Decizia de a se alătura Alianței Solare, în cadrul conferinței internaționale COP 28, reprezintă un moment de cotitură în modalitatea în care țara noastră generează și consumă energie. Angajamentul României este de a instala o capacitate de energie solară de peste 8 Gigawați până în 2030, reprezentând 24% din consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile.

Pământul a depășit recent 1,5 grade Celsius de încălzire globală față de nivelurile preindustriale, potrivit datelor furnizate de Serviciul Național de Meteorologie din Marea Britanie. Acesta este un prag critic despre care oamenii de știință din domeniul climei avertizează de mult timp că ar putea aduce efecte ireversibile dacă ar fi depășit.

2024 poate fi unul decisiv iar în cadrul acestui material prezentăm o lista cronologică a celor mai importante evenimente legate de climă.

2023 va deveni cel mai călduros înregistrat vreodată, conform cercetărilor.

Limitarea încălzirii globale la 1,5°C devine tot mai urgentă, în condițiile în care am depășit deja  1,2°C, iar vremea continuă să se încălzească. Pe de altă parte, numărul prosumatorilor a crescut, capacitatea eoliană e în plină expansiune, iar emisiile UE din sectorul energiei au fost cele mai scăzute din istorie.  

Vă lăsăm cu subiectele cheie pe care am pus lupa în 2023.

Pentru mulți dintre noi, ninsoarea din zilele de Crăciun definește sărbătorile de iarnă. Dar parcă avem din ce în ce mai puține ninsori comparativ cu deceniile anterioare — nu doar în ziua de Crăciun, dar în general, în timpul iernii.

Dacă observația este corectă, ar trebui să existe o schimbare pe termen lung în grosimea stratului de zăpadă?

36% dintre noi suntem dispuși să ne implicăm în protejarea mediului și să contribuim la binele comunității, arată Barometrul României Responsabile. Iar această calitate pe care o regăsim mai ales în generațiile mature, poate fi transferată către cele mai tinere, precum gen Z.

Studiul arată că suntem interesați consistent de ecologie, dar și de consumarea unui tip de energie din surse regenerabile — concluzii importante pentru construirea unor comportamente mai responsabile față de mediu, la nivel național.

Negocierile au fost extrem de dificile cu puține rezultate concrete.

Iar COP 28 nici nu se încheiase când a venit vestea că Azerbaijan — alt stat al cărei economii depinde preponderent de hidrocarburi și membru OPEC —, va fi gazdă COP 29. Speranțe rămân totuși pentru 2025, unde COP 30 din Brazilia lui Lula da Silva ar putea fi un moment istoric și definitoriu în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Capacitatea eoliană onshore existentă în România ar putea permite generarea unei cantități de 2 ori mai mare de energie decât consumul actual de electricitate. Aplicând constrângerile spațiale existent și având o abordăre orientată către optimizarea eficienței financiare a proiectelor, putem genera aproximativ 122.6TWh (consumul de electricitate al României în 2021 a fost 61 TWh) doar exploatând capacitatea din 5 județe cu cel mai mare potențial.

Întrebarea pe care mulți și-o pun este : Ce doresc marile state și blocuri comunitare să realizeze cu această conferință?

Pe 30 Noiembrie va incepe la Dubai cea de-a 28-a Conferință a ONU privind schimbările climatice (COP28). În acest moment, unele dintre domeniile-cheie asupra cărora toate părțile trebuie să se concentreze împreună ar fi consolidarea obiectivului global privind adaptarea și colaborarea în ceea ce privește finanțarea combaterii schimbărilor climatice, mai ales legat de Fondul pentru pierderi și daune.

Însă întrebări planează asupra actualei președinții COP deținută de Emiratele Arabe Unite, stat OPEC al cărei economii depinde de hidrocarburi.

O simplă simulare de cost ne arată că pentru 100 cicluri de spălare, o mașină de spălat clasa G va consuma cu 100 RON mai mult decât o mașină clasa A. Pentru un aparat frigorific clasa F costul lunar asociat poate fi de până la de 3 ori mai mare față de un aparat de aceeași capacitate de clasă A. În acest context, deși nu par într-atât de relevante la prima vedere, clasele energetice și modul în care utilizăm electrocasnicele pot avea un impact semnificativ asupra bugetului familial.

Industria României va trebui să se transforme fundamental pentru a se alinia cu angajementele climatice naționale, și pentru a își păstra competitivitatea într-o lume cu emisii reduse de carbon. Sub presiunea crescută a politicilor europene și în mijlocul întrecerii între statele membre UE pentru a-și decarboniza producția industrială, există din ce în ce mai puține ferestre de oportunitate pentru a implementa noile procese și tehnologii necesare decarbonizării industriei grele.

În contextul actual al schimbărilor climatice – unde contribuie și fluctuațiile de temperatură, dar și secetele și inundațiile – eroziunea solului se întâmplă accelerat: proiecțiile arată că procesul se va accentua cu 13-22.5% în UE până în 2050.

Totodată,  cercetătorii preconizează că această pierdere a solului va fi mai mare în Europa centrală și de nord, unde în unele zone pot fi pierderi de până la 100%. Astfel, aceasta devine o problemă de mediu urgentă în Carpați, care compromite deja biodiversitatea și habitatele naturale și pe care o analizăm pe larg în acest articol.

Cât de cald va fi în anii următori? Astăzi vorbim despre cum se leagă asta de încălzirea globală și cum poate fi înțeles greșit acest fenomen. 

Intrebarea crucială rămâne: cu cât va creşte temperatura Pământului din cauza excesului de dioxid de carbon emis în atmosferă în perioada industrială? Este posibilă o supraîncălzire a planetei — astfel încât atmosfera să devină o “plapumă” şi mai groasă?

Situl vizat se află, îngrijorător, într-o zonă de protecție crucială pentru alimentarea apei și ar pune în pericol resursele de apă vitale pentru mii de persoane.

Este foarte important să înțelegem detaliile efectului de seră, că să vedem cât este contribuția dioxidului de carbon la încălzirea globală. Mai mult, aflăm cum ține atmosfera de cald Pământului şi cât de important este rolul dioxidului de carbon.

Prima lună de toamnă a fost extrem de caldă în Europa dar și în România. Potrivit datelor furnizate de Copernicus, septembrie 2023 a fost la nivel global cea mai caldă lună septembrie începând cu 1940.

Cea mai spectaculoasă evoluție din sectorul energetic național al ultimilor ani este creșterea numărului de prosumatori. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energie spune că pe final de 2023 ne așteptăm la un număr de prosumatori de 10 ori mai mare față de începutul lui 2022. Dar este sistemului național pregătit să-i primească?

Este adevărată încălzirea globală? Sunt verile mai calde? Dacă da, ce are de-a face omul în toată povestea și cât e un proces natural al Pământului? În articolul de mai jos căutăm împreună o parte din răspunsuri.

Pentru asta, ne uităm îndeaproape la dioxidul de carbon și explorăm felul în care modifică el, mai ales de 200 de ani încoace, compoziția atmosferei.

Tulburarea afectivă sezonieră (TAS) este un tip de depresie care este legat de schimbările anotimpurilor. TAS afectează ~ 2 milioane de persoane în Marea Britanie și peste 12 milioane de persoane în Europa de Nord. În România cele mai afectate segmente ale populației de TAS sunt cele mai în vârstă (60+).