COP 29 — Un final cu puține realizări, amânări și multe rămase pentru Brazilia în 2025
COP 29 organizat în acest an la Baku s-a încheiat cu mai multe întrebări decât răspunsuri. Sloganul de început — În solidaritate pentru o lume verde — a arătat ceva diferit, în contextul în care finanțarea adaptării și mitigării efectelor schimbărilor climatice, un punct cheie al acestei conferințe, din nou s-a dovedit a fi un efort timid și insuficient în față provocărilor la nivel global, mai ales al statelor vulnerabile, pentru următoarele decenii.
Contextul este unul cât se poate de relevant și de critic datorită faptului că cel mai probabil 2024 va fi cel mai cald an din istoria măsurătorilor temperaturilor la nivel global. Schimbările climatice nu doar că sunt aici, ne afectează din ce în ce mai mult iar timpul rămas pentru acțiuni decisive globale, unde COP-urile ar trebui să fie precum un vârf de lance, devine din ce în ce mai limitat.
Angajamentele concrete
COP29 s-a încheiat cu un acord de finanțare în valoare de 300 de miliarde USD, un compromis de ultim moment pentru a evita prabusirea negocierilor repetate. Tarile vulnerabile cu economii emergente au descris aceasta suma ca una insuficienta si ca o “insultă”, sustinand că nu le-a oferit resursele vitale (estimate la 1 trilion USD) de care aveau nevoie pentru a aborda cu adevărat complexitatea crizei climatice.
“Acest nou obiectiv financiar este o poliță de asigurare pentru omenire, în contextul înrăutățirii impactului climatic asupra fiecărei țări. Dar, ca orice poliță de asigurare, aceasta funcționează numai dacă primele sunt plătite integral și la timp. Promisiunile trebuie să fie respectate, pentru a proteja miliarde de vieți. Acest acord va menține creșterea boom-ului energiei curate, ajutând toate țările să beneficieze de beneficiile sale uriașe: mai multe locuri de muncă, o creștere mai puternică, energie mai ieftină și mai curată pentru toți.
Am avut nevoie ca aceasta să fie o COP favorabilă - o COP care să contribuie la transpunerea promisiunilor COP28 în rezultate reale pentru a proteja oamenii, prosperitatea și planeta.” declara Simon Stiell, secretar executiv ONU Climate Change, la finalul discutiilor.
Țările participante au ajuns la un acord cu privire la normele unei piețe globale pentru cumpărarea și vânzarea de credite de carbon, despre care susținătorii susțin că va mobiliza miliarde de dolari în noi proiecte pentru a contribui la combaterea încălzirii globale.
La COP 29 grupul G20 și-a reafirmat angajamentul ferm față de multilateralism subliniind “rolul dezvoltării durabile în cele trei dimensiuni ale sale - economică, socială și de mediu - ca principiu director al cooperării pentru oameni, planetă și prosperitate, cu obiectivul final de a depăși provocările noastre colective.” În punctul 49 de asemenea se menționa sprijinul pentru “punerea în aplicare a eforturilor de a tripla capacitatea de energie regenerabilă la nivel mondial și dublarea ratei medii anuale globale de îmbunătățire a eficienței energetice la nivel mondial prin obiectivele și politicile existente, să sprijine în mod similar punerea în aplicare în ceea ce privește alte tehnologii cu emisii zero și reduse”.
Factorul American - Ce va aduce o a doua administrație Trump plan intern și internațional
Un al doilea mandat Trump s-ar concentra pe reducerea și demontarea reglementărilor și politicilor deja în vigoare. În campania lui Trump, atât știința, cât și necesitatea unei politici climatice au fost puse sub semnul întrebării în mod repetat. Trump a numit IRA (Inflation Reduction Act) și multe dintre politicile existente „o înșelătorie verde”. Oficiali și consilieri ai campaniei par să sugereze că Trump ar reduce într-adevăr o mare parte din reglementările existente și ar facilita creșterea producției de combustibili fosili. Subvențiile pentru vehicule electrice, centralele electrice și limitele pentru poluarea cu metan sunt considerate a fi deosebit de vulnerabile sub o președinție Trump. Aceeași abordare ar fi probabil adoptată și în politica climatică internațională, făcând cooperarea constructivă cu China și alți mari poluatori mai dificilă.
Acest fapt nu va opri complet tranziția verde, dar o va încetini considerabil, având și implicații asupra politicii globale privind clima. De asemenea, politicile depind de echilibrul de putere din Congres (pe care Republicanii îl vor controla), deoarece măsura în care un președinte în funcție poate schimba politici depinde decisiv de componența acestuia.
Ca cea mai mare economie a planetei SUA reprezintă un actor esențial pe scena internațională și diplomatică mai ales în contextul efectelor globale ale schimbărilor climatice. Rămâne de văzut ce angajamente vor fi luate de către noul președinte american iar dacă acesta va decide din nou să retragă SUA din Tratatul Climatic de la Paris.
Dincolo de Petrol și Gaze — O alianță ce prinde contur cu greu după Dubai
Anul trecut la COP 28, Spania, Kenya și Samoa s-au alăturat “Alianței Dincolo de petrol și gaze" (Beyond Oil and Gas Alliance — BOGA), în timp ce Australia și Norvegia se angajează să pună capăt finanțării internaționale a combustibililor fosili. Fondat de Costa Rica și Danemarca, grupul include, de asemenea, Portugalia, Franța, Suedia, Insulele Marshall și Vanuatu. BOGA este o recentă alianță internațională a guvernelor si stakeholder-ilor care lucrează împreună pentru a facilita tranziția către renunțarea la producția de petrol și gaze. Alianța își propune să atragă atenția cu privire la problema eliminării treptate a producției de petrol și gaze naturale în cadrul dialogurilor internaționale privind clima (precum COP), să mobilizeze acțiuni și angajamente și să creeze o comunitate internațională de practici în acest domeniu.
De asemenea, BOGA anunțau recent că acordă fonduri în valoare inițială de 1 milion de dolari pentru „a sprijini Kenya și Columbia în planificarea unei tranziții corecte, gestionate și ordonate pentru a renunța la dependența de petrol și gaze naturale”.
Pacea la nivel global — Un obiectiv vital pentru funcționarea mai bună a conferințelor COP
Din păcate, în momentul de față situația diplomatică și contextul geopolitic la nivel global fac foarte dificilă ajungerea la un consens asupra a orice. Natura efectelor schimbărilor climatice și impactul lor la nivel global fac cu atât mai dificilă stabilirea unor ținte globale comune cu angajamente concrete. Avem un conflict între țările cu economii dezvoltate și cele cu economii emergente, care în multe cazuri sunt și cele mai vulnerabile în fața schimbărilor climatice. Un exemplu foarte clar este Alianța Insulelor Stat (AOSIS) din Pacific și Caraibe, unde chiar existența pe termen lung a unor state precum Tonga, Samoa, Haiti ar putea fi în pericol, în vreme ce economiile acestor state nu pot face față costurilor adaptării și mitigarii. De altfel au fost din ce în ce mai multe cereri de revizuire a emisiilor istorice — Marea Britanie a fost de multe ori menționată în acest context, datorită trecutului sau colonial.
Tensiuni semnificative există în momentul de față între marile economiii și blocuri comunitare — SUA (unde va începe un al doilea mandat Trump) și UE pe de o parte iar China, Federația Rusă, grupul țărilor arabe pe cealaltă. În mod îngrijorător, în ultimii 10 ani la nivel global, numărul conflictelor militare majore este în continuă creștere (Războiul din Ucraina, Gaza, multiple state africane etc.).
Într-un material anterior am documentat cum infrastructura militară și războaiele sunt mari poluatori trecuți cu vederea iar conform unei estimări din 2022, armatele din lume produc cel puțin 5,5% din emisiile de gaze cu efect de seră — mai mult decât amprenta totală a Japoniei. Un lucru este cert: fără un context geopolitic mai favorabil unde marile economii (SUA, UE, China, India, Federația Rusă) să poată coopera în mod deschis, misiunea COP devine una extrem de dificilă.
COP29 a demonstrat progrese în domenii precum finanțarea și piețele de carbon, subliniind în același timp provocările persistente în ceea ce privește obținerea unor angajamente globale unificate și realizabile. COP30 va trebui să abordeze aceste lacune pentru a menține ritmul.
Vlad Radu Zamfira
Master of Arts Archaeology & History (MA), Certificate of Postgraduate Studies Mediterranean & Venetian 16th century History (1559-1581) University of Aberdeen, Scotland). Subiecte: COP & istoricul acestuia, politici globale, în USA & EU referitoare la schimbările climatice și impactul acestora. Politici sustenabile în Scoția legate de industria berii, whisky-ului și producerea de energie regenerabilă. Arheologie costieră și impactul schimbărilor climatice asupra comunităților respective.