Serotonina și temperatura scăzută- cum schimbările climatice ne-ar putea afecta sănătatea mintală
Unele din principalele efecte ale schimbărilor climatice asupra sănătății fizice și mintale sunt legate de temperaturi scăzute, de modificări în distribuția bolilor influențate de climă, precum și de modificări în condițiile de mediu și ecosisteme. Efectul schimbărilor climatice asupra sănătății mintale reprezinta o zonă ce necesită atenție mai ales de Ziua Mondială a Sănătății Mintale (10 Oct.), o zi internațională dedicată educației, conștientizării și promovării sănătății mintale la nivel mondial și luptei împotriva stigmatizării sociale.
Tulburarea afectivă sezonieră (TAS) este un tip de depresie legat de schimbările anotimpurilor, aceasta începe și se termină aproximativ în aceeași perioadă în fiecare an. TAS afectează aproximativ 2 milioane de persoane în Marea Britanie și peste 12 milioane de persoane în Europa de Nord.
În România cele mai afectate segmente ale populației de TAS sunt cele mai în vârstă (60+) iar studii recente arată că locuitorii din mediul urban sunt mai predispuși la efectele TAS față de cei din rural.
De asemenea fenomenele meteorologice extreme provoacă tulburări de stres post-traumatic, anxietate și depresie; temperaturile extreme afectează starea de spirit, agravează tulburările de comportament iar stresul asociat cu schimbările climatice și de mediu în curs de desfășurare sau anticipate, pot provoca anxietate legată de climă.
Cum ne afectează vremea starea de spirit?
Este posibil să fi observat că vremea are un impact asupra stării tale de spirit. Într-o zi înnorată și ploioasă, te poți simți defavorizat și obosit, sau într-o zi însorită, te simți fericit și mai plin de energie. Modul în care vremea ne influențează bunăstarea variază de la individ la individ. Unele persoane se bucură de zilele reci cu zăpadă, iar altele se bucură de zilele calde de vară. Indiferent de tipul de vreme pe care îl preferați, există cercetări care atrag atenție cu privință la influența pe care vremea o poate avea asupra stării de spirit a unei persoane. Înțelegerea impactului vremii asupra noastră poate juca un rol preventiv și ajuta să ne pregătim mai bine pentru zilele din viitor. Acest lucru poate ajuta persoanele cu depresia sezonieră (TAS) sau anxietatea, deoarece acordând o atenție deosebită schimbărilor meteorologice, un plan de recuperarea poate fi mai eficient realizat.
Incidența (rate la 100 000 loc.) episodului depresiv (COD ICD10 - F32-F33), la vârstnici, în anul 2020 Sursa: INSP-CNSISP (fig.1)
Zilele ploioase persistente sunt adesea cunoscute ca un factor ce contribuie la apariția depresiei. Este documentat faptul că tristețea iernii (winter blues), sau tulburarea afectivă sezonieră (TAS), afectează aproximativ 2 milioane de persoane în Marea Britanie și peste 12 milioane de persoane în Europa de Nord. În România acest fenoment afectează în special categoriile mai în vârstă ale populației (segmentul 60+) ilustrat in graficul alăturat (fig.1).
O altă statistică interesantă ne arată că locuitorii din mediile urbane (241,57/100 000) din România sunt mai predispuși să fie afectați de TAS decât cei din zonele rurale (226,09/100 000)
Afecțiunea TAS poate afecta persoane de orice vârstă, inclusiv copii. Acest lucru se datorează scăderii nivelului de serotonină cauzată de lipsa de soare. Scăderea nivelului de serotonină contribuie, de asemenea, la pofta de mâncare pentru alimente reconfortante și carbohidrați, deoarece acestea măresc nivelurile de serotonină. Însă efectele sunt temporare și nu reprezintă o modalitate eficientă de a combate simptomele depresiei.
De asemenea schimbările climatice pot avea un impact asupra sănătății mintale prin mai multe căi: fenomenele meteorologice extreme provoacă tulburări de stres post-traumatic, anxietate și depresie; temperaturile extreme afectează starea de spirit, agravează tulburările de comportament, cresc riscul de sinucidere și au un impact asupra bunăstării celor care au probleme de sănătate mintală; stresul asociat cu schimbările climatice și de mediu în curs de desfășurare sau anticipate, care provoacă anxietate legată de climă; și impactul asociat cu schimbarea mijloacelor de trai și coeziunea socială a unor întregi comunități.
Chimia fericirii
Principalii neurotransmițători cercetați de oamenii de știință în acest articol (Fig.1)
Serotonina, cunoscută colocvial și ca “hormonul fericirii” (Figura 1) este un neurotransmițător important cu numeroase efecte la nivelul organismului. Aceasta influențează generarea emoțiilor, este un stabilizator natural al stării de spirit, reduce depresia, reduce anxietatea și modulează somnul.
Diversitatea efectelor induse de serotonină asupra funcției cognitive și a răspunsurilor comportamentale este direct corelată cu efectele sale asupra unei multitudini de ținte neuronale și a numărului mare de receptori. Datorită acestor aspecte, sistemele 5-HT (principalii neurotransmițători precum Dopamina, Serotonina ș.a Fig 1) pot asigura reglarea fină a comportamentelor în diverse situații.
Serotonina acționează asupra unei varietăți de receptori la mamifere. Recent, acestea au fost studiate și clasificate pe criterii privind clonarea, farmacologia și expresia heterogenă la nivelul SNC. În schimb, fiziologia 5-HT este mai puțin cunoscută la nevertebrate, în ciuda presupunerii că ar putea avea proprietăți similare cu cele descrise la vertebrate. Aceast studiu prezintă efectele vremii asupra serotoninei, respectiv asupra fințelor vii. Fie la vertebrate, fie la nevertebrate, s-a demonstrat că sistemele 5-HT modulează funcțiile cognitive și comportamentale, pe scurt ne afectează semnificativ comportamentul și starea de spirit. Adesea denumit „hormonul fericirii”, parțial datorat efectelor pozitive ale inhibitorilor selectivi ai recaptării 5-HT (SSRI) la unii pacienți cu tulburări depresive, rolul 5-HT este mult mai larg și mai complex, deoarece este implicat în răspunsurile la stres și starea de spirit.
Ce ne arată datele unui studiu pe subiect
Un recent experiment realizat de autorii acestui articol a încercat să scoată în evidență efectele unei răciri constante asupra psihicului unor șoareci de laborator și cum s-ar putea traduce aceste rezultate la oameni.
Șoarecele de laborator a fost ales deoarece există o similaritatea a genomului său cu cel uman (99% din genele umane sunt găsite la șoareci). S-au folosit 20 de animale, 10 pentru control și 10 pentru test. Testul a presupus ca animalele să fie ținute la ˗ 4 °C timp de 4 ore/ zi, vreme de 30 de zile. În această perioadă animalele au fost supuse unor examene de memorie (au fost puse sa parcurgă un labirint), de reacție la diverși stimuli (au fost puși într˗ o cameră unde li s-a testat reacția la diverși stimuli precum lumina și zgomot) și comportamentul lor (urmărindu-se: fizionomia și comportamentul la mâncare).
S-a observat că după 30 de zile animalele pierd din memorie (animalul străbate cu greu sau deloc labirintul), reacțiile față de stimuli sunt aproape inexistente, fizionomia le este schimbată (devin “triști”) iar pofta de mâncare este inexistentă. Animalul trecut prin test arată similitudini comportamentale cu cele ale oamenilor depresivi.
Notă: Tot experimentul a decurs sub respectarea strictă a legislației naționale și internaționale cu privire la lucrul cu animalele de laborator, în cadrul Facultății de Biologie a Universității din București
Diferenţele dintre om şi animal
Tulburarea afectivă sezonieră (TAS) este un tip de depresie legat de schimbările anotimpurilor - TAS începe și se termină aproximativ în aceeași perioadă în fiecare an, deși în ultimul deceniu iar mai ales în acest an am observat o prelungire a săptămânilor de vară și iarnă în România. În timpul experimentului subiecţii au avut simptomele identice cu cele ale persoanelor depresive pe timpul iernii.
Diferenţe la reacţii datorate frigului la om şi animal
Care pot fi semnele și simptomele tulburării afective sezoniere (TAS)?
Acestea pot include:
Starea predominantă de apatie, tristețe sau abatere, manifestată zilnic
Starea de pierdere a interesului pentru activitățile preferate din trecut;
Starea de energie scăzută și senzație de lentoare;
Starea de somnolență și somn excesiv - Narcolepsie;
Pofta excesivă de carbohidrați, supraalimentare și creștere în greutate;
Dificultăți de concentrare;
Lipsa de speranță cu sentimente de vinovăție și/sau lipsa de apreciere;
Gânduri legate de suicid;
Tulburarea afectivă sezonieră este diagnosticată mai des la femei decât la bărbați. TAS apare mai frecvent la adulții mai tineri decât la cei mai vârstnici;
Prezența unui nivel scăzut a vitaminei D, unde o parte este produsă în piele atunci când este expusă la lumina soarelui. Vitamina D poate ajuta la stimularea activității serotoninei. Mai puțină lumină solară și lipsa suficientă a acestei vitamine din alimente și alte surse pot duce la niveluri scăzute în organism.
Efectul schimbărilor climatice asupra sănătății mintale colective- O zonă ce necesită atenție
Schimbările climatice observate au deja un impact considerabil asupra ecosistemelor, plantelor oamenilor și animalelor. Principalele efecte ale schimbărilor climatice asupra sănătății sunt legate de temperaturi scăzute , de modificări în distribuția bolilor influențate de climă, precum și de modificări în condițiile de mediu și ecosisteme.
Creșterea în frecvență a fenomenelor extreme, unele induse de schimbările climatice, de asemenea cele ce includ prezența unor temperaturi scăzute ar putea duce în viitor la înmulțirea și acutizarea depresiilor sezoniere, afectând din ce în ce mai mulți oameni.
Este necesară o aprofundare a studiului şi cercetărilor asura nivelului de adaptare a organismelor la temperaturi scăzute pentru a ne da seama care sunt efectele precise ale unor eventuale răciri la nivel continental sau chiar planetar. Asta pentru că o nouă mică eră glaciară precum cea din secolele 16-17 ar reprezenta un pericol semnificativ asupra sănătății fizice dar mai ales mintale a unui procentaj mare a populației Pământului.
Negoiţă Andrei ˗ Ionuţ (drd.)
Cercetările mele sunt legate de impactul schimbărilor de mediu (temperaturi ridicate sau scăzute) asupra neurotransmițătorilor, în cadrul facultății de Biologie, Universitatea București. Coordonator de studii Dan Florin Mihăilescu.
