Previous
Previous
Dr. Daria Bratu
Next
Next
Cercetător fizica atmosferei concentrându-se pe înțelegerea fenomenelor extreme.
Raportul anual privind climatul Europei 2023 al Agenției Europene Copernicus a fost publicat recent. Îngrijorător este faptul că anul trecut peste 150 de persoane și-au pierdut viața datorită fenomenelor extreme iar pagubele economice în 2023 în Europa au ajuns la 13,4 miliarde de euro, din care 81% sunt legate de inundații.
Decembrie 2023, Ianuarie și Februarie 2024 au doborât succesiv noi recorduri de temperaturi, conturând un tablou climatic îngrijorător al recentei ierni.
Anul 2023 a fost cel mai cald an din istoria observațiilor meteorologice. Conform setul de date Copernicus ERA5, în 2023 temperatura medie la nivel global a fost de 14,98°C, mai mare cu 1,48°C față de perioada de referință 1850–1900.
Pământul a depășit recent 1,5 grade Celsius de încălzire globală față de nivelurile preindustriale, potrivit datelor furnizate de Serviciul Național de Meteorologie din Marea Britanie. Acesta este un prag critic despre care oamenii de știință din domeniul climei avertizează de mult timp că ar putea aduce efecte ireversibile dacă ar fi depășit.
Datorită încălzirii atmosferice, respectiv umidității crescute, în viitor vom observa în general mai puține furtuni cu grindină dar când acestea se vor produce grindina va fi de mari dimensiuni.
Apele din jurul Marii Britanii și Irlandei au fost recent afectate de un val de căldură marină de categoria 4 (extremă), în condițiile în care în Oceanul Atlantic de Nord continuă să se înregistreze o căldură extraordinară. În lunile următoare vom avea o imagine mai clară a impactului acestor valuri asupra ecosistemelor. Între timp, înțelegem cât de frecvent este acest fenomen.
ChatGPT este un chatbot de inteligență artificială (AI) dezvoltat de OpenAI și lansat în noiembrie 2022 și a stârnit curiozitate și multe întrebări deopotrivă în comunitatea științifică.
Așadar ne-am gândit la un experiment unde întrebăm ChatGPT despre câteva teme climatice și să comparăm/ contrastăm răspunsurile date cu cele ale unui cercetător.
Episoadele cu ninsori și temperaturi scăzute nu sunt neobișnuite pentru luna aprilie. Au exista în trecut episoade cu vreme severă de iarnă care au avut loc în luna aprilie în România. Deși viscolele (episoade cu ninsoare și vânt intens) sunt un fenomen specific sezonului rece, acestea pot să apară, iată, și primăvara.
Raportul de sinteză prezentat astăzi reprezintă cea de a patra și ultima parte a celui de al șaselea raport IPCC (AR6) și reunește concluziile principale ale celor trei secțiuni anterioare.
De notat ca următorul raport IPCC este așteptat în 2030 ceea ce înseamnă că actualul raport IPCC AR6 este ultimul publicat într-un moment în care este încă posibil să menținem creșterea temperaturii medii globală sub 1.5°C față de perioada pre-industrială.
În 2022, temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1.2°C față de perioada preindustrială. Ce se va întâmpla dacă temperatura medie globală va continua să crească la valori de peste 2°? Care vor fi consecințele la scară globală pentru societatea noastră?
Schimbările climatice și creșterea emisiilor de carbon pot duce la o scădere drastică atât a grosimii stratului de zăpadă din zonele montane cât și la reducerea zilelor cu zăpadă pe an.
Anul 2022 a fost unul al fenomenelor extreme în Europa. Valurile de căldură, perioadele cu secetă și incendiile de vegetație au avut un impact foarte mare în multe regiuni ale Europei în special în vara acestui an. Sunt fenomenele extreme o consecință a schimbărilor climatice sau a variabilității naturale? Pentru a putea răspunde la această întrebare vom analiza pe rând evoluția și impactul valurilor de căldură, perioadelor cu secetă și incendiilor de vegetație din 2022.
Concentrația celor mai importante gaze cu efect de seră a atins un nou record conform ultimului raport publicat de Organizația Meteorologică Mondială
Valurile de căldură au devenit unul dintre cele mai mari riscuri pentru sănătatea umană și mediul înconjurător, conform raportului IPCC. Acestea pot provoca incendii de pădure, reducerea recoltelor și creșterea nivelului mării. În plus, ele afectează direct sănătatea oamenilor, în special a celor vulnerabili, cum ar fi persoanele în vârstă sau cele cu afecțiuni preexistente. Raportul subliniază importanța adaptării și a limitării încălzirii globale pentru a reduce impactul acestor valuri de căldură.
Datorită încălzirii atmosferice, respectiv umidității crescute, în viitor vom observa în general mai puține furtuni cu grindină dar când acestea se vor produce grindina va fi de mari dimensiuni.
De la creșterea temperaturii medii globale, la niveluri în creștere a gazelor cu efect de seră, fenomene meteo extreme, incendiile din zona mediteraniană sau inundațiile fără precedent din Europa de Vest, anul 2021 confirmă din păcate…
Dacă în perioada preindustrială evenimentele cu temperaturi extreme apăreau o dată la 10 ani, în viitor, dacă temperatura medie globală crește cu 4°C (scenariul în care nu întreprindem nici o măsură) astfel de evenimente vor apărea de 9 ori în 10 ani.