar fi persoanele cu dizabilități.
Liderii ar trebui să îmbrățișeze agenda de accelerare a schimbărilor climatice pentru a conduce o revoluție justă a surselor regenerabile și să respecte Cadrul global de biodiversitate Kunming-Montreal, adică să lucreze pentru a reduce și mai mult riscurile cauzate de dezastre și să construiască sisteme alimentare, apă și canalizare integrate și durabile, făcând în același timp o realitate dreptul la un mediu sănătos pentru toți oamenii.
3. Guvernele ar trebui să consolideze capacitatea națională și subnațională, responsabilitatea și instituțiile publice pentru a realiza progrese accelerate către atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.
Sunt necesare investiții majore pentru a consolida capacitatea sectorului public și pentru a construi o infrastructură digitală adecvată. Guvernele locale și subnaționale trebuie să fie împuternicite și sprijinite pentru a aduce implementarea ODD-urilor la nivel de bază.
Este nevoie de un cadru de reglementare eficient, pentru a alinia modelele de guvernanță a sectorului privat cu obiectivele de dezvoltare durabilă, precum și de un nou impuls pentru a culege dividendul de date. Monitorizarea, urmărirea și revizuirea Obiectivelor trebuie duse la următorul nivel, inclusiv prin consolidarea spațiului civic și implicarea publicului în procesul de luare a deciziilor.
4. Statele membre ar trebui să aprobe și să furnizeze un plan de stimulare a Obiectivelor de dezvoltare durabilă de 500 de miliarde de dolari pe an până în 2030.
Acest lucru necesită acțiuni imediate:
(a) pentru a aborda costul ridicat al datoriei și riscurile crescânde de criză a datoriilor, inclusiv prin convertirea împrumuturilor pe termen scurt, cu dobândă ridicată, în datorii pe termen lung (mai mult de 30 de ani) la rate mai mici ale dobânzii ;
(b) pentru extinderea masivă a finanțării accesibile și pe termen lung pentru dezvoltare, în special prin intermediul băncilor multilaterale de dezvoltare, aliniind toate fluxurile de finanțare la Obiective;
(c) să extindă finanțarea de urgență la toate țările care au nevoie.
Statele membre ar trebui să recunoască și să abordeze necesitatea unor reforme profunde ale arhitecturii financiare internaționale printr-un nou moment Bretton Woods, inclusiv prin sporirea vocii și a participării țărilor în curs de dezvoltare la guvernanța instituțiilor financiare internaționale.
5. Statele membre ar trebui să faciliteze consolidarea continuă a sistemului de dezvoltare al Națiunilor Unite și să sporească capacitatea sistemului multilateral de a aborda provocările emergente și de a aborda lacunele și punctele slabe legate de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă din arhitectura internațională care au apărut începând cu 2015.
Istoria a arătat că cele mai mari greutăți pot fi depășite prin determinarea umană, solidaritate, leadership și rezistență. Distrugerea provocată de cel de-al Doilea Război Mondial a fost urmată de noi forme de solidaritate și cooperare prin intermediul Națiunilor Unite și al Planului Marshall.
Această perioadă a fost martoră, de asemenea, la progrese în sistemele de poziționare globală, transportul aerian modern și comunicațiile prin satelit, precum și o decolonizare accelerată. Prevenirea foametei și a foametei pe scară largă în anii 1960 a galvanizat investițiile în agricultură și revoluția verde.
Alte exemple mai recente includ răspunsurile globale pentru combaterea HIV/SIDA și, parțial, creșterea acțiunii și a comunității pentru a salva vieți și mijloace de trai în timpul pandemiei de COVID-19.
Aceste rezultate, deloc inevitabile, au rezultat din combinații unice de scop, solidaritate, ingeniozitate și tehnologie. Acum trecem printr-un moment de pericol care are nevoie de un răspuns similar dacă vrem să ne îndeplinim promisiunea din 2015.
Vlad Radu Zamfira
Master of Arts Archaeology & History (MA), Certificate of Postgraduate Studies Mediterranean & Venetian 16th century History (1559-1581) University of Aberdeen, Scotland). Subiecte: istorie climatica, politici climatice in SUA & EU referitoare si impactul acestora. Politici sustenabile in Scotia legate de industria berii și cea a whisky-ului. Arheologie costiera și impactul schimbarilor climatice asupra comunităților respective.