Serotonina și temperatura scăzută — Cum ne-ar putea afecta sănătatea mintală schimbările climatice
Schimbările climatice observate au deja un impact considerabil asupra ecosistemelor, plantelor, oamenilor și animalelor. Principalele lor efecte asupra sănătății sunt legate de temperaturi scăzute , de modificări în distribuția bolilor influențate de climă, precum și de modificări în condițiile de mediu și ecosisteme.
Tulburarea afectivă sezonieră (TAS) este un tip de depresie legată de schimbările anotimpurilor — aceasta începe și se termină aproximativ în aceeași perioadă în fiecare an și afectează aproximativ două milioane de persoane în Marea Britanie, iar în Europa de Nord peste 12 milioane de persoane.
În România cele mai afectate segmente ale populației de TAS sunt cele mai în vârstă (60+), iar studii recente arată că locuitorii din mediul urban sunt mai predispuși la efectele TAS față de cei din rural.
Cum ne afectează vremea starea de spirit?
Poate ai observat că vremea are un impact asupra stării tale de spirit. Într-o zi înnorată și ploioasă, te poți simți nelalocul tău și obosit, sau într-o zi însorită, te simți fericit și mai plin de energie. Modul în care vremea ne influențează bunăstarea variază de la individ la individ. Unele persoane se bucură de zilele reci cu zăpadă, iar altele se bucură de zilele calde de vară. Indiferent de tipul de vreme pe care îl preferați, există o cercetare care subliniază influența pe care vremea o are asupra stării de spirit a unei persoane.
Înțelegerea impactului vremii asupra noastră ne poate ajuta să ne pregătim mai bine pentru zilele din viitor. Acest lucru îi poate ajuta pe cei cu depresie sezonieră (TAS) sau anxietate — un plan de recuperare poate fi gândit mai eficient dacă vor fi luate în calcul schimbările meteorologice.
Incidența (rate la 100000 loc.) episodului depresiv (COD ICD10 - F32-F33), la vârstnici, în anul 2020 Sursa: INSP-CNSISP (fig.1)
Zilele ploioase persistente sunt adesea cunoscute ca un factor ce contribuie la apariția depresiei. Este documentat faptul că tristețea iernii (winter blues) — sau tulburarea afectivă sezonieră (TAS) — afectează aproximativ două milioane de persoane în Marea Britanie și peste 12 milioane de persoane în Europa de Nord.
În România acest fenoment afectează în special categoriile mai în vârstă ale populației (segmentul 60+), ilustrat in graficul alăturat.
O altă statistică interesantă ne arată că locuitorii din mediile urbane (241.57/100.000) din România sunt mai predispuși să fie afectați de TAS decât cei din zonele rurale (226,09/100.000).
Afecțiunea TAS poate afecta persoane de orice vârstă, inclusiv copii — asta din cauza scăderii nivelului de serotonină, care apare în lipsa soarelui. Mai puțină serotonină înseamnă, de asemenea, poftă de mâncare pentru alimente reconfortante și carbohidrați, care măresc aportul de serotonină. Însă efectele sunt temporare și nu reprezintă o modalitate eficientă de a combate simptomele depresiei.
Chimia fericirii
Principalii neurotransmițători cercetați de oamenii de știință în acest articol (Fig.1)
Serotonina, cunoscută colocvial și ca “hormonul fericirii” (Figura 1) este un neurotransmițător important cu numeroase efecte la nivelul organismului. Aceasta influențează generarea emoțiilor, este un stabilizator natural al stării de spirit, reduce depresia, reduce anxietatea și modulează somnul.
Diversitatea efectelor induse de serotonină asupra funcției cognitive și a răspunsurilor comportamentale este direct corelată cu efectele sale asupra unei multitudini de ținte neuronale și a numărului mare de receptori. Datorită acestor aspecte, sistemele 5-HT (principalii neurotransmițători regăsiți în tabelul de mai sus) pot asigura reglarea fină a comportamentelor în diverse situații.
Serotonina acționează asupra unei varietăți de receptori la mamifere. Recent, acestea au fost studiate și clasificate pe criterii privind clonarea, farmacologia și expresia heterogenă la nivelul SNC. În schimb, fiziologia 5-HT este mai puțin cunoscută la nevertebrate, în ciuda presupunerii că ar putea avea proprietăți similare cu cele descrise la vertebrate. Aceast studiu prezintă efectele vremii asupra serotoninei, respectiv asupra fințelor vii. Fie la vertebrate, fie la nevertebrate, s-a demonstrat că sistemele 5-HT modulează funcțiile cognitive și comportamentale, pe scurt ne afectează semnificativ comportamentul și starea de spirit. Adesea denumit „hormonul fericirii”, parțial datorat efectelor pozitive ale inhibitorilor selectivi ai recaptării 5-HT (SSRI) la unii pacienți cu tulburări depresive, rolul 5-HT este mult mai larg și mai complex, deoarece este implicat în răspunsurile la stres și starea de spirit.
Ce ne arată datele unui studiu pe subiect
Un experiment recent realizat de autorii acestui articol a încercat să evidențieze efectele unei răciri constante asupra psihicului unor șoareci de laborator și cum s-ar putea traduce aceste rezultate la oameni.
Șoarecele de laborator a fost ales pentru că există o similaritate a genomului său cu cel uman (99% din genele umane sunt găsite la șoareci). Au fost folosite 20 de animale — 10 pentru control și 10 pentru test. Testul a presupus ca animalele să fie ținute la ˗ 4 °C, 4 ore/ zi, timp 30 de zile. În această perioadă animalele au fost supuse unor examene de memorie (au fost puse să parcurgă un labirint), de reacție la diverși stimuli (au fost puși într˗ o cameră unde li s-a testat reacția la diverși stimuli precum lumină și zgomot) și comportamentul lor (urmărindu-se: fizionomia și comportamentul la mâncare).
S-a observat că după 30 de zile animalele pierd din memorie (animalul străbate cu greu sau deloc labirintul), reacțiile față de stimuli sunt aproape inexistente, fizionomia le este schimbată (devin “triști”) iar pofta de mâncare este inexistentă. Animalul trecut prin test arată similitudini comportamentale cu cele ale oamenilor depresivi.
Notă: Tot experimentul a decurs sub respectarea strictă a legislației naționale și internaționale cu privire la lucrul cu animalele de laborator, în cadrul Facultății de Biologie a Universității din București
Diferenţele dintre om şi animal
Tulburarea afectivă sezonieră (TAS) este un tip de depresie legată de schimbările anotimpurilor — TAS începe și se termină aproximativ în aceeași perioadă în fiecare an, deși în ultimul deceniu, iar mai ales în acest an, când am observant o prelungire a săptămânilor de vară și iarnă în România. În timul experimentului, subiecţii au avut simptomele identice cu cele ale persoanelor depresive pe timpul iernii.
Diferenţe la reacţii datorate frigului la om şi animal
Care pot fi semnele și simptomele tulburării afective sezoniere (TAS)?
Acestea pot include:
Starea predominantă de apatie, tristețe sau abatere, manifestată zilnic;
Starea de pierdere a interesului pentru activitățile preferate din trecut;
Starea de energie scăzută și senzație de lentoare;
Starea de somnolență și somn excesiv - Narcolepsie;
Pofta excesivă de carbohidrați, supraalimentare și creștere în greutate;
Dificultăți de concentrare;
Lipsa de speranță cu sentimente de vinovăție și/sau lipsa de apreciere;
Gânduri legate de suicid.
Tulburarea afectivă sezonieră este diagnosticată mai des la femei decât la bărbați. TAS apare mai frecvent la adulții mai tineri decât la cei mai vârstnici;
Prezența unui nivel scăzut a vitaminei D. O parte din vitamina D este produsă în piele atunci când este expusă la lumina soarelui. Vitamina D poate ajuta la stimularea activității serotoninei. Mai puțină lumină solară și lipsa suficientă a vitaminei D din alimente și alte surse pot duce la niveluri scăzute de vitamina D în organism.
Efectul schimbărilor climatice asupra sănătății mintale colective — O zonă ce necesită atenție
Schimbările climatice observate au deja un impact considerabil asupra ecosistemelor, plantelor oamenilor și animalelor;
Principalele efecte ale schimbărilor climatice asupra sănătății sunt legate de temperaturi scăzute, de modificări în distribuția bolilor influențate de climă, precum și de modificări în condițiile de mediu și ecosisteme;
Este necesară o aprofundare a studiului şi cercetărilor asura nivelului de adaptare a organismelor la temperaturi scăzute, pentru a ne da seama care sunt efectele precise ale unor eventuale răciri la nivel continental sau chiar planetar. Asta pentru că o nouă mică eră glaciară precum cea din secolele XVI-XVII ar reprezenta un pericol semnificativ asupra sănătății fizice, dar mai ales mintale a unui procent mare din populația Pământului.
Negoiţă Andrei ˗ Ionuţ (drd.)
Cercetările mele sunt legate de impactul schimbărilor de mediu (temperaturi ridicate sau scăzute) asupra neurotransmitatorilor, în cadrul facultății de Biologie, Universitatea București. Coordonator de studii Dan Florin Mihăilescu.
