Politici climatice, Politici globale, COP, criza climatica Vlad Zamfira Politici climatice, Politici globale, COP, criza climatica Vlad Zamfira

COP 29 — Un final cu puține realizări, amânări și multe rămase pentru Brazilia în 2025

COP 29 organizat în acest an la Baku s-a încheiat cu mai multe întrebări decât răspunsuri. Sloganul de început — În solidaritate pentru o lume verde — a arătat ceva diferit, în contextul în care finanțarea adaptării și mitigării efectelor schimbărilor climatice, un punct cheie al acestei conferințe, din nou s-a dovedit a fi un efort timid și insuficient în față provocărilor la nivel global, mai ales al statelor vulnerabile, pentru următoarele decenii.

COP 29 organizat în acest an la Baku s-a încheiat cu mai multe întrebări decât răspunsuri. Sloganul de început — În solidaritate pentru o lume verde — a arătat ceva diferit, în contextul în care finanțarea adaptării și mitigării efectelor schimbărilor climatice, un punct cheie al acestei conferințe, din nou s-a dovedit a fi un efort timid și insuficient în față provocărilor la nivel global, mai ales al statelor vulnerabile, pentru următoarele decenii.

Contextul este unul cât se poate de relevant și de critic datorită faptului că cel mai probabil 2024 va fi cel mai cald an din istoria măsurătorilor temperaturilor la nivel global. Schimbările climatice nu doar că sunt aici, ne afectează din ce în ce mai mult iar timpul rămas pentru acțiuni decisive globale, unde COP-urile ar trebui să fie precum un vârf de lance, devine din ce în ce mai limitat.

Angajamentele concrete

  • COP29 s-a încheiat cu un acord de finanțare în valoare de 300 de miliarde USD, un compromis de ultim moment pentru a evita prabusirea negocierilor repetate. Tarile vulnerabile cu economii emergente au descris aceasta suma ca una insuficienta si ca o “insultă”, sustinand că nu le-a oferit resursele vitale (estimate la 1 trilion USD) de care aveau nevoie pentru a aborda cu adevărat complexitatea crizei climatice.

  • “Acest nou obiectiv financiar este o poliță de asigurare pentru omenire, în contextul înrăutățirii impactului climatic asupra fiecărei țări. Dar, ca orice poliță de asigurare, aceasta funcționează numai dacă primele sunt plătite integral și la timp. Promisiunile trebuie să fie respectate, pentru a proteja miliarde de vieți. Acest acord va menține creșterea boom-ului energiei curate, ajutând toate țările să beneficieze de beneficiile sale uriașe: mai multe locuri de muncă, o creștere mai puternică, energie mai ieftină și mai curată pentru toți.

    Am avut nevoie ca aceasta să fie o COP favorabilă - o COP care să contribuie la transpunerea promisiunilor COP28 în rezultate reale pentru a proteja oamenii, prosperitatea și planeta.” declara Simon Stiell, secretar executiv ONU Climate Change, la finalul discutiilor.

  • Țările participante au ajuns la un acord cu privire la normele unei piețe globale pentru cumpărarea și vânzarea de credite de carbon, despre care susținătorii susțin că va mobiliza miliarde de dolari în noi proiecte pentru a contribui la combaterea încălzirii globale.

  • La COP 29 grupul G20 și-a reafirmat angajamentul ferm față de multilateralism subliniind “rolul dezvoltării durabile în cele trei dimensiuni ale sale - economică, socială și de mediu - ca principiu director al cooperării pentru oameni, planetă și prosperitate, cu obiectivul final de a depăși provocările noastre colective.” În punctul 49 de asemenea se menționa sprijinul pentru “punerea în aplicare a eforturilor de a tripla capacitatea de energie regenerabilă la nivel mondial și dublarea ratei medii anuale globale de îmbunătățire a eficienței energetice la nivel mondial prin obiectivele și politicile existente, să sprijine în mod similar punerea în aplicare în ceea ce privește alte tehnologii cu emisii zero și reduse”.

Factorul American - Ce va aduce o a doua administrație Trump plan intern și internațional

Un al doilea mandat Trump s-ar concentra pe reducerea și demontarea reglementărilor și politicilor deja în vigoare. În campania lui Trump, atât știința, cât și necesitatea unei politici climatice au fost puse sub semnul întrebării în mod repetat. Trump a numit IRA (Inflation Reduction Act) și multe dintre politicile existente „o înșelătorie verde”. Oficiali și consilieri ai campaniei par să sugereze că Trump ar reduce într-adevăr o mare parte din reglementările existente și ar facilita creșterea producției de combustibili fosili. Subvențiile pentru vehicule electrice, centralele electrice și limitele pentru poluarea cu metan sunt considerate a fi deosebit de vulnerabile sub o președinție Trump. Aceeași abordare ar fi probabil adoptată și în politica climatică internațională, făcând cooperarea constructivă cu China și alți mari poluatori mai dificilă.

Acest fapt nu va opri complet tranziția verde, dar o va încetini considerabil, având și implicații asupra politicii globale privind clima. De asemenea, politicile depind de echilibrul de putere din Congres (pe care Republicanii îl vor controla), deoarece măsura în care un președinte în funcție poate schimba politici depinde decisiv de componența acestuia.

Ca cea mai mare economie a planetei SUA reprezintă un actor esențial pe scena internațională și diplomatică mai ales în contextul efectelor globale ale schimbărilor climatice. Rămâne de văzut ce angajamente vor fi luate de către noul președinte american iar dacă acesta va decide din nou să retragă SUA din Tratatul Climatic de la Paris.

Dincolo de Petrol și Gaze — O alianță ce prinde contur cu greu după Dubai

Anul trecut la COP 28, Spania, Kenya și Samoa s-au alăturat “Alianței Dincolo de petrol și gaze" (Beyond Oil and Gas Alliance — BOGA), în timp ce Australia și Norvegia se angajează să pună capăt finanțării internaționale a combustibililor fosili.  Fondat de Costa Rica și Danemarca, grupul include, de asemenea, Portugalia, Franța, Suedia, Insulele Marshall și Vanuatu. BOGA este o recentă alianță internațională a guvernelor si stakeholder-ilor care lucrează împreună pentru a facilita tranziția către renunțarea la producția de petrol și gaze. Alianța își propune să atragă atenția cu privire la problema eliminării treptate a producției de petrol și gaze naturale în cadrul dialogurilor internaționale privind clima (precum COP), să mobilizeze acțiuni și angajamente și să creeze o comunitate internațională de practici în acest domeniu.

De asemenea, BOGA anunțau recent că acordă fonduri în valoare inițială de 1 milion de dolari pentru „a sprijini Kenya și Columbia în planificarea unei tranziții corecte, gestionate și ordonate pentru a renunța la dependența de petrol și gaze naturale”.

Pacea la nivel global — Un obiectiv vital pentru funcționarea mai bună a conferințelor COP

Din păcate, în momentul de față situația diplomatică și contextul geopolitic la nivel global fac foarte dificilă ajungerea la un consens asupra a orice. Natura efectelor schimbărilor climatice și impactul lor la nivel global fac cu atât mai dificilă stabilirea unor ținte globale comune cu angajamente concrete. Avem un conflict între țările cu economii dezvoltate și cele cu economii emergente, care în multe cazuri sunt și cele mai vulnerabile în fața schimbărilor climatice. Un exemplu foarte clar este Alianța Insulelor Stat (AOSIS) din Pacific și Caraibe, unde chiar existența pe termen lung a unor state precum Tonga, Samoa, Haiti ar putea fi în pericol, în vreme ce economiile acestor state nu pot face față costurilor adaptării și mitigarii. De altfel au fost din ce în ce mai multe cereri de revizuire a emisiilor istorice — Marea Britanie a fost de multe ori menționată în acest context, datorită trecutului sau colonial.

Tensiuni semnificative există în momentul de față între marile economiii și blocuri comunitare — SUA (unde va începe un al doilea mandat Trump) și UE pe de o parte iar China, Federația Rusă, grupul țărilor arabe pe cealaltă. În mod îngrijorător, în ultimii 10 ani la nivel global, numărul conflictelor militare majore este în continuă creștere (Războiul din Ucraina, Gaza, multiple state africane etc.).

Într-un material anterior am documentat cum infrastructura militară și războaiele sunt mari poluatori trecuți cu vederea iar conform unei estimări din 2022, armatele din lume produc cel puțin 5,5% din emisiile de gaze cu efect de seră — mai mult decât amprenta totală a Japoniei. Un lucru este cert: fără un context geopolitic mai favorabil unde marile economii (SUA, UE, China, India, Federația Rusă) să poată coopera în mod deschis, misiunea COP devine una extrem de dificilă.

COP29 a demonstrat progrese în domenii precum finanțarea și piețele de carbon, subliniind în același timp provocările persistente în ceea ce privește obținerea unor angajamente globale unificate și realizabile. COP30 va trebui să abordeze aceste lacune pentru a menține ritmul.

Vlad Radu Zamfira

Master of Arts Archaeology & History (MA), Certificate of Postgraduate Studies Mediterranean & Venetian 16th century History (1559-1581) University of Aberdeen, Scotland). Subiecte: COP & istoricul acestuia, politici globale, în USA & EU referitoare la schimbările climatice și impactul acestora. Politici sustenabile în Scoția legate de industria berii, whisky-ului și producerea de energie regenerabilă. Arheologie costieră și impactul schimbărilor climatice asupra comunităților respective.

Read More
Riscuri climatice, Schimbari climatice, Turism, Poluare, Poluarea apelor Vlad Zamfira Riscuri climatice, Schimbari climatice, Turism, Poluare, Poluarea apelor Vlad Zamfira

Veneția — O comoară amenințată de schimbările climatice

În prezent Veneția, una dintre cele mai populare destinații turistice din lume, a cărei prosperitate vine din negoțul maritim din vechi timpuri, se scufundă anual cu aproximativ 1 mm din cauza proceselor naturale. Asistăm la o creștere a nivelurilor mărilor, vedem emergența unor furtuni și inundații din ce în ce mai grave, iar poluare rezultată din gestionarea defectuoasă a maselor de turiști și vaselor de croazieră îngreunează situația. Riscăm să pierdem Veneția?

"Nivelul mării este în creștere aproape peste tot pe Pământ. Nu numai că nivelul mării crește, dar se întâmplă din ce în ce mai repede" declara Michael Oppenheimer, om de știință climatică și membru al panoului IPCC, atrăgând atenția la un prim exemplu chiar în Europa. 

În prezent Veneția, una dintre cele mai populare destinații turistice din lume, a cărei prosperitate vine din negoțul maritim din vechi timpuri, se scufundă anual cu aproximativ 1 mm din cauza proceselor naturale. Asistăm la o creștere a nivelurilor mărilor, vedem emergența unor furtuni și inundații din ce în ce mai grave, iar poluare rezultată din gestionarea defectuoasă a maselor de turiști și vaselor de croazieră îngreunează situația. Riscăm să pierdem Veneția?

Poziționarea geografică – O problemă din start?

Datele istorice ne arată că orașul Veneția a fost fondat în Martie 421 iar Republica Venețiană a fost formată în anul 697 în zona de nord est a Peninsulei Italiei, în regiunea Veneto. Veneția propriu-zisă, Padova și alte așezăminte lagunare au format una din cele mai formidabile republici ale mileniului trecut ce a rezistat până în 1797. Înainte de aceasta spre sfârșitul prăbușirii imperiului Roman și în perioada tulbure ce a urmat după, zona joasă din NE penisulei era frecvent amenințată de invadatori reprezentând un mare pericol pentru populațiile locale ce și-au găsit adăpost în pletora de insule de-a lungul coastei Venețiene.

De-a lungul timpului orașul Venețian a beneficiat de avantajele strategice aduse de urbanismul său aproape unic, unde în loc de străzi erau mici canale navigabile, iar portul său era unul din cele mai mari și dezvoltate ale mileniului trecut. Însă în prezent ne găsim în situația în care dacă acțiuni rapide nu vor fi luate de autoritățile locale și naționale, atunci riscăm să pierdem treptat o comoară culturală nu doar a Italiei ci a întregii lumi iar generații de venețieni ar putea avea de făcut alegeri dificile în ceea ce privește o posibilă relocare a acestora către alte regiuni mai ferite.

Efectul schimbărilor climatice – O fereastră “artistică” în trecutul Veneției

Impactul schimbărilor climatice poate fi analizat prin mai multe metode – analize bio-chimice, studiul inelelor copacilor, studiul nucleurilor de gheață din ghețari, date înregistrate ale nivelurilor apelor, temperaturilor, toate pot contribui la crearea unui “tablou climatic”.

Oamenii de știință analizat marcajele mareeice din numeroase picturi precum aceasta a lui Canaletto și le-au comparat cu măsurători ale locațiilor respective din Veneția în prezent (sursa)

Însă avem și câteva metode mai creative, iar operele de artă ale secolelor trecute pot oferi câteva indicii prețioase legate de trecut. Spre exemplu, expertul climatic Dario Camuffo a folosit picturile artistului venețian Canaletto (1696-1768)  dar și Veronese (1528-1588) și Bellotto (1722-1780) pentru a găsi indicii cu privire la creșterile nivelului mării în Veneția, pentru că măsurătorile oficiale există doar din anul 1872. Cercetările sale au arătat că, de la mijlocului secolului 18 până în prezent, nivelul ar fi crescut cu ~61 cm, foarte mult ținând cont că apele canelelor venețiene au în prezent o adâncime medie de aproximativ 1-1.5m (Grand Canal/Marele Canal principal 5m)

Un alt indicator este prezenta algelor, vizibile în multe picturi ale lui Canaletto. Acest lucru i-a permis lui Camuffo să facă mai multe măsurători (creșterea nivelului Mării Adriatice, rata de adaptare sub apă a clădirilor Venețiene și alți factori) din diferite opere de artă, apoi să compare rezultatele sale cu nivelurile găsite pe aceleași clădiri din Veneția de astăzi.

Maree, furtuni, inundații

Aqua alta reprezintă un fenomen natural specific zonei Veneției caracterizat prin inundațiile sezoniere. Acesta a avut loc dintotdeauna, iar localnicii s-au obișnuit, însă pe măsură ce vedem efectul tot mai pronunțat al schimbărilor climatice acest fenomen poate contribui la apariția unor inundații și mai violente pe masură ce vedem furtuni din ce în ce mai pronuntațe, unde volumul de precipitații într-un interval scurt de timp poate duce la inundații puternice. 

Astfel de inundații au avut loc in noiembrie 1927, Decembrie 1933, Martie 1964, Februarie 1974, Noiembrie 1996, Noiembrie 2001, Octombrie și Noiembrie 2012.

În 2019 Veneția a suferit a doua cea mai catastrofală inundație din istoria sa recentă, nivelul apelor ajungând la 1,87 m. Costurile au fost enorme, iar autoritățile au putut oferi doar despăgubiri în valoare de 5000 euro pentru gospodării individuale și 20,000 pentru afaceri. Primarul Veneției de atunci Luigi Brugnaro declara atunci o stare de dezastru și că “acestea sunt efectele schimbărilor climatice”.

Turismul în masă, un alt pericol pentru Veneția

Multe orașe europene se confruntă cu dificultăți din ce în ce mai mari în privința gestionării numărului tot mai mare de turiști ce le trec pragul. Barcelona, Florența, Edinburgh, Bruges dar și Veneția sunt câteva exemple unde autoritățile locale au fost nevoite să ia măsuri precum introducerea unor taxe la hoteluri si de turism in general.

Una din concluziile secțiunii dedicate Veneției a unui recent raport UNESCO preciza că:

“regretă faptul că realizările raportate în ceea ce privește punerea în aplicare a deciziilor anterioare ale Comitetului și a recomandărilor misiunii nu reflectă un nivel semnificativ de progres în abordarea problemelor persistente și complexe legate, în special, de turismul în masă, de proiectele de dezvoltare și de schimbările climatice, care cauzează deteriorarea și pagube structurilor clădirilor și a zonelor urbane, degradând identitatea culturală și socială a locației și amenințând integritatea atributelor și valorilor sale culturale, de mediu și peisagistice; consideră, prin urmare, că locația continuă să se confrunte cu un pericol constatat și potențial din cauza amenințărilor individuale și a impactului cumulativ al acestora care, împreună, au efecte dăunătoare asupra caracteristicilor inerente ale Veneției”

Veneția este unul din cele mai vizitate orașe ale Europei – între 2017 și 2019 a fost vizitată, anual, de peste 5 milioane de oameni. Turismul este una din principalele surse de venit, însă acesta vine la rândul său cu un cost. Infrastructura orașului este una veche, iar suprafața sa totală (maritimă și terestră) de  ~410 km2 este una relativ mică.  Drept urmare an de an, Veneția trebuie să acomodeze valuri de turiști într-un oraș deja cu o densitate semnificativă a populației  (~630 locuitori/km2). Una din marile probleme cu care Veneția s-a confruntat de-a lungul anilor a fost acomodarea supervaselor de croazieră, a aglomerării și poluării cauzate de acestea. Răspunsul comunităților locale a fost o campanie intitulată “no grande navi” (“nu vaselor mari/fără vase mari”), care a devenit realitate pentru câțiva ani, însă în vara lui 2021 vasele de croazieră s-au întors.

Printre principalele argumente împotriva acestor vase de croazieră au fost:

  • Pericolul derivat din tranzitul navelor – care deplasează mii de tone de apă pe măsură ce trec – asupra unor țesături urbane străvechi, fragile și delicate și asupra lagunelor;

  • Riscurile, în general subestimate, pentru sănătatea publică: Traficul de croazieră este cea mai mare sursă de poluare a aerului din Veneția (date Arpav): conținutul de sulf al combustibilului folosit în timpul navigației, de exemplu, este de 1,5 %. Ca o comparație, cel din motorină mașinilor noastre este de 1.500 de ori mai mic.

  • Poluarea electromagnetică cauzată de radarele care sunt aprinse constant (plus vibrațiile constante cauzate de nave);

  • Poluare fonică;

  • Poluare asociată cu potențiale scurgeri de combustibili, incendii ș.a.m.d.

Mai putem vizita Veneția în 2100?

Datele ne arată că nivelul Marii Adriatice ar putea crește cu aproximativ 17 cm până în 2050, iar unele scenarii pesimiste indică posibilitatea că în 2100 această creștere să continue până la 120 cm,  o situație catastrofală pentru regiune. Reducerea traficului maritim este văzută ca o măsură imediată de mitigare și adaptare, una care însă ar putea avea consecințe economice pe termen scurt și mediu. 

Pe de altă parte implementarea unor bariere mecanice pentru protejarea Veneției și a zonei lagunare ar putea avea efecte pe termen lung asupra habitatelor naturale, florei și faunei. Cert este că acum vedem că Veneția, un oraș care nu ar exista și nu poate trăi fără apă, este constant amenințat de această sursă inițială a bogăției și unicității sale.

Ce soluții sunt?

Cel mai mare vas de croazieră construit vreodată, Icon of the Seas, a avut recent călătoria sa inaugurală. Acesta este de cinci ori mai mare decât Titanicul și poate găzdui 7,600 de pasageri și 2,000 de membri ai echipajului. Compania ce deține acest vas declara că aceasta este cea mai sustenabilă ambarcațiune de acest tip asta în timp ce numeroase orașe europene încearcă deja să reducă numărul anual al vizitelor vaselor de croazieră. Așadar, aceste vase sunt o problemă la nivel global unde trebuie găsite soluții cât mai eficiente. Veneția și acțiunile factorilor de decizie locali ne pot oferi câteva indicii în această direcție.

O alternativă găsită de autoritățile locale a fost crearea și dezvoltarea unui alt port menit să preia aceste vase plus cele de transport de mărfuri. Redirecționarea către porturile aflate în vecinătate din Ravenna și Trieste de asemenea a fost o soluție propusă, iar pentru vasele de croazieră de dimensiuni mai mici portul Marghera (zona industrială) a fost găsită ca alternativă aflată mai aproape de Veneția. Concret, acest lucru reduce nivelul poluării în zona lagunară a Veneției, dar și riscurile de pagube materiale asociate cu acestea. 

O altă soluție propusă și în alte mari orașe turistice ar fi o promovare mai mare a călătoritului în luni în care nu se înregistrează volume mari de turiști, pentru a preveni supra-aglomerările pe care le putem observa mai ales în timpul verii.

MOSE – Scutul împotriva mareelor și inundațiilor?

Încă din anii ’80 autoritățile Italiene au dorit crearea unui sistem de bariere retractabile pentru a proteja Veneția și zona aferentă de efectele mareelor și furtunilor. Proiectul a fost denumit MOSE (Modulo Sperimentale Elettromeccanico) și a durat decenii pentru a fi construit, acesta fiind finalizat și testat în 2020. Pe data de 3 Octombrie era prognozat un val mareeic foarte ridicat de ~135 cm peste nivelul normal, iar sistemul MOSE reușise cu success să adăpostească Laguna Venețiană de efectele acesteia. Însă la doar două luni distanță, din cauza unei prognoze eronate, barierele nu au fost ridicate, ceea ce a expus orașul unei furtuni puternice ce a provocat pagube. 

Principalele griji legate de sistemul MOSE sunt că pe termen lung ar putea afecta habitatele naturale prin aceste separări forțate, chiar și temporare, dintre zona lagunară venețiană și Marea Adriatică. Dispute deja au răsărit între comercianți și autoritățile locale. Apoi,  există și teama că gradul de creștere al nivelului marilor ar putea întrece cu mult capacitățile tehnologice și economice existente, în cazul în care efectele schimbărilor climatice nu sunt diminuate conform prevederilor tratatului de la Paris.

Alte măsuri luate:

  • Mai multe proiecte de regenerare urbană, conservare de patrimoniu și coeziune socială sunt în desfășurare. 

  • A fost construită o barieră specifică pentru a proteja Bazilica San Marco, iar "ridicarea întregii insule San Marco" este planificată.

  • Interzicerea accesului navelor mari pe canalul Bazinul San Marco - Giudecca este încă în vigoare. În zona Marghera au fost construite trei debarcadere temporare pentru navele mari de pasageri, iar în Chioggia este în curs de amenajare un debarcader suplimentar.

  • Autoritatea portuară a lansat o competiție deschisă pentru propuneri și proiecte legate de construcția și gestionarea punctelor de acostare în afara lagunei, care pot fi utilizate de navele de pasageri de peste 40.000 de tone brute și de navele de containere utilizate pentru transportul transoceanic.

  • Continuă intervențiile de redresare după mareea excepțională din noiembrie 2019. În timp ce sistemul de prevenire a riscurilor se îmbunătățește, au fost înregistrate evenimente de maree maree înaltă mai frecvente și cu magnitudine mai mare (la 22 noiembrie 2022, s-a înregistrat cel mai înalt nivel al Mării Adriatice din istorie)

  • Un "Plan de acțiune pentru energie durabilă și climă" pentru orașul Veneția este în curs de finalizare și va fi trimis Centrului Patrimoniului Mondial înainte de finalizarea sa.

  • Ca urmare a interzicerii construirii de noi instalații de depozitare a gazului petrolier lichefiat (GPL), au fost emise reglementări legale pentru a oferi compensații pentru proiectele deja autorizate.

Read More
Politici climatice, Clima, Politici globale Vlad Zamfira Politici climatice, Clima, Politici globale Vlad Zamfira

Radar 2024 – Calendarul conferințelor climatice într-un an cu mare miză geopolitică

2024 poate fi unul decisiv iar în cadrul acestui material prezentăm o lista cronologică a celor mai importante evenimente legate de climă.

Anul 2024 se prefigurează a fi unul foarte încărcat din punct de vedere politic și diplomatic iar asta poate influența progresul în ceea ce privește tratatele și conferințele internaționale legate de climă, majoritatea încă organizate de ONU. Miliarde de oameni vor putea vota în alegeri în SUA, Marea Britanie, India, Europa (europarlamentare) dar și România cu posibile consecințe în ceea ce privește pletora de politici globale climatice. 2023 a fost un an al jumătăților de măsură în ceea ce privește politicile climatice iar semnalul este unul clar: este necesară o cooperare mult mai strânsă la nivel global în privința acestora pentru reducerea emisiilor GES și respectarea pragului de 1.5 °C până în 2050. Însă contextul geopolitic complicat din prezent coroborat cu variile crize economice ar putea reprezenta obstacole semnificative pentru implementarea politicilor climatice atât la nivel local/regional cât și global.

Anul acesta poate fi unul decisiv iar în cadrul acestui material prezentăm o listă cronologică a celor mai importante evenimente legate de climă.

Conferința IRENA (ediția 14)-15 Ianuarie; 16-18 Aprilie Abu-Dhabi

Agenția Internațională pentru Energii Regenerabile (IRENA) este o organizație interguvernamentală mandatată să faciliteze cooperarea, să avanseze cunoștințele și să promoveze adoptarea și utilizarea durabilă a energiei regenerabile. Anul aceasta va fi organizată în două părți:

  • Partea I în format virtual pe 15 ianuarie 2024

  • Partea a II-a 16-18 Aprilie la Abu Dhabi în paralel cu World Future Energy Summit (WFES)

Conferințele IRENA sunt importante pentru că aduc in discuție la nivel global multe teme legate de energie și tranziție energetică abordate și în cadrul COP-urilor. În conferințele IRENA anterioare au fost lansate câteva inițiative importante (raportul privind geopolitica hidrogenului și un eveniment ministerial privind Africa ce a permis un schimb de perspective între țările care sunt cele mai afectate de schimbările climatice din 2022; iar in 2023 a reunit lideri mondiali și factori de decizie în domeniul energiei pentru a face bilanțul planurilor și politicilor operaționale și a evidenția acțiunile întreprinse pentru a pune în aplicare tranziția energetică în toate țările, regiunile și în întreaga lume)

A 8-a Conferință Internațională privind Schimbări climatice 2024 – 8-9 Februarie 2024 Colombo

Această conferință va avea loc la Colombo în Sri Lanka iar tema principală este găsirea unor soluții eficiente și inovatoare pentru atingerea unui nivel net zero la nivel global. Alte teme discutate vor fi:

  • Evaluarea impactului asupra diverselor ecosisteme

  • Răspunsuri tehnice, economice și sociale la schimbările climatice

  • Schimbările climatice și sănătatea

  • Încălzirea globală, agricultura și securitatea alimentară

  • Schimbările climatice și energia

  • Schimbările climatice: măsurători, modelare și previziuni

World Water Forum 2024 — 23 Martie 2023 Bali, Indonesia

Aceasta va fi a 10-a ediție a forumului mondial al apei, eveniment climatic important organizat de către ONU pentru găsirea de soluții concrete pentru a răspunde provocărilor legate de apă, mai ales în continentul African și regiunea Orientului Mijlociu. Apa este o resursă care, nu numai că satisface nevoile de bază ale populației, dar se constituie și în cheia pentru dezvoltare pe diverse planuri, susțînând economia prin agricultură, pescuit comercial, generarea energiei, industrie, transport maritim și turism. Deși s-ar putea crea iluzia existenței din abundență a acestei resurse prețioase, mai puțin de 1% din totalul resurselor de apă dulce este disponibilă, fapt discutat într-un material anterior InfoClima. 

Conferința internațională privind schimbările climatice: Impacturi și răspunsuri – 25-26 Aprilie, Pau, Franța

A 16-a Conferință internațională privind schimbările climatice: Impacts & Responses (Impacte și răspunsuri) este reunită de o preocupare comună pentru știința și răspunsurile sociale la schimbările climatice. Temele principale vor fi evaluarea impactului efectelor schimbărilor climatice în diverse ecosisteme și cu ce răspunsuri tehnice politice și sociale trebuie să venim.

A 3-a Conferință mondială privind Schimbări climatice și durabilitate — 21-24 Octombrie Barcelona

Cea de-a treia ediție a Conferinței mondiale privind schimbările climatice și durabilitatea va oferi o ocazie de a atrage atenția asupra oportunităților, provocărilor și soluțiilor pentru atingerea obiectivului net zero la nivel mondial. În cadrul acesteia vor participa climatologi, biologi, agronomi, experți în energie dar și stakeholderi importanți din varii industrii și organizații guvernamentale.

Aceasta va fi o continuare a primei și celei de-a doua ediții, care au avut loc în 2022 și 2023 la Frankfurt și Roma. Săptămâna climei 2024 își propune să accelereze colaborarea și să integreze acțiunea climatică în redresarea pandemiilor la nivel mondial. Construirea progresului deschide o oportunitate de a aborda inegalitățile sociale și de a investi în dezvoltarea durabilă care este bună pentru umanitate și natură.

MENA- Conferința climatică a țărilor din Orientul mijlociu și Africa de Nord 

Deși această conferință este una relativ nouă, ar trebui să îi acordăm mult mai multă atenție. Ultimele 2 COP-uri au fost organizate de țări membre MENA (Egipt și Emiratele Arabe Unite) iar într-un material anterior InfoClima precizam faptul că în unele cazuri politicile climatice pot fi mai eficient implementate la nivel regional decât spre exemplu în cadrul COP unde e nevoie de un consens între toate statele lumii.
MENA poate reprezenta un astfel de precedent deoarece multe din aceste țări sunt si vor fi foarte afectate de efectele schimbărilor climatice mai ales în zone precum Africa de Nord, Levantul și Orientul mijlociu, iar găsirea unor soluții comune este în interesul politic și economic al acestor state, cu posibile ramificatii la nivel global.

În cadrul MENA Climate Week 2023 au fost făcute trei anunțuri majore pentru avansarea obiectivelor climatice globale:

  1. Mecanismul de creditare și compensare a gazelor cu efect de seră al Arabiei Saudite (GCOM);

  2. Foaia de parcurs pentru atingerea obiectivului de 10 miliarde de copaci al Inițiativei verzi saudite

  3. Inițiativa Empowering Africa, care se bazează pe fundația programului Clean Fuel Solutions for Cooking

MENA poate servi de asemenea ca o prefață legată de pozițiile și cerințele țărilor sale membre în cadrul conferințelor COP. Data pentru MENA Climate Week 2024 încă nu a fost confirmată.

COP 29 — 11-22 Noiembrie, Baku Azerbajan

Marele eveniment climatic al anului 2024 va avea loc la Baku, Azerbajan, țară membră OPEC Plus a cărei economii depinde în mare măsură de exportul de hidrocarburi și aflată într-o situație foarte tensionată cu vecinii armeni. Azerii vor miza alături de ruși pe un push consistent pentru adoptarea unor concesii globale privind metanul ca soluție de compromis în ceea ce privește emisiile GES provenite din hidrocarburi.

Această conferință va trebui să găsească soluții la pletora de politici și măsuri propuse la COP28 Dubai care au fost amânate iar negocierile au fost extrem de dificile cu puține rezultate concrete (consolidarea și operaționalizarea fondului de Daune și Pagube și angajamentul triplarii energiei regenerabile fiind câteva din cele mai importante). Concomitent cele mai vulnerabile state în fața efectelor schimbărilor climatice precum cele din Alianța Internațională a Insulelor Stat (AOSIS) au declarat că textul final COP este unul „cu o pletoră de găselnițe”.

Contextul geopolitic actual va face foarte dificilă negocierile la Baku, mai ales că statele OPEC dar și Federația Rusă vor avea influență semnificativă în discuțiile ce privesc tranziția energetică, eliminarea definitivă a combustibililor fosili și alți pași fundamentali pentru respectarea pragului climatic de 1.5 grade Celsius prevăzut de tratatul climatic de la Paris. Speranțe rămân totuși pentru 2025, unde COP 30 din Brazilia lui Lula da Silva ar putea fi un moment istoric și definitoriu în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Alte conferințe climatice ale anului 2024

Vlad Radu Zamfira

Master of Arts Archaeology & History (MA), Certificate of Postgraduate Studies Mediterranean & Venetian 16th century History (1559-1581) University of Aberdeen, Scotland). Subiecte: COP & istoricul acestor conferinte, politici globale în SUA & UE referitoare la schimbările climatice și impactul acestora. Politici sustenabile în Scoția legate de industria berii, whisky-ului și circularitate. Arheologie costieră și impactul schimbărilor climatice asupra comunităților respective.

Read More