Ciclonul Extratropical Boris în contextul schimbărilor climatice - Un semnal de alarmă pentru Europa?

O analiză recentă a ciclonului extratropical Boris, care a provocat inundații devastatoare în Europa Centrală și de Est cu ramificații și în România, confirmă ceea ce specialiștii din întreaga lume avertizează de ani de zile: schimbările climatice influențate de activitatea umană duc la schimbări în caracteristicile fenomene meteorologice extreme. 

---

Pe 30 și 31 august 2024, sud-estul României a fost lovit de precipitații intense unei zone cu presiune scăzută cvasi-staționară (ciclon extratropical) situată deasupra Mării Negre. Acest ciclon a fost produs cantități mari de precipitații, care au dus la inundații.

În doar 24 de ore, cantitatea de precipitații a atins 100 mm în multe localități din zona litoralului Mării Negre. Conform Administrației Naționale „Apele Române” au fost raportate valori cumulate ale precipitațiilor de 225,9 mm la Mangalia, 145 mm la Agigea și 118 mm la Tuzla.

Aceste fenomene (inclusiv cele de tip ciclon extratropical) devin din ce în ce mai frecvente și mai intense. Raportul IPCC (AR6) subliniază clar că valurile de căldură, furtunile violente și precipitațiile extreme devin o „nouă normalitate” în multe regiuni ale globului, inclusiv în Europa. Studiul realizat și publicat recent de ClimaMeter arată că aceste schimbări nu sunt doar fluctuații naturale ale climei.

Astfel, în cazul precipitațiilor extreme asociate cu ciclonul extratropical Boris, variabilitatea climatică naturală a jucat un rol minor, încălzirea globală provocată de activitatea umană fiind principalul factor. 

Orașe precum Viena și Cracovia, care deja simt efectele acestor schimbări, sunt acum cu 15% mai umede decât erau acum două decenii. Rezultatele noastre subliniază schimbări critice. Anomaliile de presiune la suprafață arată că depresiunile similare cu Boris sunt acum mai adânci, cu o presiune cu până la 2 hPa mai mică astăzi. Precipitațiile în timpul acestor evenimente au crescut cu 20%, unele regiuni primind până la 4–8 mm de ploaie suplimentară pe zi. 

Figura 1 – Rezulatele studiului realizat de ClimaMeter. Primul rând al figurii constă în două diagrame: cea din stânga indică rolul variabilității naturale și ale schimbărilor climatice în explicarea schimbărilor detectate (cu cât indicatorul este îndreptat spre dreapta cu atât este mai important rolul schimbărilor climatice). Diagrama din dreapta indică cât de des au fost observate în trecut evenimente similare cu cel analizat aici (utilizând structura presiunii atmosferice la suprafața solului). Detalii privind celelalte analize pot fi găsite în raportul ClimaMeter

---

„Ne confruntăm acum cu a doua „inundație a secolului” în Europa de Est într-o singură vară. Dar acestea nu sunt doar dezastre naturale izolate. Cercetările arată că precipitațiile extreme devin mai frecvente și mai intense din cauza schimbărilor climatice provocate de om. Studiul nostru ClimaMeter confirmă că emisiile de combustibili fosili intensifică precipitațiile în Europa. O parte din aceste precipitații provin din regiuni îndepărtate, deoarece umiditatea se evaporă din Marea Mediterană și din Atlanticul tropical.”

Davide Faranda CNRS France

---

„Schimbările climatice au jucat din nou un rol în inundațiile recente care au lovit Europa Centrală și de Est. Și acest lucru poate fi atribuit la doi factori principali:

(i) aerul rece din nord amestecat cu umezeala din suprafețele neobișnuit de calde suprafețe mediteraneene și ale Mării Negre și
(ii) un sistem de joasă presiune prins de zone de înaltă presiune.

Analiza noastră arată că, deși nu este neobișnuit pentru acest sezon, severitatea sa în ceea ce privește precipitațiile precipitabilă a fost semnificativ crescută de emisiile antropice. Îndemnăm la o acțiune la nivel mondial, pornind de la practicile locale și practicile zilnice pentru a atenua intensitatea crescândă a furtunilor precum Boris.”

Tommaso Alberti Istituto Nazionale di Geofisica e Vulcanologia, Italia

---

„Încă o dată, ne confruntăm cu un dezastru care, deși bine prognozat, a cauzat totuși pierderi șidaune. Acest lucru se datorează faptului că amplificarea unor astfel de evenimente ca urmare a încălzirii globale face ca politicile actuale învechite și ineficiente în prevenirea acestor dezastre. Există o nevoie urgentă de a acționa: pe de o parte, prin actualizarea politicile existente, iar pe de altă parte, prin punerea în aplicare a unor noi măsuri de atenuare și adaptare la nivel european.”

Erick Coppola The Abdus Salam International Centre for Theoretical Physics, Italy

---

„Furtuna Boris ne reamintește clar că limitele a ceea ce considerăm vreme „extremă” se modifică rapid din cauza schimbărilor climatice provocate de om. În România, precipitațiile record din județele Galați și Vaslui au copleșit infrastructura și au dus la pierderi tragice de vieți omenești, subliniind nevoia urgentă de măsuri sporite de protecție împotriva inundațiilor și de strategii de adaptare la schimbările climatice.”

Dr. Bogdan Antonescu, Universitatea București

---

Aceste modificări nu mai pot fi ignorate. Ce putem face?

Pe măsură ce condițiile climatice continuă să evolueze, adaptarea devine esențială. Trebuie să investim în soluții de infrastructură durabilă, sisteme de avertizare timpurie și planuri de gestionare a dezastrelor. Este momentul să acționăm nu doar pentru a ne proteja, ci și pentru a limita impactul viitoarelor fenomene meteorologice extreme.

---

Raportul ClimaMeter, realizat de Davide Faranda împreună cu Erika Coppola, Tommaso Alberti și Bogdan Antonescu, a analizat furtuna Boris folosind date climatice din perioada 2001–2023, comparându-le cu modelele meteorologice din trecut (1979–2001).

---

Dungile trecutului nostru climatic - un reminder anual al creșterilor temperaturilor din ultimele decenii

Câte zile caniculare avea orașul tău atunci când te-ai născut?

Campania #showyourstripes are loc în fiecare an pe data de 21 iunie și este inspirată de vizualizările de date realizate de Ed Hawkins, cercetător în domeniul climei la Universitatea Reading din Marea Britanie și autor principal al celui de-al șaselea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC). El a creat graficul "dungilor de încălzire", un ansamblu de reprezentări vizuale ale schimbărilor de temperatură măsurate în fiecare țară în ultimii 100 de ani cel puțin. Fiecare dungă reprezintă temperatura din țara respectivă, calculată ca medie pe un an. Pentru majoritatea țărilor, dungile încep în anul 1850 și se termină în 2023.

Schimbările climatice și încălzirea temperaturilor la nivel global nu sunt probleme doar ale viitorului, ci și ale prezentului. Iar trecutul nostru, apropiat, dar și îndepărtat, ne poate oferi indicii pentru soluționarea acestora.

Dungile climatice ale planetei, României și Bucureștiului (sursa datelor - MET office via acest link)

Pragul de 1.5°C în mare pericol

Alegerile pe care le vom face și acțiunile pe care le vom implementa în acest deceniu vor avea un impact în viitorul apropiat, dar și pentru următorul mileniu. Această sinteză ne indică faptul că ne apropiem de niveluri “ireversibile” pentru încălzirea globală cu un impact catastrofal și că “acum ori niciodată” este momentul să luăm măsuri drastice pentru a reduce emisiile gazelor cu efect de seră, pentru a putea evita un posibil dezastru. 

Următorul raport IPCC este așteptat în 2030, ceea ce înseamnă cu raportul IPCC AR6 este ultimul raport publicat, într-un moment în care este încă posibil să menținem creșterea temperaturii medii globală sub 1.5°C față de perioada pre-industrială. Bazele fizice ale schimbărilor climatice sunt înțelese bine, iar efectele schimbărilor climatice sunt foarte vizibile, ceea ce înseamnă că vom avea poate rapoarte IPCC care să apară mai devreme de 2030 și care să poată fi folosite ca bază științifică pentru factorii de decizie în următoarea perioadă crucială.

Câte zile caniculare avea orașul tău când te-ai născut?

Printr-o baza de date construită de NYT putem vizualiza diferențele majore între numărul de zile caniculare. Ultimele 12 luni au întrecut recordurile de temperatură la suprafață, iar luna iunie a acestui an a adus deja temperaturi cu mult peste media obișnuită anuală, împreună cu fenomene extreme precum furtuni, grindină s.a.

În cadrul acestui material am preluat datele pentru câteva din marile orașe din România (București, Cluj, Constanța, Iași și Timișoara) să comparăm situația din 1990 (ca an de referință) cu cea din prezent. Ești curios să vezi aceste diferențe în orașul tău? Aplicația cuprinde o bună parte a orașelor din România cu date începând din 1920 (inclusiv pentru centenarii curioși de trecutul climatic).

Notă: acest material este bazat pe datele provenite din următoarele surse: Show your stripes si NYT

---

Bogdan Antonescu

Este fizician specializat în fizică atmosferei, interesat de istoria, climatologia, procesele fizice și impactul fenomenelor meteorologice extreme. În prezent conduce proiectul Extreme weather events in the future climate of Romania (ClimExRo) care își propune, printre altele, să aducă cercetările din mediul academic mai aproape de public. Mai multe detalii despre acest proiect puteți găsi pe pagina proiectului. https://www.climex.ro/

---

Mai 2024 - Noi recorduri de temperaturi și un al 12-lea ceas climatic

Mai 2024 devine a 12-a lună consecutivă în care sunt depășite recordurile anterioare ale lunilor respective

Astfel, temperatura medie în mai 2024 la nivel global a fost de 15,91°C cu 0,18°C mai mare decât recordul anterior din mai 2020 (Figura 1). Figura 2 prezintă evoluția temperaturii medii globale zilnice față de perioada de referință 1991–2020. Pentru mai 2024 anomalia a fost de 0,65°C față de perioada 1991–2020 (Figura 3).

---

Fig. 1 – Temperatura medie  globală (°C) pentru intervalul 1940–2024. Cu roșu este reprezentată evoluția temperaturii medii lunare la nivel global în intervalul ianuarie-mai 2024, iar cu portocaliu evoluția pentru anul 2023. Fiecare an din intervalul 1940–2022, temperatura medie lunară este reprezentat cu gri. Sursa datelor: ERA/ECMWF via Copernicus Climate Change Service (C3S).

Fig. 2 - Evoluția zilnică a temperaturii medii globale (°C). Evoluția temperaturii zilnice globale pentru intervalul 1940-2023 este reprezentată cu gri, evoluția pentru 2023 cu portocaliu, iar cu roșu este reprezentate evoluția pentru 2024 (ianuarie–mai). Media pentru perioada de referință 1991–2020 este reprezentată cu gri deschis. Sursa datelor: ERA/ECMWF via Copernicus Climate Change Service (C3S).

Fig. 3 - Anomalia temperaturii (°C) față de perioada de referință 1991–2020 (diferența față de media perioadei de referință). Cu roșu este reprezentată evoluția temperaturii în intervalul ianuarie-mai 2024, iar cu portocaliu evoluția pentru anul 2023. Fiecare an din intervalul 1940–2022 este reprezentat cu gri Linia punctată separe valorile cu abateri pozitive (mai cald decât media 1991–2020) de cele negative (mai rece decât media 1991–2020). Sursa datelor: ERA/ECMWF via Copernicus Climate Change Service (C3S)

Aceste recorduri nu au fost observate doar în atmosferă deoarece temperatura medie a apei la suprafața mării a ajuns la noi valori record în luna mai (Figura 4). Astfel temperatura apei la suprafața mării în aprilie 2024 a fost de 20,94°C cu 0,16°C mai mare decât recordul anterior din mai 2023 (Figura 5). În acest caz avem o perioadă de 14 luni cu recorduri ale temperaturii apei la suprafața mării, abatarea din mai 2024 fiind cu 0.52°C  mai mare față de perioada de referință 1991–2024 (Figura 6).

Fig. 4 – Temperatura medie a apei la suprafața mării (°C) în intervalul 1979–2024 pentru regiunea 60°S–60°N. Cu roșu este reprezentată evoluția temperaturii medii lunare a apei la suprafața mării în intervalul ianuarie-mai 2024, iar cu portocaliu evoluția pentru anul 2023. Fiecare an din intervalul 1940–2022, temperatura medie lunară a apei la suprafața mării este reprezentat cu gri. Sursa datelor: ERA/ECMWF via Copernicus Climate Change Service (C3S)

Fig. 5 - Evoluția zilnică a temperaturii medii a apei la suprafața mării la nivel global (°C). Evoluția temperaturii zilnice globale pentru intervalul 1940–2023 este reprezentată cu gri, evoluția pentru 2023 cu portocaliu, iar cu roșu este reprezentate evoluția pentru 2024 (ianuarie-mai). Media pentru perioada de referință 1991–2020 este reprezentată cu gri deschis. Sursa datelor: ERA/ECMWF via Copernicus Climate Change Service (C3S)

Fig. 6 - Anomalia temperaturii apei la suprafața mării față de perioada de referință 1991–2020 (diferența față de media perioadei de referință). Cu roșu este reprezentată evoluția temperaturii în intervalul ianuarie–mai 2024, iar cu portocaliu evoluția pentru anul 2023. Fiecare an din intervalul 1940–2022 este reprezentat cu gri Linia punctată separe valorile cu abateri pozitive (mai cald decât media 1991–2020) de cele negative (mai rece decât media 1991–2020). Sursa datelor: ERA/ECMWF via Copernicus Climate Change Service (C3S)

Mare atenție la următoarele 3 luni

Într-un comentariu recent pentru Nature, Dr. Gavin Schmidt (NASA) preciza:

„Dacă anomalia nu se stabilizează până în august – o așteptare rezonabilă bazată pe evenimentele anterioare de El Niño – atunci lumea va intra într-un teritoriu necunoscut”.

Cert este că intrăm în vara lui 2024 după un întreg an calendaristic de recorduri de temperatură, unde am putea fi martorii unor fenomene extreme în Europa, inclusiv România precum furtuni violente, inundații masive și grindină (aici de notat că datorită încălzirii atmosferice, respectiv umidității crescute, în viitor vom observa în general mai puține furtuni cu grindină, dar când acestea se vor produce grindina va fi de mari dimensiuni). Deja putem observa în Europa efectele schimbărilor climatice în creșterea temperaturilor și creșterea frecvenței de apariție a fenomenelor meteorologice extreme.

---

Bogdan Antonescu

Este fizician specializat în fizică atmosferei, interesat de istoria, climatologia, procesele fizice și impactul fenomenelor meteorologice extreme. În prezent conduce proiectul Extreme weather events in the future climate of Romania (ClimExRo) care își propune, printre altele, să aducă cercetările din mediul academic mai aproape de public. Mai multe detalii despre acest proiect puteți găsi pe pagina proiectului. https://www.climex.ro/

---

Radar 2024 – Calendarul conferințelor climatice într-un an cu mare miză geopolitică

Anul 2024 se prefigurează a fi unul foarte încărcat din punct de vedere politic și diplomatic iar asta poate influența progresul în ceea ce privește tratatele și conferințele internaționale legate de climă, majoritatea încă organizate de ONU. Miliarde de oameni vor putea vota în alegeri în SUA, Marea Britanie, India, Europa (europarlamentare) dar și România cu posibile consecințe în ceea ce privește pletora de politici globale climatice. 2023 a fost un an al jumătăților de măsură în ceea ce privește politicile climatice iar semnalul este unul clar: este necesară o cooperare mult mai strânsă la nivel global în privința acestora pentru reducerea emisiilor GES și respectarea pragului de 1.5 °C până în 2050. Însă contextul geopolitic complicat din prezent coroborat cu variile crize economice ar putea reprezenta obstacole semnificative pentru implementarea politicilor climatice atât la nivel local/regional cât și global.

Anul acesta poate fi unul decisiv iar în cadrul acestui material prezentăm o listă cronologică a celor mai importante evenimente legate de climă.

---

Conferința IRENA (ediția 14)-15 Ianuarie; 16-18 Aprilie Abu-Dhabi

Agenția Internațională pentru Energii Regenerabile (IRENA) este o organizație interguvernamentală mandatată să faciliteze cooperarea, să avanseze cunoștințele și să promoveze adoptarea și utilizarea durabilă a energiei regenerabile. Anul aceasta va fi organizată în două părți:

• Partea I în format virtual pe 15 ianuarie 2024

• Partea a II-a 16-18 Aprilie la Abu Dhabi în paralel cu World Future Energy Summit (WFES)

Conferințele IRENA sunt importante pentru că aduc in discuție la nivel global multe teme legate de energie și tranziție energetică abordate și în cadrul COP-urilor. În conferințele IRENA anterioare au fost lansate câteva inițiative importante (raportul privind geopolitica hidrogenului și un eveniment ministerial privind Africa ce a permis un schimb de perspective între țările care sunt cele mai afectate de schimbările climatice din 2022; iar in 2023 a reunit lideri mondiali și factori de decizie în domeniul energiei pentru a face bilanțul planurilor și politicilor operaționale și a evidenția acțiunile întreprinse pentru a pune în aplicare tranziția energetică în toate țările, regiunile și în întreaga lume)

---

A 8-a Conferință Internațională privind Schimbări climatice 2024 – 8-9 Februarie 2024 Colombo

Această conferință va avea loc la Colombo în Sri Lanka iar tema principală este găsirea unor soluții eficiente și inovatoare pentru atingerea unui nivel net zero la nivel global. Alte teme discutate vor fi:

• Evaluarea impactului asupra diverselor ecosisteme

• Răspunsuri tehnice, economice și sociale la schimbările climatice

• Schimbările climatice și sănătatea

• Încălzirea globală, agricultura și securitatea alimentară

• Schimbările climatice și energia

• Schimbările climatice: măsurători, modelare și previziuni

---

World Water Forum 2024 — 23 Martie 2023 Bali, Indonesia

Aceasta va fi a 10-a ediție a forumului mondial al apei, eveniment climatic important organizat de către ONU pentru găsirea de soluții concrete pentru a răspunde provocărilor legate de apă, mai ales în continentul African și regiunea Orientului Mijlociu. Apa este o resursă care, nu numai că satisface nevoile de bază ale populației, dar se constituie și în cheia pentru dezvoltare pe diverse planuri, susțînând economia prin agricultură, pescuit comercial, generarea energiei, industrie, transport maritim și turism. Deși s-ar putea crea iluzia existenței din abundență a acestei resurse prețioase, mai puțin de 1% din totalul resurselor de apă dulce este disponibilă, fapt discutat într-un material anterior InfoClima. 

---

Conferința internațională privind schimbările climatice: Impacturi și răspunsuri – 25-26 Aprilie, Pau, Franța

A 16-a Conferință internațională privind schimbările climatice: Impacts & Responses (Impacte și răspunsuri) este reunită de o preocupare comună pentru știința și răspunsurile sociale la schimbările climatice. Temele principale vor fi evaluarea impactului efectelor schimbărilor climatice în diverse ecosisteme și cu ce răspunsuri tehnice politice și sociale trebuie să venim.

---

A 3-a Conferință mondială privind Schimbări climatice și durabilitate — 21-24 Octombrie Barcelona

Cea de-a treia ediție a Conferinței mondiale privind schimbările climatice și durabilitatea va oferi o ocazie de a atrage atenția asupra oportunităților, provocărilor și soluțiilor pentru atingerea obiectivului net zero la nivel mondial. În cadrul acesteia vor participa climatologi, biologi, agronomi, experți în energie dar și stakeholderi importanți din varii industrii și organizații guvernamentale.

Aceasta va fi o continuare a primei și celei de-a doua ediții, care au avut loc în 2022 și 2023 la Frankfurt și Roma. Săptămâna climei 2024 își propune să accelereze colaborarea și să integreze acțiunea climatică în redresarea pandemiilor la nivel mondial. Construirea progresului deschide o oportunitate de a aborda inegalitățile sociale și de a investi în dezvoltarea durabilă care este bună pentru umanitate și natură.

---

MENA- Conferința climatică a țărilor din Orientul mijlociu și Africa de Nord 

Deși această conferință este una relativ nouă, ar trebui să îi acordăm mult mai multă atenție. Ultimele 2 COP-uri au fost organizate de țări membre MENA (Egipt și Emiratele Arabe Unite) iar într-un material anterior InfoClima precizam faptul că în unele cazuri politicile climatice pot fi mai eficient implementate la nivel regional decât spre exemplu în cadrul COP unde e nevoie de un consens între toate statele lumii.
MENA poate reprezenta un astfel de precedent deoarece multe din aceste țări sunt si vor fi foarte afectate de efectele schimbărilor climatice mai ales în zone precum Africa de Nord, Levantul și Orientul mijlociu, iar găsirea unor soluții comune este în interesul politic și economic al acestor state, cu posibile ramificatii la nivel global.

În cadrul MENA Climate Week 2023 au fost făcute trei anunțuri majore pentru avansarea obiectivelor climatice globale:

1. Mecanismul de creditare și compensare a gazelor cu efect de seră al Arabiei Saudite (GCOM);

2. Foaia de parcurs pentru atingerea obiectivului de 10 miliarde de copaci al Inițiativei verzi saudite

3. Inițiativa Empowering Africa, care se bazează pe fundația programului Clean Fuel Solutions for Cooking

MENA poate servi de asemenea ca o prefață legată de pozițiile și cerințele țărilor sale membre în cadrul conferințelor COP. Data pentru MENA Climate Week 2024 încă nu a fost confirmată.

---

COP 29 — 11-22 Noiembrie, Baku Azerbajan

Marele eveniment climatic al anului 2024 va avea loc la Baku, Azerbajan, țară membră OPEC Plus a cărei economii depinde în mare măsură de exportul de hidrocarburi și aflată într-o situație foarte tensionată cu vecinii armeni. Azerii vor miza alături de ruși pe un push consistent pentru adoptarea unor concesii globale privind metanul ca soluție de compromis în ceea ce privește emisiile GES provenite din hidrocarburi.

Această conferință va trebui să găsească soluții la pletora de politici și măsuri propuse la COP28 Dubai care au fost amânate iar negocierile au fost extrem de dificile cu puține rezultate concrete (consolidarea și operaționalizarea fondului de Daune și Pagube și angajamentul triplarii energiei regenerabile fiind câteva din cele mai importante). Concomitent cele mai vulnerabile state în fața efectelor schimbărilor climatice precum cele din Alianța Internațională a Insulelor Stat (AOSIS) au declarat că textul final COP este unul „cu o pletoră de găselnițe”.

Contextul geopolitic actual va face foarte dificilă negocierile la Baku, mai ales că statele OPEC dar și Federația Rusă vor avea influență semnificativă în discuțiile ce privesc tranziția energetică, eliminarea definitivă a combustibililor fosili și alți pași fundamentali pentru respectarea pragului climatic de 1.5 grade Celsius prevăzut de tratatul climatic de la Paris. Speranțe rămân totuși pentru 2025, unde COP 30 din Brazilia lui Lula da Silva ar putea fi un moment istoric și definitoriu în lupta împotriva schimbărilor climatice.

---

Alte conferințe climatice ale anului 2024

Sursa imagine

• COP14 a Convenției privind conservarea speciilor migratoare va fi găzduită în perioada 12-17 februarie 2024 de guvernul Uzbekistanului, la Samarkand.

• În perioada 7-8 martie 2024, World Impact Summit va avea loc la Bordeaux, Franța.

• Al 10-lea Summit european al regiunilor și orașelor ce va reuni la Mons (18-19 Martie), Belgia, autorități locale din întreaga Uniune Europeană pentru a discuta răspunsurile locale la provocările globale, cum ar fi dezvoltarea durabilă.

• A 25-a Conferință europeană privind tranziția energetică (10-12 Septembrie)

• Climate Change Summit 2024 - 16-17 Octombrie, București

• Cea de-a 16-a Conferință a Națiunilor Unite privind diversitatea biologică va fi găzduită de guvernul columbian la Bogota, în perioada 21 octombrie - 1 noiembrie 2024.

• The World Urban Forum 12/ Forumul Urban Mondial organizat de Programul Națiunilor Unite pentru Așezări Umane (UN-Habitat), va avea loc la Cairo, Egipt, între 4 și 8 noiembrie 2024.

---

Vlad Radu Zamfira

Master of Arts Archaeology & History (MA), Certificate of Postgraduate Studies Mediterranean & Venetian 16th century History (1559-1581) University of Aberdeen, Scotland). Subiecte: COP & istoricul acestor conferinte, politici globale în SUA & UE referitoare la schimbările climatice și impactul acestora. Politici sustenabile în Scoția legate de industria berii, whisky-ului și circularitate. Arheologie costieră și impactul schimbărilor climatice asupra comunităților respective.

---

Septembrie 2023: Un record al temperaturii și o jumătate de toamnă ce întrece toate așteptările

Prima lună de toamnă a fost extrem de caldă în Europa dar și în România. Potrivit datelor furnizate de Copernicus, septembrie 2023 a fost la nivel global cea mai caldă lună septembrie începând cu 1940. Nu doar în Septembrie dar și în weekendul recent (pe data de 21 Octombrie) foarte multe localități din România inclusiv București au înregistrat temperaturi de peste 30 de grade ceea ce este o anomalie pentru această perioadă a anului, unde și luna Octombrie se preconizează a fi una a recordurilor de temperatură.

---

Figura 1 - Evoluția temperaturii medii anuale la nivel global (abaterea în °C față de media perioadei de referință 1991-2020) pentru luna septembrie între 1940 și 2023. Aceste date provin din setul de date de reanaliză ERA5. ERA5 este un set de date dezvoltat  dezvoltat de European Center for Medium Range Forecast ce conține informații detaliate despre condițiile meteorologice și climatice la nivel global, utilizând o combinație de observații, modele climatice și algoritmi de reanaliză. Sursa datelor: Copernicus Climate Change Service/ECMWF.

Luna septembrie 2023 a adus o “surpriză” prin stabilirea unui nou record de temperatură, evidențiind astfel impactul continuu al creșterii temperaturilor asupra planetei noastre. Potrivit datelor furnizate de Copernicus, septembrie 2023 a fost la nivel global cea mai caldă lună de “Răpciune” începând cu 1940 (Figura 1). Acest record vine după recordurile din iulie (16.95°C) și august (16.82°C). 

Figura 2 - Evoluția temperaturii medii anuale pentru Europa (abaterea în °C față de media perioadei de referință 1991-2020) pentru luna septembrie între 1979 și 2023. Aceste date provin din setul de date de reanaliză ERA5. Sursa datelor: Copernicus Climate Change Service/ECMWF.

“Supriza” acestui record este diferența mare de 0.93°C dintre temperatura medie a lunii septembrie 2023 și valoarea medie pentru această lună în perioada 1991-2020 (perioada de referință) la nivel global. Față de perioada pre-industrială (1850-1900), septembrie 2023 a fost cu aproximativ 1.72°C mai cald. Această anomalie a temperaturii pentru septembrie 2023 este aproape dublă față de recordurile anterioare din 2020 (0.43°C) și 2021 (0.40°C) (Fig. 1).

De asemenea, anomalia de 0.93°C este conform setului de date ERA5 cea mai mare anomalie pozitivă din orice și din lună începând cu 1940. Și în Europa, septembrie 2023 a fost cea mai caldă lună septembrie începând cu 1980 conform setului de date ERA5 cu 2.5°C peste media lunii septembrie în perioada 1991-2020 (Fig. 2). Anomalia pentru septembrie 2023 este mai mare cu ~1.0°C față de recordul anterior stabilit în 2020 (1.42°C). Recorduri de temperatură pentru luna septembrie au fost înregistrate în regiuni din nord-vestul și nordul Europei, iar în Belgia și Marea Britanie au fost raportate valuri de căldură la începutul lunii septembrie. 

Alte seturi de date confirmă observațiile furnizate de Copernicus, un exemplu fiind cel privind temperatura la nivel global și dezvoltat de către Berkeley Earth, o organizație de cercetare independentă. Acest set de date este rezultatul unei analize detaliate a datelor de temperatură colectate de la mii de stații meteorologice din întreaga lume. Conform acesteia, luna septembrie 2023 a fost cea mai caldă lună începând cu 1850 de când se fac observații. Și pentru acest set de date record a fost depășit cu o diferență mare, în acest caz de 0.5°C față de recordul anterior. Noi recorduri de temperatură a fost stabilite pentru 77 de țări cele mai multe din Europa sau de la Tropice. 

Prima lună de toamnă a fost extrem de caldă și în România. Conform Administrației Naționale de Meteorologie, temperatura medie a lunii septembrie 2023 a avut valori între 5.9°C la stația de la Vârful Omu și 22.7°C la stația București-Filaret (valorii medii lunare de peste 22°C fiind înregistrate la unele dintre stațiile meteo din sudul Munteniei și din zona litoralului). Comparativ cu perioada de referință 1991-2020, abaterea temperaturii medii pentru septembrie 2023 a fost mai mare 2.5°C la toate stațiile meteo din România (valori de peste 4°C fiind înregistrate la 63 de stații, cum un maxim de 5.1°C la București-Băneasa). Cea mai caldă lună septembrie a fost cea din 1994 cu o abatere de 4.1°C (față de perioada de referință 1991-2020). De remarcat pentru această lună este și numărul de zile tropicale, zilele în care temperatura maximă a fost mai mare de 30°C, fiind înregistrate mai mult de 10 zile în sudul Munteniei și Olteniei. 

Această perioadă caldă din septembrie a continuat și în prima jumătate a lunii octombrie. Animația de mai jos arată evoluția recordurilor zilnice ale temperaturii pentru diferite stații din Europa.

Evoluția recordurilor de temperatură pentru stațiile meteorologice din Europa în perioada 20 septembrie - 19 octombrie. De interes sunt stațiile reprezentate cu portocaliu (a fost atins recordul anterior zilnic), roșu (a fost stabilit un nou record zilnic) și magenta (a fost atins sau stabilit un nou record lunar). Sursa

Cum putem însă explica acest record pentru luna septembrie? A fost comunitatea științifică “luată prin surprindere”?

Figura 3 - (sus) Evoluția temperaturii medii globale (abaterea față de perioada 1850-1900) pentru intervalul 1850 - 2023 folosind o șase de seturi de date. (jos) Evoluția concentrației de dioxid de carbon pentru intervalul 1859 - 2023 folosind trei seturi de date. Sursa foto

Odată cu creșterea temperaturii medii globale, ca urmare a emisiilor gazelor cu efect de seră, crește și probabilitate de a observa asfel de recorduri de temperatură. În Figura 3 este reprezentată evoluția concentrației dioxidului de carbon (CO2) din 1958 până în prezent și a temperaturii medii globale din 1850. Se observă foarte clar creștea atât pentru concentrația dioxidului de carbon cât și pentru temperatură. 

Încălzirea globală explică evoluția pe termen lung a temperaturii medii globale. Dacă vrem să înțelegem schimbările temperaturii pentru o perioadă mai scurtă de timp trebuie să includem și alte efecte care pot fi legate de variabilitatea naturală pe termen scurt, de contribuții antropice sau de anumite evenimente naturale cu impact global. El Niño/ La Niña, un fenomen care rezultă din interacțiunea ocean-atmosferă și care se manifestă în Oceanul Pacific dar cu efecte globale, este asociat cu variabilitate naturală pe termen scurt. Perioadele cu El Niño sunt perioadele în care temperatura medie globală tinde să fie puțin mai ridicată. Iar 2023 este un an în care avem El Niño (care a început în iunie). 

Figura 4 - Contribuțiile la încălzirea observată în perioada 2010-2019 față de perioada 1850-1900. Efectul de răcire asociat cu SO2 este reprezentat în graficul din partea dreaptă (Figură adaptată după Figura SPM.2 din IPCC AR6 - Summary for Policy Makers

Însă dincolo de aceste creșteri ale concentrației de CO2 și El Niño, există și alte efecte, poate surprinzătoare, care au contribuit într-o mai mică măsură la recordul din septembrie 2023. Primul efect și este cel legat de dioxid de sulf (SO2). Spre deosebire de CO2 care este un gaz care prin efectul de seră contribuie la creșterea temperaturii medii globale, SO2 are un efect de răcire. Atunci când SO2 ajunge în atmosferă, fie prin arderea cărbunelui fie prin emisiile rezultate din transportul maritim (cargouri), poate trece printr-o serie de reacții chimice care duc la formare aerosolilor. Acești aerosoli (particule mici suspendate în atmosferă) reflectă înapoi în spațiu o parte din radiația solară. Este redus astfel efectul de încălzire al gazelor cu efect de seră (Figura 4). 

Dacă aceste concentrații de SO2 sunt reduse, ar trebui să observăm un mic salt în creșterea temperaturii medii globale. Este cea ce observăm de fapt în 2023. Reducerea concentrațiilor de SO2 a rezultat dintr-un control mai strict introdus în 2020 de International Maritime Organization pentru emisiile de sulf rezultate din transportul maritim. Dar însă acest efect este foarte redus. O analiză realizată recent a arătat că efectul acestui control al emisiilor de sulf este +0.05°C până în 2050. Ceppi și Forster (2023) semnala ca fiind mult mai plauzibil un efect “[…] de acumulare pe termen lung a căldurii, ca urmare a efectelor combinate ale emisiilor în creștere ale gazelor cu efect de seră și a scăderii aerosolilor, care conduc la temperaturi record în acest an.” 

---

Alte efecte cu contribuții minore (de ordinul sutimilor de °C) la creșterea temperaturii medii sunt: 

1. Apropierea de maximul ciclului solar. Ciclul solar reprezintă fluctuațiile în activitatea solară și în radiația emisă de Soare pe o perioadă de aproximativ 11 ani. Această radiație suplimentară din perioadele de maxim poate avea contribuție la creșterea temperaturii medii globale. Însă impactul direct al ciclului solar asupra temperaturii medii globale este mic față de alte contribuții, cum ar fi gazele cu efect de seră. 

2. Erupția vulcanului Hunga Tonga - Hunga Ha’apai din ianuarie 2022. Ca urmare a acestei erupții vulcanice, se estimează că aproximativ 1.46 milioane de tone vapori de apă au fost injectați în stratosferă. Într-un articol publicat recent se estima că erupția va duce la o creștere de aproximativ +0.035°C (un efect foarte mic) a temperaturii medii globale pentru următorii 5 ani.  

3. Reducerea cantității de praf din Sahara Acest efect este legat schimbările pe termen scurt al circulației atmosferice. Vânturile mai slabe au dus la o reducere a transportului de praf din Sahara către Atlanticul de Nord. În mod obișnuit, acest praf reflectă o parte din radiația solară înainte de a ajunge la suprafața oceanului. Mai puține intruziuni de praf saharian înseamnă o ușoară creștere a temperaturii.  

În afara acestor efecte, trebuie subliniat că recordurile de temperatura la nivel local trebuie puse și în context meteorologic. De exemplu, pentru anumite regiuni configurația câmpului de presiune atmosferică poate favoriza un transport de aer cald către latitudini mai ridicate contribuind la atingerea unor noi recorduri ale temperaturii pentru regiunile respective.

Posibile cauze ale recordului de temperatură din septembrie 2023

Din rău în mai rău? Ce ne așteaptă în continuare?

Combinația tuturor efectelor descrise mai sus, chiar dacă la nivel individual pot fi considerate a fi mici, poate duce la un record al temperaturii medii globale în 2023. Berkeley Earth estimează (probabilitatea >99%) că anul 2023 va stabili un nou record anual și că de asemenea că temperatura medie globală în 2023 va fi cu 1.5°C mai mare față de perioada 1850-1900. Din păcate, odată cu creșterea temperaturii medii globale vom observa din ce în ce mai des astfel de recorduri lunare și anuale. Soluția în acest caz este reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră ce poate limita creșterea temperaturii medii globale.

---

Bogdan Antonescu

Este fizician specializat în fizică atmosferei, interesat de istoria, climatologia, procesele fizice și impactul fenomenelor meteorologice extreme. Bogdan este lector în cadrul Facultății de Fizică (Universitatea din București) și cercetător la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. În prezent conduce proiectul “Extreme weather events in the future climate of Romania” (ClimExRo) care își propune, printre altele, să aducă cercetările din mediul academic mai aproape de public. Mai multe detalii despre acest proiect puteți găsi pe pagina proiectului— https://www.climex.ro/

---

Serotonina și temperatura scăzută — Cum ne-ar putea afecta sănătatea mintală schimbările climatice

Schimbările climatice observate au deja un impact considerabil asupra ecosistemelor, plantelor, oamenilor  și animalelor. Principalele lor efecte asupra sănătății sunt legate de temperaturi scăzute , de modificări în distribuția bolilor influențate de climă, precum și de modificări în condițiile de mediu și ecosisteme.

Tulburarea afectivă sezonieră (TAS) este un tip de depresie legată de schimbările anotimpurilor — aceasta începe și se termină aproximativ în aceeași perioadă în fiecare an și afectează aproximativ două milioane de persoane în Marea Britanie, iar în Europa de Nord peste 12 milioane de persoane.

În România cele mai afectate segmente ale populației de TAS sunt cele mai în vârstă (60+), iar studii recente arată că locuitorii din mediul urban sunt mai predispuși la efectele TAS față de cei din rural.

---

Cum ne afectează vremea starea de spirit?

Poate ai observat că vremea are un impact asupra stării tale de spirit. Într-o zi înnorată și ploioasă, te poți simți nelalocul tău și obosit, sau într-o zi însorită, te simți fericit și mai plin de energie. Modul în care vremea ne influențează bunăstarea variază de la individ la individ. Unele persoane se bucură de zilele reci cu zăpadă, iar altele se bucură de zilele calde de vară. Indiferent de tipul de vreme pe care îl preferați, există o cercetare care subliniază influența pe care vremea o are asupra stării de spirit a unei persoane.

Înțelegerea impactului vremii asupra noastră ne poate ajuta să ne pregătim mai bine pentru zilele din viitor. Acest lucru îi poate ajuta pe cei cu depresie sezonieră (TAS) sau anxietate — un plan de recuperare poate fi gândit mai eficient dacă vor fi luate în calcul schimbările meteorologice.

Incidența (rate la 100000 loc.) episodului depresiv (COD ICD10 - F32-F33), la vârstnici, în anul 2020 Sursa: INSP-CNSISP (fig.1)

Zilele ploioase persistente sunt adesea cunoscute ca un factor ce contribuie la apariția depresiei. Este documentat faptul că tristețea iernii (winter blues) — sau tulburarea afectivă sezonieră (TAS) — afectează aproximativ două milioane de persoane în Marea Britanie și peste 12 milioane de persoane în Europa de Nord.

În România acest fenoment afectează în special categoriile mai în vârstă ale populației  (segmentul 60+), ilustrat in graficul alăturat.

O altă statistică interesantă ne arată că locuitorii din mediile urbane (241.57/100.000) din România sunt mai predispuși să fie afectați de TAS decât cei din zonele rurale (226,09/100.000).

Afecțiunea TAS poate afecta persoane de orice vârstă, inclusiv copii — asta din cauza scăderii nivelului de serotonină, care apare în lipsa soarelui. Mai puțină serotonină înseamnă, de asemenea, poftă de mâncare pentru alimente reconfortante și carbohidrați, care măresc aportul de serotonină. Însă efectele sunt temporare și nu reprezintă o modalitate eficientă de a combate simptomele depresiei.

---

Chimia fericirii

Principalii neurotransmițători cercetați de oamenii de știință în acest articol (Fig.1)

Serotonina, cunoscută colocvial și ca “hormonul fericirii” (Figura 1) este un neurotransmițător important cu numeroase efecte la nivelul organismului. Aceasta influențează generarea emoțiilor, este un stabilizator natural al stării de spirit, reduce depresia, reduce anxietatea și modulează somnul.

Diversitatea efectelor induse de serotonină asupra funcției cognitive și a răspunsurilor comportamentale este direct corelată cu efectele sale asupra unei multitudini de ținte neuronale și a numărului mare de receptori. Datorită acestor aspecte, sistemele 5-HT (principalii neurotransmițători regăsiți în tabelul de mai sus) pot asigura reglarea fină a comportamentelor în diverse situații.

Serotonina acționează asupra unei varietăți de receptori la mamifere. Recent, acestea au fost studiate și clasificate pe criterii privind clonarea, farmacologia și expresia heterogenă la nivelul SNC. În schimb, fiziologia 5-HT este mai puțin cunoscută la nevertebrate, în ciuda presupunerii că ar putea avea proprietăți similare cu cele descrise la vertebrate. Aceast studiu prezintă efectele vremii asupra serotoninei, respectiv asupra fințelor vii. Fie la vertebrate, fie la nevertebrate, s-a demonstrat că sistemele 5-HT modulează funcțiile cognitive și comportamentale, pe scurt ne afectează semnificativ comportamentul și starea de spirit. Adesea denumit „hormonul fericirii”, parțial datorat efectelor pozitive ale inhibitorilor selectivi ai recaptării 5-HT (SSRI) la unii pacienți cu tulburări depresive, rolul 5-HT este mult mai larg și mai complex, deoarece este implicat în răspunsurile la stres și starea de spirit.

---

Ce ne arată datele unui studiu pe subiect

Un experiment recent realizat de autorii acestui articol a încercat să evidențieze efectele unei răciri constante asupra psihicului unor șoareci de laborator și cum s-ar putea traduce aceste rezultate la oameni.

Șoarecele de laborator a fost ales pentru că există o similaritate a genomului său cu cel uman (99% din genele umane sunt găsite la șoareci). Au fost folosite 20 de animale — 10 pentru control și 10 pentru test. Testul a presupus ca animalele să fie ținute la  ˗ 4 °C, 4 ore/ zi, timp 30 de zile. În această perioadă animalele au fost supuse unor examene de memorie (au fost puse să parcurgă un labirint), de reacție la diverși stimuli (au fost puși într˗ o cameră unde li s-a testat reacția la diverși stimuli precum lumină și zgomot) și comportamentul lor (urmărindu-se: fizionomia și comportamentul la mâncare).

S-a observat că după 30 de zile animalele pierd din memorie (animalul străbate cu greu sau deloc labirintul), reacțiile față de stimuli sunt aproape inexistente, fizionomia le este schimbată (devin “triști”) iar pofta de mâncare este inexistentă. Animalul trecut prin test arată similitudini comportamentale cu cele ale oamenilor depresivi.

Notă: Tot experimentul a decurs sub respectarea strictă a legislației naționale și internaționale cu privire la lucrul cu animalele de laborator, în cadrul Facultății de Biologie a Universității din București

---

Diferenţele dintre om şi animal

Tulburarea afectivă sezonieră (TAS) este un tip de depresie legată de schimbările anotimpurilor — TAS începe și se termină aproximativ în aceeași perioadă în fiecare an, deși în ultimul deceniu, iar mai ales în acest an, când am observant o prelungire a săptămânilor de vară și iarnă în România. În timul experimentului, subiecţii au avut simptomele identice cu cele ale persoanelor depresive pe timpul iernii.

Diferenţe la reacţii datorate frigului la om şi animal

---

Care pot fi semnele și simptomele tulburării afective sezoniere (TAS)?

Acestea pot include: 

• Starea predominantă de apatie, tristețe sau abatere, manifestată zilnic;

• Starea de pierdere a interesului pentru activitățile preferate din trecut;

• Starea de energie scăzută și senzație de lentoare;

• Starea de somnolență și somn excesiv - Narcolepsie;

• Pofta excesivă de carbohidrați, supraalimentare și creștere în greutate;

• Dificultăți de concentrare;

• Lipsa de speranță cu sentimente de vinovăție și/sau lipsa de apreciere;

• Gânduri legate de suicid.

• Tulburarea afectivă sezonieră este diagnosticată mai des la femei decât la bărbați. TAS apare mai frecvent la adulții mai tineri decât la cei mai vârstnici;

• Prezența unui nivel scăzut a vitaminei D. O parte din vitamina D este produsă în piele atunci când este expusă la lumina soarelui. Vitamina D poate ajuta la stimularea activității serotoninei. Mai puțină lumină solară și lipsa suficientă a vitaminei D din alimente și alte surse pot duce la niveluri scăzute de vitamina D în organism.

---

Efectul schimbărilor climatice asupra sănătății mintale colective — O zonă ce necesită atenție

Schimbările climatice observate au deja un impact considerabil asupra ecosistemelor, plantelor oamenilor  și animalelor;

Principalele efecte ale schimbărilor climatice asupra sănătății sunt legate de temperaturi scăzute, de modificări în distribuția bolilor influențate de climă, precum și de modificări în condițiile de mediu și ecosisteme;

Este necesară o aprofundare a studiului şi cercetărilor  asura nivelului de adaptare a organismelor la temperaturi scăzute, pentru a ne da seama care sunt efectele precise ale unor eventuale răciri la nivel continental sau chiar planetar. Asta pentru că o nouă mică eră glaciară precum cea din secolele XVI-XVII ar reprezenta un pericol semnificativ asupra sănătății fizice, dar mai ales mintale a unui procent mare din populația Pământului.

---

Negoiţă Andrei ˗ Ionuţ (drd.)

Cercetările mele sunt legate de impactul schimbărilor de mediu (temperaturi ridicate sau scăzute) asupra neurotransmitatorilor, în cadrul facultății de Biologie, Universitatea București. Coordonator de studii Dan Florin Mihăilescu.

---

---